Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Administratia Publica Locala (APL)

administratie












ALTE DOCUMENTE

CONCURSUL NAŢIONAL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE / REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
INSTRUCTIUNI de completare a formularului 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe b
PROIECTAREA sI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
ORD nr. 307 publicat în M.Of. nr. 559 din data: 09/07/2001
PROCES VERBAL
Act constitutiv de societate pe actiuni
ACTIUNE IN REZILIEREA CONTRACTULUI
Dezvoltare (promovare) imobiliara
DREPTUL ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI

IV  Administratia Publica Locala (APL)

            1.Principiile care guverneaza activitatea autoritatrilor APL



          2.Alegerea, componenta, constituirea si atributiile Consiliilor Locale

          3. Alegerea, componenta si constituirea Consiliului Judetean

          4.Atributii ale primarului pe linia realizarii autonomiei locale

          5.Atributiile prefectului

1.Principiile care guverneaza activitatea autoritatrilor APL

                                Notiunea de principiu de organizare si functionare a AP in  unitatile administrativ-teritoriale reprezinta acele prescriptii generale, cu caracter obligatoriu, inscrise in Constitute si in legi, care stabilesc directiile fundamentale in baza carora se constituie, se organizeaza si functioneaza autoritatile APL,  raporturile care se stabilesc intre ele si formele de control carora ele se supun.

Sunt identificate urmatoarele principii de organizare si functionare a APL :

- autonomia locala

- deconcentrarea serviciilor publice

- descentralizarea

- legalitatea

- eligibilitatea autoritatilor APL

- consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit

Descentralizarea

Descentralizarea = transferul de competenta administrativa si  financiara de la nivelul  APC  la nivelul APL  sou catre sectorul privat.

Principiile descentralizarii sunt urmatoarele:

1-principiul subsidiaritatii - consta in exercitarea competentelor de catre autoritatile APL situate la nivelul administrativ cel mai apropiat de ceatatean si care dispune de capacitatea administrativa necesara

2-principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate

3-principiul responsabilitatii autoritatilor APL in raport cu competentele   ce   le   revin -  impune   obligativitatea   realizarii standardelor  de calitate in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica

4-principiul asigurarii unui proces de descentraliz 656e410g are stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care sa nu constranga activitatea autoritatilor APL sau sa limiteze autonomia locala financiara

5-principiul echitatii - implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si de utilitate publica

6-principiul constrangerii bugetare - interzice utilizarea de catre autoritatile APC  a transferurilor speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale

Transferul de competente se desfasoara in urmatoarele etape:

a) - Guvernul,   ministerele,   si   celelalte   organe   de   specialitate   ale APC elaboreaza strategiile privind transferul competentelor catre  APL si proiectele de acte normative pentru punerea in aplicare a acestora

b) - Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale APC identifica resursele necesare si costurile integrate aferente competentelor care sunt transferate, precum si sursele bugetare pe baza carora sunt finantate. Resursele astfel identificate sunt transferate autoritatilor APL.

c) - Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale APC asigura, in colaborare cu structurile asociative ale autorita­tilor APL, corelarea pe termen lung intre responsabilitatile transferate si resursele aferente, astfel incat sa acopere variatiile de cost in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate

Elementele specifice descentralizarii administrative   sunt urmatoarele:

1. rezolvarea problemelor locale care intereseaza cornuna, municipiul sau judetul este data in competenta autoritatilor publice locale, acestea avand o competenta materiala generala, precum si dreptul si obligatia de a rezolva cea mai mare parte din problemele care intereseaza unitatea administrativ-teritoriala respectiva

2. persoanele care compun autoritatile APL- consilierii locali si cei judeteni, precum si primarii - sunt alesi de corpul electoral, iar functionarii publici sunt desemnati de catre aceste autoritati

3. intre autoritatile APL si ai APC  nu exista raporturi de subordonare

4. autoritatile centrale nu au posibilitatea de a anula actele, chiar si cele ilegale, ale autoritatilor locale alese

5. fiecare dintre unitatile administrativ-teritoriale - comuna, oras, judet- dispune de un patrimoniu, distinct de cel al statului si de un buget pe care le gestioneaza in conditiile legii, in vederea satisfacerii intereselor si  trebuintelor locale

Formele   descentralizarii  

Doctrina   recunoaste   existenta a 2 forme de descentralizare:

-descentralizarea teritoriala = presupune existenta unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zona geografica, ce reprezinta o portiune din teritoriul unui stat, interese ce conduc la afaceri locale, în cele mai diverse domenii de activitate, distincte de probleme nationale. În alti termeni, descentralizarea teritoriala presupune existenta unor autoritati locale alese, care au competenta materiala generala.

- descentralizarea tehnica = presupune existenta unor persoane morale de drept public, care presteaza anumite servicii publice, detasate din masa serviciilor prestate de  autoritatile statale. Aceste persoane morale sunt denumite traditional stabilimente publice locale. Descentralizarea tehnica corespunde existentelor unei repartizari armonioase a functiilor între diferitele ramuri ale administratiei.

 Existenta principiului descentralizarii impune mai multe conditii: 

- subdiviziunea   teritoriala   sa   dispuna   de   personalitate  juridica

- autoritatile autonome locale sa dispuna de o reala independenta in raport cu autoritatile  centrale, cu excluderea oricarei forme de ierarhie, dar cu admiterea unui drept de supraveghere a  modului in care se realizeaza activitatea serviciilor descentralizate. Aceasta independenta trebuie sa vizeze atat elaborarea deciziilor, cat si transpunerea lor in practica

 - existenta unor mijloace necesare administrarii si gestionarii efective a treburilor publice

tutela administrativa =totalitatea mijloacelor prin intermediul carora organele centrale supravegheaza respectarea legalitatii de catre organele din teritoriu

In ceea ce priveste tutela administrativa, aceasta este o institutie a dreptului public in baza careia o autoritate a APC, de regula Guvernul, ori reprezentantii locali ai acesteia, au dreptul de a controla activitatea autoritatilor APL alese.

 Problema tutelei administrative se pune numai intre acele autoritati
administrative intre care nu exista raporturi de subordonare ierarhica, intre un subiect din sfera puterii executive si unul din afara acesteia. Ca atare, nu

poate fi vorba de tutela administrativa intre organele centrale ale puterii executive -Guvern, ministere, pe de o parte - si cele care exercita aceasta

putere la nivel judetean sau local- prefect si serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, pe de alta parte. Raporturile dintre acestea sunt raporturi de subordonare ierarhica, iar controlul organelor centrale asupra celor care isi desfasoara activitatea la nivel local este un control ierarhic, cu toate trasaturile si efectele ce il caracterizeaza.

Prefectul, ca reprezentant pe plan local al Guvernului, exercita controlul asupra actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile APL alese in unitatile administrativ-teritoriale.

Acest control nu este un control ierarhic, deoarece, intre prefect, pe de o parte, si consiliile locale, consiliile judetene si primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Prefectul controleaza numai legalitatea acestor acte, nu si oportunitatea lor, controlul avand ca obiect numai actele administrative.

In exercitarea acestui control, prefectul nu poate lua masura anularii actului pe care il considera ilegal, ci trebuie sa sesizeze instanta de contencios administrativ, singura competenta sa se pronunte asupra ilegalitatii actului.

Deconcentrarea

deconcentrarea = redistribuirea de competence administrative si fmanciare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale APC catre propriile structuri de specialitate din teritoriu

 Deconcentrarea se identifica prin urmatoarele elemente:

- reprezinta o forma specifica a  centralizarii

- atat autoritatile centrale, cat si cele locale sunt de natura statala

- competenta de decizie apartine atat organelor centrale,cat si celor locale

- intre puterea centrala si cea din teritoriu exista un raport de subordonare ierarhica, autoritatea decocentrata fiind sub dependenta unui superior ierarhic care detine deplin drept de a-i anula deciziile

Deconcentrarea se poate realiza in doua forme:

·        pe verticala = atunci cand sporeste competenta serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate

·        pe orizontala = prin sporirea competentei conducatorului acestor servicii (de ex.  intarirea rolului prefectului)

Autonomia locala

autonomia locala = aptitudinea legala a autoritatilor autonome de a decide, in mod independent si sub propria raspundere, in limitele legii, asupra problemelor colectivitatilor teritoriale in care functioneaza

Autonomia locala a fost si continua sa fie influentata de mai multi  factori, printre care se regasesc:

·        traditia istorica

·        cadrul geografic

·        resursele economice

·         gradul de instructie civica si politica

·         reglementarile nationale si internationale

Poate fi identificat urmatorul regim juridic al autonomiei locale:

 a) caracterul ei exclusiv administtrativ =  priveste exclusiv modul de organizare si functionare a APL

 b) caracterul financiar al autonomiei locale = semnifica fapul ca autoritatile autonome locale dispun de resurse financiare, materiale, dar si umane necesare realizarii competentei  lor legale

 c)  autoritatile  locale prin intermediul  carerora se exercita autonomia sunt expresia vointei colectivitatilor locale, exprimata prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, sunt subiecte de drept public, ele dispun de capacitate de decizie proprie si de buget propriu



d) autonomia locala exclude existenta unor raporturi de subordonare fata de alte autoritati publice de nivel local, judetean sau central, sau a autoritatilor autonome unele fata de altele.

e) autonomia locala vizeaza organizarea, functionarea, competenta, atributiile autoritatilor APL si modul in care acestea gestioneaza resursele umane, financiare, precum si bunurile care constituie domeniul public si privat al unitatilor administrativ teritoriale .

Sunt recunoscute doua tipuri de autonomie:

·        autonomie functionala = prin care se confera unor servicii publice posibilitatea de a se bucura de capacitatea de  a decide,  ele insele,  modul in care  se  organizeaza  si functioneaza

·        autonomie teritoriala = care se recunoaste unitatilor administrativ-teritoriale ale statulu care se autoadministreaz

Eligibilitatea autoritatilor APL

                Eligibilitatea autoritatilor APL semnifica faptul ca la baza constituirii autoritatilor APL se afla votul universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Acest principiu are o dubla natura juridicia, legala si constitutionala.

                Dimensiunea lui constitutionala rezulta din formularea art 121 conform caruia autoritatile  AP, prin care se realizeaza autonomia locala sunt consiliile locale alese si primarii alesi . Caracterul de organ ales este prevazut si de articolul 122 din Constitutie pentru consiliul judetean.

            Consacrarea expresa a principiului eligibilitatii o regasim in Legea nr.  215/2001  precum  si  in  Legea nr.  67/2004  pentru  alegerea autoritatilor
APL,
care reglementeaza modul in care se organizeaza si se
desfasoara  alegerile pentru  aceste  autoritati  si  care  dispune urmatoarele: "consiliile locale, consiliile judetene precum si primarii se aleg prin vot 
universal,   egal,  direct,

secret si liber exprimat.

            Natura juridica a consiliilor locale, judetene si a primarilor, este aceea de autoritati ale APL,   care   au   misiunea   sa   realizeze   autonomia   locala in unitatile administrativ-teritoriale, adica sa rezolve treburile publice din comune si din orase.

                De aceea, puterea acestor organe deriva din puterea alegatorilor, nu din cea a statului.

Legalitatea

  Principiul   legalitatii   este   unul   din   principiile
fundamentale  ale  AP.  
Consacrarea legalitatii 
o regasim in articolul 1 care proclama Romania ca stat de drept si alin.(5) din legea fundamentala, conform caruia respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Respectarea legii si egalitatea tuturor in fata legii si a autoritatilor publice sunt principii care guverneaza activitatea tuturor autoritatilor  publice.   Misiunea  insasi a administratiei, este sa puna in  executare legea si sa presteze servicii publice, in limitele legii. Principiul legalitatii in AP inseamna supunerea activitatii AP Constitutiei si legii si reprezinta o garantie a  cetatenilor impotriva  excesului  de  putere,   arbitrariului  si  ineficacitatii administratiei.

Consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit

Consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes   deosebit  constituie o   componenta   indispensabila   pentru functionarea autonomiei locale si reprezinta un element esential al democratiei semi-directe, dat fiind  faptul ca ea ofera colectivitatilor locale posibilitatea de a interveni direct pentru a gasi solutiile la problemele care apar in plan local.

Legea nr. 215/2001 prevede ca delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor se stabilegte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din  unitatile administrativ - teritoriale respective prin  referendum. In functie de interesul problemei care fac obiectul referendumului, acesta se poate organiza in intreaga unitate administrativ-teritoriala sau  numai  in  anumite  subdiviziuni  ale  acesteia.

2.Alegerea, componenta, constituirea si atributiile Consiliilor Locale

Potrivit Legii nr. 215/2001, autoritatile AP prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, ca autorti deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Asemenea autoritati se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Mandatul de consilier este de 4 ani si se exercita in conditiile legii.

Numarul de consilieri care compun consiliul local se stabileste prin ordin al   prefectului,   in   raport   cu   populatia   existenta   in   respectiva unitate administrativ-teritoriala la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. Numarul de consilieri este cuprins intre 9 si 31, Consiliul General al Municipiul Bucuresti fiind compus din 55 de consilieri.

Numarul consilierilor, prevazut de lege, care compun consiliul local are

caracter imperativ, pe toata durata mandatului, el neputand fi redus sau marit pe motiv ca s-a redus ori marit substantial numarul locuitorilor comunei sau orasului

respectiv.

 Au dreptul de a fi alesi consilieri, cetatenii care indeplinesc cumulativ

urmatoarele conditii:

- au drept de vot

- au implinit pana in ziua alegerilor, inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani

             - nu le este interzisa asocierea in partide politice

       - au  domiciliul  pe  teritoriul  unitatii  administrativ-teritoriale  in  care

urmeaza sa fie alese

     Functia de consilier, în sistemul nostru, este incompatibila cu alte functii publice (prefect, subprefect, primar, orice functie de functionar în aparatul Local sau central), precum si cu anumite grade de rudenie (din acelasi Consiliu Local nu pot face parte sotii, ascendentii, descendentii, fratii si surorile).

De asemenea, legea noastra interzice ca o persoana sa fie concomitent membru în doua consilii Locale, este posibil însa sa faca parte dintr-un consiliu Local si din cel Judetean.

Propunerile de candidati pentru consilierii Locali, ca si pentru primari se face pe circumscriptii electorale, de catre partidele sau formatiunile politice care participa la alegeri, cel mai târziu înainte cu 30 de zile de data alegerilor, cu respectarea anumitor conditii de forma, prevazute expres de lege.

Candidatul independent este obligat sa depuna o declaratie autentificata de notarul de stat, care sa ateste veridicitatea semnaturilor din lista sustinatorilor.

Comisia electorala de circumscriptie examineaza întrunirea conditiilor prevazute de lege, atât pentru lista de candidaturi, cât si pentru candidati, înregistrându-le pe cele care sunt estimate a fi legale, începând de la aceasta data, curge termenul de 10 zile de contestare a candidaturilor.

Contestatiile depuse de alegatorii din localitate sau dupa caz, de partide (formatiuni politice) se solutioneaza în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea lor de catre judecatorie (Tribunalul municipiului Bucuresti), fiind un alt caz de implicare a instantelor de drept comun în litigii de contencios administrativ.

Alegerile pe plan Local sau la nivel national, traditional, se desfasoara în cadrul circumscriptiilor electorale.

Conform legii administratiei publice sunt stabilite principiile dupa care fiecare comuna si fiecare oras (municipiu) se constituie într-o circumscriptie electorala. Numerotarea circumscriptiilor din cadrul unui judet (municipiul Bucuresti) se face de catre prefect, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, urmând ca acestea sa fie aduse la cunostinta populatiei în termen de 10 zile de la stabilirea  datei alegerilor.

Sectiile de votare sunt anumite portiuni din teritoriul circumscriptiilor electorale, care grupeaza în principal, în functie de domiciliu, alegatorii pentru a se putea organiza si desfasura în mod organizat si civilizat alegerile.

Pentru organizarea si desfasurarea alegerilor, se constituie organisme speciale care poarta denumirea de comisii electorale, la nivelul circumscriptiilor electorale, respectiv birouri electorale la nivelul sectiilor, precum si Comisia Electorala Centrala.

Comisiile electorale de circumscriptii au în principal urmatoarele atributii:

1)     urmaresc aplicarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri, conform competentei lor teritoriale;

2)     vegheaza la întocmirea si afisarea în termen, a listelor electorale si la organizarea la timp a sectiilor de votare;

3)     înregistreaza listele de candidati si candidaturile independente pentru consiliile Locale, precum si candidaturile pentru primar, constata ramânerea definitiva a candidaturilor;

4)     face publicatiile si afisarile necesare cu privire la listele de candidati si candidaturile pentru primar;

5)     transmit prefectilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a listelor de candidati si a candidaturilor, semnele electorale ale partidelor si formatiunilor politice, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot;

6)     rezolva contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

7)     totalizeaza rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electorala, eliberând consilierilor si primarilor alesi certificatul doveditor al alegerii;

8)     transmit Consiliului Local procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validarii acestora, pentru primar, procesul-verbal se înainteaza judecatoriei, iar pentru primarul general Tribunalului municipiului Bucuresti în vederea validarii alegerii;

9)     organizeaza, daca este cazul, desfasurarea celui de-al doilea tur de scrutin;

10) comunica date cu privire la alegeri si rezultatul acestora prin prefecti, Comisiei Electorale Centrale si Guvernului si face cunoscut, prin presa Locala rezultatul alegerilor;

11) primesc de la birourile electorale ale sectiilor de votare si predau judecatorilor, în a caror raza teritoriala functioneaza, buletinele de vot întrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, stampilele si celelalte materiale necesare votarii.

Birourile electorale ale sectiilor de votare au urmatoarele atributii:

a)     primesc listele electorale întocmite de primari si de la comisiile electorale de circumscriptie, buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea votat;

b)     conduc operatiunile de votare, iau toate masurile de ordine în localul sectiei de votare si în jurul acesteia;

c)      numara voturile si consemneaza rezultatul acestora, pentru circumscriptia electorala pentru care s-a votat la sectia respectiva, atât pentru Consiliul Local, cât si pentru primar;

d)     înainteaza  comisiei electorale de circumscriptie procesele-verbale cuprinzând rezultatul votarii împreuna cu contestatiile depuse;

e)     predau cu proces-verbal comisiei electorale de circumscriptie buletinele de vot întrebuintate si necontestate precum si cele anulate, stampilele si celelalte materiale necesare votarii.




Listele electorale sunt instrumente tehnico-juridice, strict necesare procesului de organizare si de desfasurare a alegerilor, ele cuprinzând pe cetatenii cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectiva si au urmatoarele rubrici: numele si prenumele, vârsta, domiciliul, numarul circumscriptiei electorale, semnatura.

Listele se întocmesc de catre primari, separat pentru fiecare sectie de votare, la comune pe sate la orase pe strazi, înscrierea cetatenilor facându-se în ordine alfabetica. Listele se semneaza de catre primar si de catre secretar. Un alegator poate fi înscris numai pe o singura lista electorala. Primarul are obligatia de a afisa listele electorale cu cel putin 30 de zile înainte de data alegerilor în locuri publice si în mod vizibil.

Buletinul de vot este instrumentul tehnic prin intermediul caruia se exercita optiunea cetateanului si pe baza caruia se stabileste rezultatul alegerii. Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de catre comisia electorala de circumscriptie, tinând seama de numarul patrulaterelor, precum si de spatiul necesar pentru imprimarea numelui candidatilor.

La sediul Consiliilor Locale si centrelor de afisare a listelor electorale, precum si la sectiile de votare se va afisa în termen de 5 zile, câte un buletin de vot din fiecare categorie, dupa ce a fost vizat si anulat de presedintele comisiei electorale de circumscriptie.

Votarea are loc într-o singura zi cu începere de la ora 7 dimineata si se termina la ora 21, putându-se prelungi cu aprobarea presedintelui comisiei centrale de circumscriptie pâna la ora 24.

Alegatorii vor vota numai de la sectia unde au fost înscrisi în listele electorale, pe baza cartii de identitate, dupa ce s-a facut verificarea înscrierii în lista electorala, li se va încredinta buletinul de vot si stampila de votare.

Dupa încheierea votarii presedintele biroului electoral al sectiei de votare procedeaza la anularea buletinelor de vot ramase neîntrebuintate, si la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului si dupa caz a persoanelor care au dreptul sa participe la votare.

Sunt nule buletinele care nu poarta stampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au stampila votat sau la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, aceste buletine nu intra în calculul voturilor exprimate.

Dupa primirea proceselor-verbale cu rezultatele numarului voturilor de la toate birourilor electorale de la sectiile de votare si dupa solutionarea contestatiilor si întâmpinarilor primite, comisia electorala de circumscriptie procedeaza la totalizarea voturilor exprimate si la atribuirea de mandate în conditiile legii.

Comisia electorala de circumscriptie încheie un proces-verbal pentru Consiliul Local, pentru care au avut loc alegerile si pentru primar, privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor si contestarea rezultatelor alegerilor.

Constituirea Consiliului Local se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, iar convocarea consilierilor pentru sedinta de constituire a Consiliului se face de catre prefect. Legea precizeaza ca sedinta este legal constituita daca consilierii  sunt prezenti în proportie de cel putin 2/3.

Comisia examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier  si propune Consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al consilierilor, iar persoana al carui mandat este validat sau invalidat nu participa la vot.

Consiliul este considerat legal constituit dupa validarea mandatelor, a doua treimi din membrii sai, iar hotarârea privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier poate fi atacata în justitie, de cei  interesati, în conditiile contenciosului administrativ.

Consilierii ale caror mandate au fost validate, depun în fata Consiliului juramântul conform legii, iar consilierii care refuza sa depuna juramântul sunt considerati demisionati de drept.

Legea administratiei publice 215/2001 stabileste durata mandatului Consiliilor Locale, a Consiliilor Judetene, cât si a primarilor, la 4 ani.

Consiliul Local se întruneste în sedinte ordinare, care sunt lunare la convocarea primarului si în sedinte extraordinare care pot fi cerute alaturi de primar si de o treime din numarul consilierilor.

Prezenta consilierilor la sedintele Consiliului Local este obligatorie. sedintele sunt publice, cu exceptia cazurilor în care se decide, cu majoritate de voturi, sedinta secreta, iar dezbaterile se consemneaza într-un proces-verbal semnat de presedinte, de secretar si de cel putin 3 martori, care se depun într-un dosar special al sedintei, urmând a fi sigilat si semnat la fel ca si procesul verbal.

Hotarârile Consiliului Local se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unul din numarul membrilor prezenti, în afara cazurilor în care legea sau regulamentul Consiliului cere o alta majoritate. Hotarârile Consiliului Local se semneaza de catre presedintele sedintei respective.  Hotarârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii.

Hotarârea Consiliului Local este prin excelenta act administrativ, ea putând avea caracter normativ sau individual potrivit legii 215/2001. în temeiul acestei legi Consiliul Local poate încheia si contracte administrative.

Consilierii, conform legii sunt ocrotiti de lege în exercitarea functiei lor, dar cu respectarea atributiilor ce le revine si de a nu comite abateri în timpul exercitarii mandatului lor.

Conform legii este reglementata demiterea consilierilor si dizolvarea Consiliului, daca Consiliul savârseste acte contrare Constitutiei si legilor ori compromit cu rea-credinta interesele comunei sau ale orasului. Hotarârea de demitere se adopta de catre Guvern, la propunerea prefectului, care dupa ce a cerut demiterea, poate dispune suspendarea din functie a persoanei respective.

În acest caz consilierul poate ataca actul de suspendare al prefectului sau dupa caz, hotarârea de demitere a Guvernului la instanta de contencios administrativ.

Consiliul Local conform legii administratiei publice poate fi dizolvat în urmatoarele cazuri:

a)     numarul consilierilor s-a redus sub jumatate si nu s-a putut completa prin supleanti pâna la doua treimi;

b)     hotarârile acestuia contravine intereselor generale ale statului sau încalca ordinea de drept;

c)      compromite cu rea-credinta interesele comunei sau ale orasului.

Dizolvarea Consiliului se face prin hotarârea Guvernului la propunerea motivata a prefectului. Hotarârea de dizolvare va stabili si data alegerilor pentru noul Consiliu Local care nu poate depasi 60 de zile de la dizolvare decât în situatii exceptionale.

Hotarârea de dizolvare poate fi atacata de cei interesati în fata instantei de contencios administrativ. Pâna la alegerea noului consilier primarul va rezolva problemele curente ale unitatii administrativ-teritoriale.

Consiliul local are urmatoarele atributii principale:

Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate

problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.

Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonorne de interes local

b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului

c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului

d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern

·        In exercitarea atributiilor primei categorii, consiliul local:

- aproba   statutul   comunei,   orasului   sau   municipiului,   precum   si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local

- aproba, la propunerea primarului, infiintarea, oganizarea si statul de funcfii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonorne de interes local

- exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome

·        In exercitarea atributiilor privind dezvoltarea economico-sociala, consiliul local:

- aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar

- aproba,   la  propunerea  primarului,   contractarea   si/sau  garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale

- stabileste si aproba impozitele si taxele locale

- aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local

- aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale

- asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si
conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare
europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile

furnizate cetatenilor

·        In exercitarea atributiilor privind administrarea domeniuhii publc si privat, consiliul local:

- hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor  proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a  serviciilor publice de interes local

- hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz

-  avizeaza sau aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor

- atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local

·        In  exercitarea atributiilor de furnizare a serviciilor publice catre cetateni, consiliul local:

- asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar  pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

1. educatia                                                    

2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a  persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala

3. sanatatea

4. cultura

                5. tineretul

                6. sportul

                7. ordinea publica

            8. situatiile de urgenta  

            9. protectia si refacerea mediului inconjurator

           10. conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de  arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale

          11. dezvoltarea urbana

           12. evidenta persoanelor

             13. podurile si drumurile publice

          14.  serviciile comunitare de utilitate publica:  alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termica, iluminat public si transport public local

            15. serviciile ce urgenta de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor

            16. activitatile de administratie social-comunitara

            17. locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale sau in administrarea sa

             18. punerea in valoare, in interesul comunitatii locale, a resurselor naturale
de pe raza unitatii administrativ-teritoriale

             19. alte servicii publice stabilite prin lege

-hotaraste acordarea unor sporuri  si  altor facilitati, potrivit legii, personalului sanitar si didactic

- sprijina activitatea cultelor religioase

- poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local

- aproba construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa

- poate solicita informari si rapoarte specifice de la primar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local

·        In exercitarea atributiilor privind cooperarea interinstitutionala, consiliul local:

- hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local



- hotaraste, in conditiile legii, infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari

- hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati aiministrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor APL, in vederea promovarii unor interese comune

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice romane sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare al comunei, orasului sau municipiului, in baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc si conditiile  titlului conferit

3. Alegerea, componenta si constituirea Consiliului Judetean

                       Consiliul judetean  este autoritatea APL, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti, municipale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

           Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

           Numarul membrilor fiecarui consiliu judejean se stabileste prin ordin al
prefectulu
i, in functie de numarul locuitorilor judetului, raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de
1 iulie a a
nului care preceda alegerile, dupa cum urmeaza:

-         pana la 350.000 locuitori - 30 consilieri

-         intre 350.001 - 500.000 locuitori - 32 consilieri   

-         intre 500.001 - 650.000 locuitori - 34 consilieri

-         peste 650.000 locuitori - 36 consilieri.

Mandatul consiliului judetean este de 4 ani si poate fi prelungit, prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa.

 Validarea mandatului se face de tribunalul judetean.

Constituirea consiliilor judetene, cazurile de incompatibilitate, depunerea juramantului si declararea consiliului ca legal constituit se fac dupa aceleasi reguli ca si in cazul consiliului local.

Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului judetean nou ales.

Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare in fiecare luna la convocarea  presedintelui consiliului judetean.

Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptional care necesita adoptarea de masuri pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

Sedintele consiliului judetean se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie.

Prezenta consilierilor judeteni la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se considera ca absenta este determinata de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean in situatia in care un consilier judetean absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean.

Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat, in conditiile legi, de catre acesta.

In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele astfel desemnat, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

In exercitarea atributiilor care ii revin, consiliul judetean adopta hotariri cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri judeteni, de presedintele consiliului judetean,  de vicepresedintii consiliului judetean sau  de cetateni.

Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii admmistrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean.

Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului.   !                     '

In caz de dizolvare a consiliului judetean, indiferent prin ce modalitate, stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judetean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judetean sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.

Pana la constituirea noului consiliu judetean, problemele curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate de secretarul judetului, pe baza unei imputerniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei si Internelor.

4.Atributii ale primarului pe linia realizarii autonomiei locale

Primarul reprezinta autoritatea AP cu caracter executiv.

Potrivit Legii APL, primarul exercita urmatoarele categorii principale de atributii:

a) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii

b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local

c) atributii referitoare la bugetul local

d) atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor

e) alte atributii stabilite prin lege

Raportându-ne strict la autonomia locala vom putea spune ca primarul are trei categorii de sarcini:

a)     de reprezentare

b)     de executiv al Consiliului local

c)       de sef al APLsi a aparatului

Legat de aceste trei sarcini avem în vedere:

1)     asigura executarea hotarârilor Consiliului Local

2)     ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general

3)     poate propune Consiliului Local consultarea populatiei, prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit si pe baza hotarârii Consiliului sa ia masuri pentru organizarea acestei consultari

4)     prezinta consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului

5)     întocmeste proiectul bugetului local si controlul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului

6)     exercita drepturile si asigura îndeplinirea obligatiilor ce-i revin comunei sau orasului în calitatea de persoana juridica civila

7)     exercita functia de ordonator principal de credite

8)     verifica din oficiu sau la cerere încasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de îndata consiliului cele constatate

9)     ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale

10) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism  si a documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului si le supune aprobarii Consiliului Local, cu respectarea prevederilor legii

11) asigura mentinerea drumurilor publice din comuna sau din oras, implantarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal

12) supravegheaza târgurile, pietele, oboarele, locurile si parcurile de distractii, ia masuri operative pentru buna functionare a acestora

13) conduce serviciile publice locale, asigura functionarea serviciilor de stare civila si cele de autoritate tutelara

14) elaboreaza proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorica, numarul de personal si salarizarea acestuia, le supune spre aprobare Consiliului Local

15) numeste si elibereaza din functie personalul serviciilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului

16) controleaza activitatea organizatiilor serviciilor consiliului

supravegheaza inventarierea si administrarea bunurilor care apartin comunei sau orasului

Din sfera atributiilor prevazute în acest sens retinem mai putem retine urmatoarele:

1) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreuna cu organele specializate ale statului

2) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice

3) îndeplineste functia de ofiter de stare civila

4) asigura ordinea publica prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor primarului în conditiile legii

5) emite avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de lege

6) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica

7) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse în vânzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate

8) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitia autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente

9) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel

5.Atributiile prefectului

            Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, numit de Guvern in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului Administratiei si Internelor.

Conform Legii 340/2004 privind institutia prefectului modificata prin Ordonanta de Urgenta nr. 179/2005, Prefectul ca reprezentant al Guvernului, conform legii, îndeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotarârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice

b) actioneaza pentru realizarea în judet, respectiv în municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, si dispune masurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competentele si atributiile ce îi revin, potrivit legii

c) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordând o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale

d) stabileste, împreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala

e) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune

f) asigura, împreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la îndeplinire, în conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila

g) dispune, în calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste, în acest sens, sumele special prevazute în bugetul propriu cu aceasta destinatie

h) utilizeaza, în calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie în situatii de criza, în scopul desfasurarii în bune conditii a acestei activitati

i) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate

j) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe

k) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarâte de Guvern si a politicilor de integrare europeana

l) hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si strainatate, în vederea promovarii intereselor comune

m) asigura folosirea, în conditiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetatenii  apartinând minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate în unitatile administrativ-teritoriale în care acestia au o pondere de peste 20%

Prefectul îndeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si însarcinarile stabilite de Guvern.

Prefectul poate verifica masurile întreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean în calitatea lor de reprezentanti ai statului în unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente în vederea stabilirii masurilor necesare, în  conditiile legii.












Document Info


Accesari: 8249
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )