Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Analiza activitatii Inspectoratului scolar al Judetului Botosani īn semestrul I al anului scolar 2006/2007

administratie












ALTE DOCUMENTE

Fisa de post Administrator Pensiune Turistica
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institutiilor publice de cultura
CONTESTATIA DEBITORULUI PENTRU SUSPENDAREA EXECUTARII IMOBILIARE CU OFERIREA VENITURILOR IMOBILULUI
Formular 300 \"Decont de TVA\", Instructiuni de completare
Dispozitii tranzitorii si finale
Strategiei Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice
Montesquieu - Despre spiritul legilor
Constitutia romaniei
AVIZARE DE NECONFORMITATE IN PERIOADA DE GARANTIE A PRODUSELOR
GUVERNUL ROMĀNIEI HOTĂRĀRE privind supravegherea sanatatii lucratorilor

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

INSPECTORATUL sCOLAR AL JUDEŢULUI BOTOsANI

Str. N. Iorga Nr. 28, telefon/ fax: +40 231 584052

www.isj.botosani.ro; email: isj@isj.bt.edu.ro



Analiza activitatii

Inspectoratului scolar al Judetului Botosani

īn semestrul I al anului scolar 2006/2007

     

Īn perspectiva integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana si a necesitatii compatibilizarii cu sistemul european de educatie si formare profesionala, activitatea educationala pentru anul scolar 2006 - 2007 s-a fundamentat pe urmatoarele documente:

­     Obiective strategice europene īn domeniul educatiei si formarii profesionale - M.Ed.C., mai 2005.

­     Raportul European asupra calitatii educatiei īn scoala. 16 indicatori ai calitatii - Comisia Europeana, Bruxelless, mai 2000.

­     Evaluarea calitatii īn educatia preuniversitara, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene, Bruxelless, februarie 2001.

­     Educatie si formare, 2010. Succesul Strategiei de la Lisabona, Comisia Europeana, 2001;

­     Programul Educativ European LLP- Invatare pe tot parcursul vietii (2007 - 2013): (Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig, Programul Transversal, Jean Monnet) aprobat prin decizia 1720/2006/ a Parlamentului si Consiliului European privind stabilirea unui program de actiune pentru invatarea pe tot parcursul vietii.

Cresterea numarului protocoalelor de colaborare īntre unitatile scolare si agenti economici din anumite domenii de activitate reprezinta o prioritate pentru conducerea unitatilor de īnvatamānt, īn perspectiva descentralizarii financiare si a nevoii tot mai pregnante de a adapta oferta educationala la raportul real dintre cerere si oferta pe piata muncii. Īn acest context, procesul descentralizarii a īnvatamāntului preuniversitar constituie un demers oportun si necesar, raspunzānd cerintei existentei unui īnvatamānt organizat, administrat si finantat conform standardelor Uniunii Europene. Avānd la baza principiile transparentei, echitatii si adecvarii, activitatea de finantare a unitatilor de īnvatamānt va presupune nu numai finantarea de baza (costul standard / elev), cum se īntāmpla īn general, ci si finantari complementare si compensatorii, bazate pe cerintele specifice de context socio - economic.

Situatia materiala precara a parintilor multor elevi are consecinte negative asupra interesului acestora fata de scoala. Pretul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum si al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de scoala (rechizite, caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o amenintare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres si absenteism ridicat (chiar īn rāndul elevilor de gimnaziu) pāna la abandonul scolar.

 Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie constituie unul dintre indicatorii de baza īn statele Uniunii Europene si se refera la populatia īn vārsta de 18 - 24 ani cu nivel gimnazial de educatie sau la cei care nu urmeaza nici o forma de educatie si formare profesionala. Romānia ocupa ultimul loc, cu 23,6% īn rāndul statelor europene.

Situarea īnvatamāntului preuniversitar romānesc īn reperele programelor europene de modernizare si dezvoltare a sistemelor educationale a determinat redefinirea tuturor structurilor, proceselor si finalitatilor, prin raportare la indicatorii de evaluare a calitatii si  a eficientei interne a sistemului. Analiza starii īnvatamāntului din judetul Botosani, la sfārsitul semestrului I al anului scolar 2006-2007, se realizeaza pe baza acestor indicatori elaborati īn concordanta cu sistemele internationale de indicatori ai educatiei (OECD, Eurostat), prin care se masoara competentele individuale si performantele sistemului. Diagnoza are, de asemenea, īn vedere gradul de realizare a obiectivelor formulate īn Planul managerial al Inspectoratului scolar Judetean Botosani pentru anul scolar 2006-2007. Principalele obiective strategice pe care a fost elaborat planul managerial au fost:  

.          Asigurarea calitatii īn educatie la nivelul procesului de instructie si educatie si la nivelul serviciilor educationale.

.          Fundamentarea ofertei educationale pe baza nevoilor de dezvoltare personala a elevilor.

.          Promovarea īnvatarii permanente ca dimensiune de baza a politicii educationale.

.          Stimularea integrarii europene si a colaborarii internationale.

.          Dezvoltarea bazei materiale, a infrastructurii si dotarilor.

Ca institutie interpusa īntre M.Ed.C. si scoli dar si īn strānsa relationare cu comunitatea locala si societatea civila, Inspectoratul scolar al Judetului Botosani a avut īn vedere urmatoarele directii de actiune:

-          asigurarea aplicarii strategiei nationale a procesului educational prin programele de dezvoltare elaborate la nivel judetean si local;

-          sprijinirea dezvoltarii institutionale a tuturor unitatilor de īnvatamānt si īn special a celor din zone defavorizate si cu viabilitate prin potentialul uman;

-          colaborari optime cu autoritatile judetene si locale;

-          monitorizarea, evaluarea si ameliorarea calitatii educatiei  īn toate unitatile scolare din judet;

-           coordonarea activitatii institutiilor conexe;

-          colaborari si parteneriate eficiente cu institutii, sindicate reprezentative,                 O.N.G-uri, societatea civila, īn general, ca beneficiara a educatiei.

Relatii publice. Imagine. Presa

Interesul presei īn legatura cu aspectele ce vizeaza īnvatamāntul a crescut constant, pe masura aplicarii īn practica a reformei.

Īn jur de 90% din articole reprezinta doar stiri, iar articolele de analiza nu depasesc 10%. Acest raport indica o īnclinatie oarecum limitata catre articole de analiza si opinie, ceea ce reflecta faptul ca dezbaterea publica pe subiecte privind īnvatamāntul si reforma este īnca relativ redusa.

Obiective:

.           Transmiterea catre presa de informatii corecte, relevante si de actualitate

.           Cresterea interesului jurnalistilor pentru analiza informatiilor privind īnvatamāntul botosanean

.           Monitorizarea informatiilor care apar īn presa cu privire la īnvatamāntul botosanean, din punct de vedere cantitativ si al acuratetei

Obiectivele acestei activitati sunt subordonate obiectivelor strategice ale strategiei de comunicare la nivelul M.Ed.C. privind īmbunatatirea gradului de informare a publicului īn legatura cu principalele activitati si problemele cu care se confrunta īnvatamāntul azi.

In cadrul Inspectoratului scolar al Judetului au fost incluse tehnici comunicationale care se refera la mobilizarea administrativa, mobilizare sociala, comunicare interpersonala si promovarea serviciilor informationale.

Grupurile-tinta care au fost vizate:

            . Elevi, parinti, profesori

            . Mass-media

            . Autoritati locale

Mass-media are o importanta cruciala īn procesul de comunicare. Au fost realizate īntālniri cu jurnalisti si persoane responsabile din cadrul institutiilor  mass-media. Fiind un canal eficient si cu acoperire larga, mass-media este un instrument de promovare īn rāndul publicului larg. Conferintele de presa si evenimentele unde presa a fost invitata au fost suficient de frecvente pentru a demonstra deschiderea procesului catre discutii publice.

Īn cadrul strategiei de comunicare un rol important le-a revenit si institutiilor de īnvatamānt, mai īntāi īn calitate de audienta, apoi īn calitate de influentator si canal de informare, avānd acces la un public activ si interesat direct de problemele īnvatamāntului

Reteaua unitatilor de īnvatamānt preuniversitar

anul scolar 2006 - 2007

Nr. crt.

Unitati scolare de stat cu personalitate juridica

Total

Nivel de scolarizare

Urban

Rural

1.    

Gradinite

24

0

24

2.    

scoli cu clasele I-IV

0

0

0

3.    

scoli cu clasele I-VIII

25

80

105

4.    

Licee, grupuri scolare

21

5

26

5.    

scoli de Arte si Meserii

0

6

6

6.    

scoli speciale

4

0

4

TOTAL

165

Īnvatamānt particular

Nr. de scoli particulare

din care:

Nr. scoli neautorizate/ neacreditate

7

Autorizate

Acreditate

G

sG

L

P

G

sG

L

P

G

sG

L

P

4

1

1

1

-

-

-

-

-

-

-

-

                          

.          Reteaua unitatilor scolare cu personalitate juridica din judetul Botosani a fost reorganizata, avānd ca prioritate asigurarea instruirii performante, nediscriminatorii a tuturor categoriilor de populatie scolara.

.          Īn vederea cresterii indicatorului de participare la educatie a absolventilor clasei a VIII-a din scoli urbane si rurale īn ciclul inferior liceal si īn scoli de arte si meserii, reteaua unitatilor de īnvatamānt a fost restructurata, fiind create 165 de unitati cu personalitate juridica, investite cu calitatea de ordonatori tertiari de credite; acestora li s-au asociat structuri scolare, care functioneaza la adrese diferite.

.          Se cuvine mentionat faptul ca 6 unitati scolare din mediul rural, īnregistrate īn segmentul "scoli cu clasele I-VIII" au functionat cu 10 niveluri de scolaritate, primind titulatura de scoli de Arte si Meserii numai la data de 1 septembrie 2006.

.          Īn īnvatamāntul primar a functionat, īn anul scolar 2005-2006, un numar de 229 scoli cu predare simultana, iar īn īnvatamāntul gimnazial 28 de scoli. Toate clasele functioneaza īn conformitate cu Legea īnvatamāntului nr.84/1995, republicata cu ordinul M.E.N. nr.3246/1999.

Īn anul scolar 2006-2007, predarea simultana se realizeaza īn  239 de unitati scolare pentru īnvatamāntul primar si īn 28 unitati pentru īnvatamāntul gimnazial.

.          Numarul de norme ocupate, īn anul scolar 2006-2007, de  cadre didactice, pe niveluri de Comparativ cu anii scolari trecuti, evolutia normelor didactice este:

An scolar

Prescolar

Primar

Gimnazial

Liceal

Īnv. profesional

2004/2005

792

1358

2117,33

1294,92

474

2005/2006

801,5

1343

2290,61

1109,64

432

2006/2007

816,5

1322

2211,5

1098

465

.          Efective de elevi īn anul scolar 2006/2007

Semestrul I al anului scolar 2006/2007

Nr. crt.

Nivel de scolarizare

Numar clase

Urban

Numar elevi

Urban

Numar clase

Rural

Numar elevi

Rural

Total

clase

Total

elevi

1.   

Īnvatamānt preprimar

247

6490

460

9855

707

16345

2.   

Īnvatamānt primar

426

8637

889

14933

1315

23570

3.   

Īnvatamānt gimnazial

454

9934

738

12764

1192

22698

4.   

Īnvatamānt liceal

457

12572

9

67

466

12639

5.   

scoala de Arte si Meserii

117

2523

97

2215

214

4738

6.   

An de completare

40

1068

10

245

50

1313

Total

83120

                      

Evolutia efectivelor de populatie scolara continua curba descendenta, dupa cum urmeaza:

Nivelul de īnvatamānt

2005/2006

2006/2007

Evolutia

Īnvatamānt preprimar

16102

16345

Īnvatamānt primar

23751

23570

Īnvatamānt gimnazial

23132

22698

Īnvatamānt liceal - zi

12406

12639

Īnvatamānt profesional (SAM) +

an de completare

7304

6051

Scaderea populatiei scolare este determinata de scaderea natalitatii, de migratia populatiei (locuri de munca īn strainatate), precum si de alte cauze.

Situatia la īnva 20220y2412u tatura pentru semestrul I al anului scolar 2006/2007

 

Nr. Crt.

Nivel de īnvatamānt

Nr. Elevi la īnceput de an

Nr. Elevi la sfārsit  de semestru

Nr. Elevi promovati

Procent de promovabilitate februarie 2007

Nr. Elevi cu situatia īncheiata

1.

Īnvatamānt primar

23625

23400

22462

95,99%

95

2.

Īnvatamānt gimnazial

22714

22438

19064

84,93%

400

3.

Īnvatamānt liceal zi

10690

10533

8975

85,20%

289

4.

Īnvatamānt liceal seral

942

935

681

72,83%

208

 

 

Situatia numarului de elevi pe medii de promovare:

Nivel de īnvatamānt

Nr. De elevi promovati pe medii

5-6,99

7-8,99

9-10

Primar

3835

7763

10854

Gimnazial

4616

8820

5605

Liceal zi

717

5660

2598

Liceal seral

214

466

1

Total

9382

22709

19058

Rezultatele prezentate  nu cuprind si pe cele ale elevilor din SAM, īntrucāt modulele de specialitate se pot īncheia pe parcurs.

Situatia miscarii elevilor īn perioada septembrie 2006-februarie 2007

Nivel de īnvatamānt

Plecati īn judet

Plecati īn alt judet

Veniti din judet

Veniti din alt judet

Primar

259

162

169

37

Gimnazial

316

164

178

31

Liceal zi

149

34

83

12

Liceal seral

8

9

20

0

Situatia abaterilor elevilor din īnvatamāntul preuniversitar, conform ROFUIP, art 118 lit. (a-g) este urmatoarea:

Nivel de īnvatamānt

Total elevi sanctionati

Din care fete:

Din care baieti:

Primar

13

1

12

Gimnazial

168

36

132

Liceal zi

397

123

274

Liceal seral

36

8

28

Total

614

168

446

Procent

0,73%

Situatia notelor scazute la purtare, pentru elevii dinclasele I-XII este:

Nivel de īnvatamānt

Note la purtare cuprinse īntre

7 si 9,99

Note la purtare scazute sub 7

Din care:

Pentru absente

alte motive

Primar

354

19

7

12

Gimnazial

2648

182

122

60

Liceal zi

2269

325

253

72

Liceal seral

127

27

27

0

Total

5398

553

409

144

Procent

6,57%

6,73%

0,49%

0,17%

Situatia statistica privind anul de completare din judetul Botosani

Nr. crt.

Unitatea scolara

Nr.total clase

(an de completare) la

15 sept.2006

Nr. total elevi cuprinsi īn anul de completare la 15 sept.2006

Nr. total elevi existenti īn anul de completare la

1 nov. 2006

1.   

Grupul scolar "Dimitire Negreanu" Botosani

3

88

81

2.   

Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani

5

142

136

3.   

Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani

4

121

122

4.   

Grupul scolar "Elie Radu" Botosani

4

97

92

5.   

Grupul scolar Agricol Botosani

6

155

151

6.   

Grupul scolar stefanesti

2

43

40

7.   

Grupul scolar "Dr.Mihai Ciuca" Saveni

1

30

29

8.   

Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" Botosani

5

140

132

9.   

Grupul scolar "Regina Maria" Dorohoi

3

84

82

10.

Grupul scolar Agricol "Al.Vlahuta" sendriceni

6

142

114

11.

Grupul scolar Bucecea

1

29

29

12.

Grupul scolar Darabani

4

90

80

13.

Grupul scolar "Demostene Botez" Trusesti

1

26

17

14.

Grupul scolar  "N.Balcescu" Flamānzi

2

49

51

15.

Grupul scolar Cotusca

1

28

20

16.

Grupul scolar "stefan cel Mare si Sfānt" Vorona

2

49

49

TOTAL

50

1313

1225

Centre de excelenta / pe discipline

DISCIPLINA

GIMNAZIU

LICEU

Nr.  centre

Nr. de elevi

Nr. centre

Nr. de elevi

Matematica

3

72

4

52

Informatica

-

-

2

31

Fizica

2

34

4

63

Chimie

1

20

4

53

Biologie

-

-

4

80

Limba romāna

1

11

4

17

Total

7

137

22

296

 

 

 

 

Cantinele si internatele scolare din judetul Botosani

2006/2007

I.                   Internate

Internate scolare

Mediul urban

Mediul rural

Nr.internate care functioneaza

12

Nr.internate care au autorizatie sanitara

10

Nr. internate care nu au autorizatie sanitara

   2

Nr.total de camere

         204

Nr. de camere oficiale amenajate

    6

Nr. camere ocupate īn anul scolar 2006/2007

         165

Nr.total locuri

       1483

Nr.de locuri ocupate

       1199

Nr.de locuri neocupate

          284

Categorii de persoane cazate īn internat :

v     nr.fete

          435

v     nr.baieti

          764

v     nr.studenti

             -

v     alte categorii

             -

Nr. de locuri īnchiriate

             10

Total personal angajat īn internate :

             41

v     nr.pedagogi

             14

v     nr.supraveghetori de noapte

             11

II. Cantine

Nr. de cantine scolare care functioneaza

12

Nr. de cantine scolare care au autorizatie sanitara

12

Nr. cantine scolare care nu au autorizatie sanitara

 -

Nr. de cantine dezafectate

-

Nr.de cantine īnchiriate

-

Nr. de locuri īn cantine

   1492

Nr. de elevi care servesc masa la cantina

   1468

Total personal īncadrat

       32,5

Programul  de ajutor financiar "Euro 200":

Anul

Numar beneficiari

2006

1264

2005

1283

2004

1056

Situatia statistica a elevilor din judetul Botosani, privind provenienta familiala

  1. Īnvatamānt preprimar

Nr. elevi preprimar

Nr. elevi proveniti din familii monoparentale

Nr. elevi cu un parinte plecat īn strainatate

Cazuri speciale

16345

927

2154

183

Procent

5,67%

13,17%

1,1%

Unitati cu procentul cel mai  mare

Gradinita 17 Botosani

Gradinita 8 Dorohoi

Gradinita 5 Botosani

Gradinita 3 Dorohoi

Gradinita 24 Botosani

Gradinita Saveni

Gradinita 5 Botosani

scoala 16 Botosani

Gradinita 3 Botosani

Unitati cu procentul cel mai  mic

Gradinita 15 Botosani

Gradinita Vorniceni

Gradinita Nicseni

Gradinita Dumeni

Gradinita Miorcani

Gradinita N. Balcescu

Gradinita Miorcani

Gradinita N. Balcescu

Gradinita Unteni

  1. Īnvatamīnt primar

Nr. Elevi primar

Nr. Elevi proveniti din familii monoparentale

Nr. Elevi cu un parinte plecat īn strainatate

Cazuri speciale

23570

1732

3170

274

Procent

7,3%

13,44%

1,16%

Unitati cu procentul cel mai  mare

sc. Saveni

sc. 3 Botosani

sc. 2 Dorohoi

sc. 1 Dorohoi

sc. Saveni

sc. Cāndesti

sc. Dersca

sc. Lunca

sc. 16 Botosani

sc. 2 Botosani

sc. Cristesti

sc. Zlatunoaia

Unitati cu procentul cel mai  mic

sc, 1 Flamānzi

sc. Calarasi

sc. Darabani

sc. Dimacheni

sc. Miorcani

sc. Baranca

sc. Dimacheni

sc. Miorcani

sc. Baranca

  1. Īnvatamānt gimnazial

Nr. Elevi gimnazial

Nr. Elevi proveniti din familii monoparentale

Nr. Elevi cu un parinte plecat īn strainatate

Cazuri speciale

22698

2380

3716

368

Procent

10,48%

16,37%

1,62%

Unitati cu procentul cel mai  mare

sc. Romānesti

sc. Saveni

sc. Vorona

sc. 14 Botosani

sc. Saveni

sc. Adaseni

sc. Leorda

sc. 14 Botosani

sc. stiubieni

sc. 2 Botosani

sc. Cristesti

Unitati cu procentul cel mai  mic

C.N.Ghica

sc. Ungureni

sc. Hlipiceni

sc. Ibanesti

sc. Miorcani

sc.Rauseni

sc. Ungureni

sc. Baranca

sc. Saveni

sc. Blāndesti

sc. Brehuiesti

        

  1. Īnvatamānt liceal

Nr. elevi liceal

Nr. elevi proveniti din familii monoparentale

Nr. elevi cu un parinte plecat īn strainatate

Cazuri speciale

12406

1487

2024

215

Procent

11,76%

16,01%

1,7%

Unitati cu procentul cel mai  mare

Seminar Botosani

Grup sc. Saveni

Grup sc. Elie Radu

Liceul cu Program Sportiv

Grup sc. Elie Radu

Liceul G. Antipa

C. E. O.Onicescu

Grup sc. Elie Radu

L. Pedagogic

Unitati cu procentul cel mai  mic

L. Pomārla

Grup sc. stefanesti

Grup sc. Balcescu

L. Pomārla

Grup sc. Vorona

Grup sc. stefanesti

C.N. Ghica

Grup sc. Bucecea

C.T. G. Asachi

            

  1. Īnvatamānt SAM

Nr. elevi SAM

Nr. elevi proveniti din familii monoparentale

Nr. elevi cu un parinte plecat īn strainatate

Cazuri speciale

6051

671

583

111

Procent

11,08%

9,6%

1,8%

Unitati cu procentul cel mai  mare

Grup sc. Al. Vlahuta

Grup sc. Agricol

Grup sc."Regina Maria"

SAM Smārdan

Grup sc."Al.Vlahuta"

Grup sc. Agricol

C. Ec. "O. Onicescu"

Grup sc."Al. Vlahuta"

Grup sc."Regina "Maria

Unitati cu procentul cel mai  mic

sc. Dobārceni

sc. Tudora

sc. Cristesti

sc. Dobirceni

sc. Cristesti

sc. Mileanca

SAM Smārdan

Grup sc. Trusesti

Grup scolar Bucecea

                                    

Aceasta situatie a fost īntocmita īn vederea stabilirii unei strategii de repartizare a psihologilor scolari pe unitati din judetul Botosani, pentru introducerea acestor scoli īn programe de consiliere si sprijin, cu ajutorul ONG.-urilor cu care avem protocoale de colaborare.

  

   Masurile propuse pentru diminuarea abandonului scolar:

v          Continuarea proectului Phare " Acces la educatie a grupurilor dezavantajate" īn alte scoli cu populatie rroma predominanta si cu numar mare de elevi īn situatie de abandon.

v         Īnvatatorii, dirigintii si consilierii educativi sa realizeze o serie de activitati cu parintii si elevii prin care sa se stabileasca masuri concrete pentru diminuarea abandonului scolar si a absenteismului.

v         Tratarea diferentiata a elevilor.

v         Elevii predispusi abandonului scolar sa fie atrasi la activitati extrascolare īn functie de aptitudinile lor.

v         Īnvatatorii si dirigintii sa realizeze o mai buna colaborare cu familiile elevilor prin activitati atractive si vizite la domiciliul elevilor.

v         Sa li se asigure elevilor serviciile educationale corespunzatoare.

v         Sa existe o mai buna colaborare cu alte institutii cum ar fi politia, biserica, consiliul local, organizatii neguvernamentale.

v         Crearea īn scoli a unui climat adecvat care sa atraga si sa mentina elevii īn scoala.

v         Motivarea parintilor si elevilor pentru a urma cursurile scolii primare si gimnaziale.

v         Evitarea segregarii elevilor rromi.

v         Colaborarea cu medicii de familie privind planificarea familiala si igiena īn familie;

v         colaborarea cu O.N.G. pentru obtinerea de finantari a scolilor pentru reabilitarea spatiilor de scolarizare, dotarea cu mijloace de īnvatamānt, igienizarea spasiilor de scolarizare.

v         Realizarea de forme de īnvatamānt alternative pentru recuperarea scolara.

v         Realizarea de īnvatamānt suplimentar pentru pregatirea lectiilor.

v         Cuprinderea copiilor īn īnvatamāntul prescolar.

v         Unde este posibil sa se realizeze clasele de gimnaziu īn aceeasi unitate unde functioneaza ciclul primar).

v         participarea cadrelor didactice care predau la elevii rromi la activitatile de formare programate de Casa Corpului Didactic si Inspectoratul scolar.

Resurse umane

Pentru anul scolar 2006 - 2007, prin Legea bugetului au fost aprobate posturi, dupa cum urmeaza:

            6027 personal didactic

              467 personal didactic auxiliar

            1404 personal nedidactic

Pe forme si niveluri de īnvatamānt, situatia īncadrarii la 1 septembrie 2006 a fost urmatoarea:

Īnvatamānt preprimar

             832 posturi didactice

Īnvatamānt primar

           1433 posturi didactice

Īnvatamānt gimnazial

           2204 posturi didactice

Īnvatamānt liceal

             894 posturi didactice

scoala de arte si meserii

             344 posturi didactice

An de completare

             102 posturi didactice

Īnvatamānt profesional cu taxa

             169 posturi didactice

Īnvatamānt postliceal cu taxa

               19 posturi didactice

                      

Gradul de calificare a personalului didactic a fost:

o       cadre didactice calificate - 5545, respectiv 93,81%  din totalul cadrelor didactice

o       cadre didactice necalificate - 366, respectiv 6,19% din totalul cadrelor didactice

Nivel

An scolar

Numar cadre didactice calificate

Īnvatamānt prescolar

2006/2007

799,5

2005/2006

795,5

2004/2005

792

Īnvatamānt primar

2006/2007

1316

2005/2006

1337

2004/2005

1358

Īnvatamānt gimnazial

2006/2007

1868

2005/2006

1889

2004/2005

1905

Īnvatamānt liceal

2006/2007

1098

2005/2006

1110

2004/2005

976

Īnvatamānt profesional

2006/2007

439

2005/2006

402

2004/2005

440

Īn septembrie 2006, situatia īncadrarii personalului didactic pe tipuri de finantare, era urmatoarea:

Cadre didactice

Consiliul

Local

Consiliul Judetean

M.Ed.C.

Titulare

4483,28

81,37

63,75

Suplinitori calificati

963,94

58,52

19,5

Suplinitori necalificati

28,53

34,11

-

Total

5655,75

174

83,25

Situatia numerica a cadrelor didactice pe transe de vechime este:

Sub 5 ani

Īntre

5-10 ani

Īntre

10-15 ani

Īntre

15-20 ani

Īntre

20-25 ani

Īntre

25-30 ani

Īntre

30-35 ani

Peste

35 ani

1660

1344

780

622

527

734

944

587

Situatia numerica  a cadrelor didactice pe transe de vechime este:

Mentionam ca  nu a fost īncadrat īn sistem nici un cadru didactic netestat, cu exceptia pensionarilor, care au avut activitati la cumul.

Raportul dintre personalul didactic si numarul de  elevi a fost urmatorul:

.          numar total de elevi / numar total cadre didactice

13,74

.          numar total de elevi / numar total cadre didactice auxiliare

176,58

.          numar total de elevi / numar total cadre nedidactice

68,14

.          numar total cadre didactice / numar total cadre didactice auxiliare

12,85

.          numar total cadre didactice / numar total cadre nedidactice

4,95

Īncadrarea cu directori

Nr. unitati scolare cu personalitate juridica

DIRECTORI

 indicatori de calitate

Observatii

cu delegatie

cu concurs

171

109

62

 

                    

Nr. unitati scolare cu post de director adjunct

DIRECTORI ADJUNCŢI

 indicatori de calitate

Observatii

cu delegatie

cu concurs

40

30

10

                            

 

*      Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) a organizat  festivitatea de premiere a peste 200 de directori de licee din tara care au obtinut rezultate de exceptie in anul 2006. Prin acest eveniment, MEdC isi propune sa stimuleze competitia intre unitatile de invatamint si sa incurajeze performanta colectiva si individuala.      
Cei cinci directori  ai liceelor si colegiilor din judetul Botosani care au fost nominalizati sa participe la "Gala Directorilor", sunt, dupa cum urmeaza:

1.

Botosani

Pogurschi Georgeta

Colegiul Tehnic "GH. Asachi" Botosani

2.

Botosani

Vasilica Mihail

Colegiul National "M. Eminescu" Botosani

3.

Botosani

Tatarcan Dumitru

Colegiul National "A.T.Laurian" Botosani

4.

Botosani

Egner Rodica

Liceul Pedagogic "N. Iorga" Botosani

5.

Botosani

Negrescu Tereza

Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani

                     

             Criteriile de selectie a celor 5 directori de colegii/licee au fost: promovabilitatea, numarul de gradatii de merit pe care le are scoala, volumul de investitii din anul 2006, diversitatea programelor extracurriculare, precum si rezultatele la olimpiade si concursuri scolare.

Dezvoltarea educatiei permanente si a formarii profesionale

Cadre didactice cu gradul I

Cadre didactice cu titlul de doctor

Cadre didactice īnscrise la studii masterale/ postuniversitare/ doctorale

Cadre didactice care au participat la cursuri de formare īn ultimul an

Formatori la nivel national

Programe de formare elaborate sau derulate de furnizori din judet

2136

15

183

1043

23

47

INSPECŢIA sCOLARĂ

Inspectia scolara, forma de activitate manageriala si de control, a fost proiectata, realizata si valorificata īn deplina concordanta cu obiectivul sau principal, asigurarea unei calitati superioare a educatiei.

Īn mod consecvent, inspectia scolara a avut īn vedere:

           Sprijinirea si consilierea cadrelor didactice īn implementarea curriculumului.

           Identificarea de solutii viabile pentru practica scolara curenta.

           Īmbunatatirea continua a calitatii ofertei educationale si a actului de predare-īnvatare-evaluare.

           Determinarea unei dinamici corespunzatoare a nivelului competentelor profesionale ale cadrelor didactice, vizāndu-se atingerea standardelor stabilite pentru fiecare functie didactica.

           Initierea aplicarii de metode si abordari pedagogice noi si eficiente la nivelul sistemului, la nivelul fiecarui ciclu si a fiecarei forme de īnvatamānt.

           Gestiunea instruirii utilizānd tehnici informatizate.

Cu privire la managementul unitatilor de īnvatamānt, s-au avut īn vedere finalitati legate de calitatea si eficienta procesului de īnvatamānt prin concentrarea resurselor umane, materiale si procedurale spre realizarea obiectivelor propuse.

La nivelul I.S.J. au fost proiectate si realizate  controale tematice, inspectii de evaluare institutionala, inspectii frontale, inspectii de specialitate, inspectii de gestionare conflict, dupa cum urmeaza:

Disciplina

Nr. inspectii tematice

Nr. inspectii frontale

Nr. inspectii de specialitate

Nr. inspectii speciale

Total/discipline

Preprimar

        4

Primar

12+12

2+1

7+7

48

Lb. Romāna

2

9

0

14

Limbi moderne

10

18

9

30

Geografie

12

3

9

27

Biologie

12

2

11

28

Matematica

10

5

8

26

Discipline tehnice

13

63

2

82

Ed. fizica

10

8

4

25

Fizica

10

3

3

19

Informatica

0

3

7

10

Chimie

12

1

10

26

Istorie

8

6

12

29

Religie

8

5

10

26

Socio-umane

12

3

4

22

Arte

Se remarca urmatoarele tendinte:

           cresterea timpului alocat inspectiei ce urmareste procesul educational īn integralitatea sa;

           cuprinderea īn sfera controlului a tuturor formelor si ciclurilor de īnvatamānt, a unitatilor scolare din localitati departate de centrul judetului, dar si a unitatilor scolare mari, cu problematica complexa;

           diversificarea procedurilor de inspectie, īn scopul surprinderii aspectelor esentiale ale

           activitatii unitatii de īnvatamānt/cadrului didactic;

           realizarea unui echilibru mai bun īntre componentele control-consiliere, comunicare, informare, accentuāndu-se astfel valentele formative ale inspectiei;

           monitorizarea stricta a unitatilor/cadrelor didactice īn activitatea carora au fost identificate disfunctionalitati;

           realizarea de evaluari secventiale si chiar punctuale vizānd: aplicarea corecta a curriculumului la clasele a X-a liceu si a X-a SAM, a XI-a an de completare.

S-au impus de asemenea actiuni de control privind starea disciplinara a elevilor, modul īn care se asigura protectia copiilor si tinerilor īmpotriva unor eventuale epidemii si a unor potentiale pericole rezultānd din nerespectarea normelor de protectia muncii, a prevederilor regulamentelor scolare, etc. Īn aceste din urma cazuri a fost solicitat sprijinul institutiilor abilitate, respectiv Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul pentru Protectia Muncii, Politia de proximitate, Jandarmeria, etc.

Consfatuirile judetene pe discipline si cele cu managerii scolari s-au constituit īn prilej de jalonare a īntregii activitati educationale din anul scolar 2006-2007.

A fost evidentiata experienta pozitiva, concretizāndu-se īn directii de actiune si masuri pentru cresterea calitatii demersului educational la nivel de unitate scolara, colectiv metodic, cadru didactic. S-au dezbatut pe larg cauzele abandonului si insuccesului scolar si au fost stabilite masuri ameliorative, avāndu-se īn vedere variabilitatea cazuisticii investigate, dinamica personalitatii copilului/tānarului, evenimentele aleatoare ce pot perturba traseul normal de evolutie a acestuia. Au fost oferite modele de proiectare pentru toate nivelurile manageriale, s-au recomandat rute procedurale adaptate nivelului de adresabilitate precum si modalitati adecvate de evaluare.

Activitatea profesorilor debutanti a fost īndrumata īn mod specific prin inspectorii de specialitate, prin profesorii metodisti dar, aproape simptomatic, s-a constat o receptivitate scazuta a tinerelor cadre didactice, derivānd dintr-o slaba motivatie pentru cariera si uneori  dintr-o pregatire initiala deficitara atāt sub aspect stiintific cāt si sub aspect pedagogic.

Sintetizānd aspectele evidentiate prin aplicarea procedurilor de inspectie de specialitate, se impun atentiei aprecieri cu caracter de generalitate pentru toate disciplinele de īnvatamānt.

.          Planificarile si proiectele lectiilor sunt, īn general, corect īntocmite, īn concordanta cu programele scolare īn vigoare.

.          Īn cadrul lectiilor informatia stiintifica transmisa este riguroasa si prelucrata didactic īn mod corespunzator asigurāndu-se accesibilitatea, logica, coerenta si sistematizarea prezentarii.

.          Timpul didactic este eficient utilizat, lectiile avānd o densitate si o "acoperire" corespunzatoare a continuturilor  prin sarcini de īnvatare corect dimensionate.

.          Registrul procedural al cadrelor didactice este īn general bine individualizat, orientat mai ales spre tehnici de instruire de esenta euristica, cu potential formativ ridicat (demonstratia, explicatia, activitatea pe fise de lucru, problematizarea etc.)

.          Trimiterile spre practica, spre domeniul de aplicabilitate a fiecarei discipline de īnvatamānt au un foarte bun impact asupra elevilor, constituindu-se īn element suportiv al intuitiei si motivatiei elevilor.

.          Tehnicile informatizate sunt utilizate oportun si eficient, fie prin preluarea si transmiterea integrala a lectiilor interactive din platforma AEL, fie prin insertia unor softuri īn anumite secvente ale procesului de predare/īnvatare/evaluare.

.          Evaluarea se practica īn maniera traditionala dar si īn contexte care permit diagnoza mai exacta a structurarii fiecarei competente, precizata īn standardele curriculare ale disciplinei de īnvatamānt.

Deficientele identificate cu cea mai mare frecventa īn activitatea didactica au fost:

.          Absenta proiectelor de lectie la profesorii debutanti si la cei cu experienta redusa īn īnvatamānt, conducānd la ezitari īn predare, la lipsa de rigoare si de sistematizare.

.          Utilizarea limitata a mijloacelor de īnvatamānt īn organizarea activitatilor de īnvatare.

.          Continutul manualelor nu este īntotdeauna pus īn valoare.

.          Temele pentru acasa sunt supradimensionate īn raport cu bugetul de timp al elevilor, depasind ca volum si dificultate ceea ce se realizeaza īn lectii; de multe ori ele nu sunt verificate, ramānānd neutilizate īn secventele urmatoare de īnvatare.

.          Climatul educational din cāteva unitati de īnvatamānt este perturbat de animozitati īntre cadrele didactice, īntre acestea si conducere sau chiar de conflicte deschise īntre profesori si elevi; autoritatea dobāndita prin profesionalism, echilibru, tact pedagogic este substituita īn unele cazuri de inflexibilitate, spirit autocratic, supralicitarea exigentei.

.          Lipsa de consecventa īn aplicarea criteriilor de evaluare a fost sesizata cu frecventa destul de mare avānd efect evident asupra obiectivitatii notarii; nu exista īntotdeauna o buna reproductibilitate īntre notele obtinute de elevi la evaluarile curente si cele de la evaluarile externe.

Dimensiunile acestor fenomene pot fi diminuate prin organizarea mai buna a controlului intern realizat de director prin asistente la lectii, īntocmirea unor fise de observatii īn care sa se consemneze aspectele cu relevanta si convertirea īn actiune pedagogica a acestor observatii.

Punctele tari si cele slabe ale prestatiei didactice se obiectiveaza īn nivelul atingerii standardelor curriculare de catre elevi si asupra carora se pot face urmatoarele aprecieri:

Analiza pe discipline

Īnvatamānt prescolar

 

Puncte tari

.          Se realizeaza īn concordanta cu cerintele programei pentru īnvatamantul prescolar; este centrata pe obiectivele educationale si finalitati.

.          Activitatile planificate angajeaza copiii īn experiente de īnvatare activa.

.          Jocul este folosit atāt ca mijloc cāt si ca metoda, inclusiv īn explorarea experimentala.

.          Se insista pe dobāndirea autonomiei personale, apropiind prescolarii treptat spre specificul activitatii scolare. Notam educatoarele de la gradinitele nr. 6 si 21 Botosani, Corni nr. 2 Mitoc.

.          Achizitiile copiilor sunt cuantificate corect pentru stabilirea exemplelor de comportament dobāndite: Gr. Nr. 6, nr. 21,15, 3, Botosani si gr. Vanatori, Gorbanesti.

.          Exista o preocupare serioasa pentru formarea si consolidarea unor comportamente, pentru oferirea de sanse egale tuturor copiilor, respectādu-se criteriile psihologice, sociale si pedagogice la: Gr. Lozna, Vorona, Vladeni, Corni.

.          Programe bine concepute, avizate, orientate catre dezvoltarea comunicarii si a abilitatilor prectice sunt de exemplificat la: Gr. nr.6, 21, nr.2 Darabani, Vladeni, Batranesti.

.          Notam colectivele metodice care au trasee clare de dezvoltare, cooperaza eficient cu metodistii C.C.D.

.          Activitatea este centrata pe dobāndirea de competente psihopedagogicesi cerintele programei

.          Sunt oferite modele si metode alternative de lucru cu prescolarii.(Gr.6, Vladeni, 21 Botosani).

.          65% din responsabilile de cercuri pedagogice au transmis situatiile cerute la īnceputul anului scolar. Au organizat dezbateri si activitati demonstrative care au contribuit efectiv la formarea cadrelor participante (Chita V., Adascalitei M, Ţustiu M., Bercea M, Arosoaie L., Dupu Mariela, Ursea Camelia)

Puncte slabe

.          Nu īntotdeauna activitatea proiectata vizeaza corelarea activitatilor obligatorii cu cele alese, atat pe verticala cat si pe orizontala.

.          Continuturile informatiilor transmise nu raspund nevoilor de cunoastere ale copiilor, achizitii necesare integrarii īn activitatea scolara.

.          Nu sunt identificate corect deprinderile de format.

.          Se īncarrca inutil copiii cu informatii ce nu le pot constientiza.

.          Particularitatile individuale si de grup nu sunt īn atentia educatoarelor pentru ca functie de accestea sa deruleze demersurile didactice.

.          Evaluarile initiale si de parcurs nu sunt masurabile, cuantificabile.

.          Instrumentele de evaluare folosite nu sunt diversificate.

.          Constatarile nu sunt urmate de activitati ameliorative (Gr. Mesteacan, Gr. Sarafinesti).

.          Nu sunt diversificate mijloacele de realizare a activitatilor pentru copiii care prezinta unele deficiente sau au un numar mare de absente de la gradinita.

.          Nu este realizata ambianta interactiva din salile de grupa, clasele nu sunt aranjate pe centre de interes, care sa provoace copiii sa-si dezvolte anumite abilitati care sa-i sprijine īn integrarea scolara.(Gr.Negresti, Gr.Mesteacan, nr. 1 Corni).

.          Multe proiecte de programe nu sunt avizate cu fisa trecuta prin C.A., directorii considerānd ca educatoarele pot face si activitati "dupa ureche"ceea ce se si īntampla din lipsa de control serios al aclitatii programelor desfasurate īn unele gradinite (Corni, Mihalaseni).

.          Activitatile planificate nu sunt realizate ca urmare a unei analize de nevoi.

.          Analizele sunt descriptive sau nu sunt de loc.

.          Nu sunt fise de evidenta individuala a activitatii de perfectionare (gr. nr 1 Corni, Sarafinesti).

.          Activitatea de perfectionare prin cercurile pedagogice.

.          Peste 35% din responsabile nu au transmis situatiile cerute pentru completare bancii de date; drept urmare, nici pāna la aceasta ora nu este definitivata banca de date la nivelul specialitatii.

Exemple de buna practica

.          Gradinita Vladeni, gradinita ce are toate utilitatile specifice unei gradinite europene dar si cu activitate pe masura.

.          Gradinita Brehuiesti care a realizat o revista īn conditiile mediului rural (de care se plānge toata lumea) si care are un colectiv inimos, tanar si cu multa creativitate (Popa Cristina, Axinte Petronela).

.          Centrele de activitate din gradinitele 6 si 21 care valorifica prin intermediul acestora potentialul creativ al copiilor.

.          Activitatea gradinitei din Mitoc, coordonata de o directoare de scoala inimoasa, care a facut sa dispara diferentele de mediu (rural-urban) īn aceasta gradinita atat la nivelul utilitatilor cat si al continutului activitatii.

Propuneri

.          Realizarea unei diagnoze cāt mai conforme cu realitatea; ( īn P.D.I. si analizale comisiilr metodice).

.          Īmbunatatirea stilului de munca pe principiul asigurarii calitatii īn educatie si asumarea responsabilitatii rezultatelorcopiilor īn īnv. primar).

.          Renuntarea, prin consiliere, la parcursurile didactice stereotipe.

.          Asigurarea accesului copiilor la resursele de cunoastere (fond de carte, retea media, C.D.I. etc.), motivarea lor pentru a se implica ]n propria dezvoltare personala.

.          Īnlaturarea formalismului unor activitati metodice prin punerea īn valoare a exemplelor de buna practica, prin īncurajarea schimburilor de experienta.

.          Realizarea unor cursuri de formare īn domeniul evaluarii.

.          Comunicarea eficienta inspector de specialitate / metodisti - educatoare.

.          Stimularea interesului pentru cercetare stiintifica de calitate, pentru participarea la activitati inovatoare īn domeniul disciplinei, pentru organizarea de activitati formative de valori culturale si atitudini exemplare; popularizarea bunelor practici, recompensarea si promovarea imaginii cadrelor didactice cu performante prin mass-media.

 

 

 

 

 

 

 

Īnvatamānt primar

Proiectarea didactica

      Puncte tari:

.          Īn semestrul I al anului scolar 2006-2007, la nivelul īnvatamāntului primar au fost confirmate eforturile de asigurare a calitatii educatiei. Proiectarea s-a realizat corespunzator, pe cele 3 segmente: planificarea anuala, planificarea semestriala, planificarea lectiilor. Proiectarea didactica respecta prevederile curriculum-ului national si a celui la decizia scolii.

Aplicarea planului de īnvatamānt si a programei scolare

.          Planul de īnvatamānt  si programelor scolare pentru clasele I-IV sunt respectate si aplicate corect īn toate unitatile scolare inspectate, de catre toti īnvatatorii īncadrati īn acest an scolar. Schemele orare au fost īntocmite īn acord cu prevederile planului cadru.

.          Planificarile calendaristice anuale ale īnvatatorilor inspectati s-au realizat pe unitati de īnvatare la fiecare disciplina din cadrul ariilor curriculare de la īnvatamāntul primar. Activitatile de īnvatare sunt conforme cu prevederile programei, continuturile sunt corelate cu obiectivele urmarite.

.          Se acorda o atentie sporita de catre o mare parte a īnvatatorilor cunoasterii si aplicarii planului de īnvatamānt si a programelor scolare īn vigoare si aplicarii unor strategii strategiilor suple, dinamice, care sa transforme elevul dintr-un participant pasiv la procesul instructiv-educativ, īntr-un participant activ al propriei formari.          

                       

Alegerea manualelor si a auxiliarelor didactice

.          Comenzile pentru manuale au fost realizate la timp si īnaintate I.s.J.

.          Īn unele scoli s-au pastrat aceleasi manuale, īn altele s-au schimbat, adaptate fiind, la nivelul īntelegerii copiilor.

Īntocmirea planificarilor calendaristice

.          Continuturile programei scolare sunt bine esalonate pe semestre, activitatile de īnvatare sunt stabilite īn cele  mai  multe  cazuri  conform obiectivelor si sarcinilor de īnvatare, urmarindu-se asigurarea unei instruiri eficiente si diferentiate.

.          Majoritatea īnvatatorilor construiesc cu atentie fiecare demers didactic, stabilind obiectivele operationale, continuturile de predare-īnvatare, aleg cele mai potrivite strategii didactice, adapteaza continuturile la posibilitatile de īnvatare si nivelul de pregatire a elevilor (Liceul de Arta Botosani, scoala Nr. 1 Corni, scoala Nr.11 Botosani, scoala Cornerstone - Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII Trusesti).                                                     

      Puncte slabe:

.          Documentele  de planificare - proiectare - evaluare ale unor  īnvatatori  nu asociaza īntr-un mod personalizat elementele programei scolare cu resursele existente īn fiecare clasa si scoala si cu posibilitatile reale ale elevilor.                                                                                                             

.          Exista scoli īn care s-au primit alte manuale decāt cele comandate. (Ex. scoala 7 Dorohoi), sau nu au primit numarul de manuale cerut. Mai sunt elevi care nu au primit manuale scolare sau cele pe care le-au primit sunt  īntr-o stare deplorabila.

.          Gradul de realizare a planificarilor nu este apreciat periodic prin compararea situatiei reale cu cea proiectata, activitatile si obiectivele de īnvatare nu sunt replanificate conform cu situatia reala si cu sarcinile de īnvatare stabilite.    

.          S-au constatat neajunsuri īn formularea obiectivelor operationale, acestea nu descriu cu exactitate comportamente observabile, strategiile didactice nu sunt de tip activ-participativ, formativ, centrate pe elev.( scoala cu clasele I-IV Balta Arsa-Corni, scoala cu clasele I-IV Oraseni Vale - Curtesti, scoala cu clasele I-VIII Vladeni, scoala nr. 2 Corni, scoala cu cl. I-VIII Dobārceni).

Calitatea actului didactic

      Puncte tari:

.          Īn cadrul asistentelor efectuate s-a constatat ca s-a largit aria strategiilor didactice folosite: formative, euristice, algoritmice, activ-participative si mixte. Multi īnvatatori dau dovada de creativitate, imaginatie īn realizarea unor activitati didactice eficiente, care sa corespunda schimbarilor din mediul educational actual.

.          Asistentele la lectii au evidentiat preocuparile īnvatatorilor pentru formarea si cultivarea limbajului oral si scris al elevilor, cunoasterea si folosirea corecta a limbii romāne.

.          Īnvatatorii au intervenit sistematic īn desfasurarea lectiilor, pentru obtinerea unei exprimari clare, corecte, expresive, dezvoltānd īn acelasi timp si creativitatea elevilor

.          Activitatile didactice s-au desfasurat īntr-un climat afectiv-motivational favorabil īnvatarii, īnvatatorii īn majoritate straduindu-se sa asigure atractivitatea lectiilor, sa-i motiveze pe elevi pentru actul īnvatarii. A crescut interesul īnvatatorilor pentru formarea la elevi a deprinderilor de studiu si de autocontrol. Relatiile interpersonale adecvate au condus la valorificarea īntregului potential al elevilor si la dezvoltarea lor personala.

.          Īn lectiile de matematica si gramatica, īnvatatorii asistati au transmis corect cunostintele, au format priceperi, deprinderi si capacitati specifice stiintelor exacte, au aratat preocupari pentru aplicarea acestora īn cotidian si īn alte domenii.

.          Multi īnvatatori utilizeaza frecvent metode activ-participative, īmbina īn mod echilibrat activitatile independente cu cele īn perechi, īn grup si frontale, īmbina elementele de competitie cu cele de cooperare. Eficienta lectiilor a fost mai mare cānd formele de organizare si metodologia au fost adaptate la posibilitatile elevilor si continutul programei scolare.

.          Īn lectiile de educatie fizica īnvatatorii au demonstrat competente care sprijina si favorizeaza prin exercitii specifice cresterea si dezvoltarea corecta, armonioasa a organismului, pregatirea fizica, sporirea calitatilor motrice.

.          Instruirea īn stiintele generale a fost orientata, cu prioritate, spre construirea conceptelor de spatiu si timp, achizitia cunostintelor, priceperilor si deprinderilor specifice. Se urmareste īn mod corespunzator o pregatire de baza īn domeniile istorie, geografie, cunoasterea mediului, discipline la care, la clasa a IV-a s-au schimbat īn acest an programele si manualele.

.          Īnvatatorii au acordat atentie deosebita procesului de formare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor practice pe care trebuie sa le detina scolarul mic la sfārsitul anului scolar. (Liceul de Arta Botosani, scoala cu clasele I-IV Mesteacan - Corni, scoala cu clasele I-IV Calugarenii Noi - Ungureni, scoala nr. 2 Botosani, scoala nr. 2 Corni).

       Puncte slabe

.          Vocabularul elevilor este activat insuficient īn lectiile de comunicare, nu īntotdeauna elevii evidentiaza o exprimare corecta din punct de vedere gramatical.

.          Īn multe lectii de limba si literatura romāna nu se asigura suportul concret al procesului de dezvoltare a creativitatii, iar elevii nu sunt familiarizati cu instrumentele de munca independenta.

.          Jocurile didactice nu sunt utilizate si adaptate īntotdeauna la temele dominante ale lectiilor, īn vederea asigurarii concordantei dintre sarcinile si posibilitatile de īnvatare ale scolarului mic.

.          Greselile īn īnsusirea notiunilor de stiinte generale nu sunt identificate īn momentele oportune, iar masurile de corectare nu sunt aplicate īn timp util pentru a garanta eficienta procesului de consolidare a notiunilor.

.          Īndrumarile oferite de īnvatatori nu urmaresc suficient cresterea gradului de originalitate si independenta īn rezolvarea sarcinilor de lucru. (scoala cu clasele I-IV Hutani- Vladeni, scoala cu clasele I-IV Balta Arsa - Corni).

.          Īn conditiile predarii simultane nu este alternata eficient activitatea directa cu cea indirecta (scoala nr. 2 Corni si scoala cu cl. I-VIII Dobārceni, Balta Arsa - Corni).

Calitatea evaluarii elevilor

      Puncte tari:

.          Īnvatatorii asistati au aplicat sistematic teste de evaluare īn conformitate cu cerintele programei scolare, pentru a aduna informatii privind cunostintele dobāndite īn raport cu cerintele programei si nivelul de gāndire specifica elevilor. ( scoala cu clasele I-VIII Tudora, Liceul de Arta Botosani, Liceul cu Program Sportiv Botosani, scoala cu clasele I-VIII Sarafinesti - Corni, scoala nr. 11 Botosani).

.          Rezultatele obtinute de elevi sunt valorificate la nivelul grupurilor si sunt apreciate īn functie de gradul de īnsusire a cunostintelor. Operatiile de verificare elaborate sunt adaptate la specificul sarcinii si al  fiecarei discipline pentru a largi sfera de aplicabilitate a acestora.

.          Citirea si scrisul elevilor sunt controlate īn functie de calitatea acestora, iar aprecierea exprimarii orale si scrise se realizeaza sistematic, īn scopul realizarii unei  evaluari obiective.

       Puncte slabe:

.          Atentia multor īnvatatori nu este centrata īn actul evaluarii pe realizarea functiei reglatorii a acesteia, īn cadrul procesului de predare - īnvatare - evaluare.

.          Īn activitatea de evaluare, nu totdeauna se tine cont de evaluarea initiala, acest lucru fiind impus de necesitatea anticiparii procesului de formare prin cunoasterea pregatirii anterioare a elevilor, a nevoilor de īnvatare ale acestora, ca si de crearea premiselor necesare pentru asimilarea noilor cunostinte.

.          Metodele alternative de evaluare (investigatia, proiectul, portofoliul si autoevaluare) sunt putin cunoscute si folosite īn anumite colective de īnvatatori, cu precadere din mediul rural.

.          Sunt īnvatatori care nu au īnteles faptul ca evaluarile nu au numai menirea de a constata si de a demonstra, ci si de a favoriza perfectionarea activitatii pe care o are īn vedere.( scoala cu clasele I-VIII Mīndresti - Vladeni, scoala cu clasele I-IV Icuseni, scoala cu clasele           I-VIII Sarafinesti- Corni).

.          Se mentin diferente īntre nivelul general de pregatire a elevilor din mediul urban si cel rural.

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

      Puncte tari

.          Majoritatea elevilor din clasele I-IV citesc si scriu bine īn limba romāna, au formate priceperi si deprinderi bune de receptare si īntelegere a textelor, care īi ajuta sa studieze toate disciplinele din planul de īnvatamānt.

.          Multi elevi asculta cu atentie explicatiile si īndrumarile īnvatatorilor, chiar pun īntrebari, formuleaza raspunsuri complete, exprima idei, esentializeaza cunostintele (la clasele a IV-a).

.          Elevii din mediul urban, īn mod special, folosesc bine ceea ce īnvata īn cadrul                  curriculum-ului nucleu, au abilitati pe care le utilizeaza eficient īn īnvatare.

.          mare parte din numarul elevilor din clasele inspectate ating un nivel bun si foarte bun de performanta si progreseaza īn mod corespunzator.

.           Rezultatele la īnvatatura a elevilor din ciclul primar sunt pozitive.

      Puncte slabe

.          Un numar semnificativ de elevi (mai ales din mediul rural) nu au formate priceperile si deprinderile de receptare si īntelegere a textelor/mesajelor, raspunsurile lor nu dovedesc asimilarea unor cunostinte la nivelul standardelor de performanta.

.          Multi dintre elevi īnca nu pot folosi ceea ce au achizitionat īn timpul lectiilor anterioare la un nivel satisfacator.

.          Sunt īnca elevi cu rezultate slabe la testele de evaluare sumativa. Īnvatatorii acestora nu au stabilite programe clare de recuperare/de pregatire suplimentara, pentru atingerea de catre acestia a nivelului minim al standardelor curriculare de performanta. (scoala cu clasele I-IV Balta Arsa Corni, scoala cu clasele I-VIII Dorobanti - Nicseni, scoala cu clasele I-VIII Joldesti - Vorona).

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale)

      Puncte tari

.          La nivelul scolilor din judet care au clase I-IV s-au realizat ofertele curriculare proprii, īnvatatorii stabilind disciplinele optionale īn acord cu preferintele elevilor si ale parintilor, raportāndu-se, īn acelasi timp, la conditiilor materiale existente īn scoala si comunitatea locala.

.          Un studiu asupra optionalelor stabilite a evidentiat faptul ca, īnvatatorii din mediul rural     si-au īndreptat atentia spre varianta de aprofundare/consolidare ( 65%), ia cei din mediul urban spre extinderi sau optionale la nivelul ariilor curriculare sau interdisciplinare.

.          Curriculum-ul stabilit la nivelul multor scoli este echilibrat, se iau īn calcul toate cele 7 arii curriculare. (Liceul de Arta Botosani, Liceul cu program Sportiv Botosani, scoala cu clasele I-VIII Tudora, scoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Corni, scolile din comunele Broscauti, Corlateni, Dimacheni).

      Puncte slabe

.          Din numarul  de optionale avizate de inspectorii de specialitate, circa  30% nu se bazeaza pe preferintele elevilor si ale parintilor si, mai ales, nu tin cont de conditiile de care dispun unitatile scolare si posibilitatile oferita de comunitatea locala.

.          Programele elaborate de unii īnvatatori mai contin īnca obiective cadru, pentru disciplinele cu durata de un an scolar, nu au definite cu multa atentie obiectivele de referinta, nu au fost alese cele mai potrivite continuturi, iar bibliografia consultata este destul de saraca.

.          Mai exista si la aceasta ora programe pentru disciplinele optionale neavizate de inspectorii de specialitate.( scoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Darabani, scoala cu clasele I-IV Hutani - Vladeni, scoala cu clasele I- VIII Dorobanti - Nicseni, Corlateni, Hudesti s.a.).

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

      Puncte tari

.          Īn īnvatamāntul primar din judetul Botosani comisiile metodice sunt organizate pe ciclu de īnvatamānt, pe clase sau pe scoli, cu un numar de membri cuprins īntre 4 si 14.

.          La nivelul fiecarei comisii metodice exista un dosar, ce cuprinde majoritatea documentelor cu caracter operational si de perfectionare: īncadrarea, procese verbale ale activitatilor desfasurate, rapoarte de activitate, planuri manageriale, graficul actiunilor metodice stabilite, proiecte de lectii, probe de evaluare cu subiect unic si valorificarea rezultatelor elevilor, evidenta elevilor cu CES si a celor capabili de performanta, referate, informari stiintifice si cu noutati etc. (Ex. scolile nr. 2, 6, 10, 11, 16 si 17 din Botosani, scolile 7 si 8 din Dorohoi, scolile din Broscauti, Corni, Roma, Vorona s.a.).

.          Multe din materiale sunt bine structurate, cu informatii pertinente din activitatea comisiilor metodice. S-au elaborat analize ale rezultatelor obtinute īn perioadele anterioare, cu evidentierea realizarilor dar si a lipsurilor, desi īn mai mica masura.

.          La nivelul comisiilor metodice au existat preocupari pentru diversificarea metodelor si procedeelor didactice, dezvoltarea formelor de activitate, a formelor de organizare a colectivelor de elevi.( Liceul de Arta Botosani, scoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Corni, Grupul scolar Vorona).

.          Ca forme de desfasurare se folosesc: activitatile pe grupe, pe ateliere, vizionarea unor lectii sau secvente de activitati pe casete video.

      Puncte slabe

.          Īn planurile de munca ale comisiilor metodice nu se regaseste corelarea optima a obiectivelor din planul general de munca al scolii, cu particularitatile concrete de la īnvatamāntul primar.

.          Cānd s-au constatat deficiente, neīmpliniri, nu s-au stabilit masuri care sa vizeze modernizarea predarii si īnvatarii, proiectarea si utilizarea unor strategii participative care sa asigure īnvatarea īn clasa.

.          Putine actiuni au fost initiate īn scopul prevenirii si combaterii esecului si abandonului scolar si al  aplicarii unor forme variate de evaluare.

.          Mapele īnvatatorilor, nu de putine ori, sunt incomplete, nu releva preocupari pentru o realizarea si mentinerea calitatii īn educatie. ( scoala cu clasele I-VIII Poiana - Vorona, scoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Vorona Noua, scoala cu clasele I-VIII Dorobanti Nicseni).

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

      Puncte tari

.          A fost realizata analiza diagnostic a activitatii desfasurata de majoritatea cercurilor pedagogice īn anul scolar precedent si prezentata īn unitatile scolare arondate.

.          Activitatea multor cercuri pedagogice a fost orientata spre extinderea experientelor de predare-īnvatare pozitive, dezvoltarea profesionala si perfectionare, īn special.

.          Multe cercuri pedagogice reprezinta adevarate centre de perfectionare si realizare de schimburi de experienta, existānd posibilitatea unui schimb permanent de idei si opinii pentru optimizarea actului de predare-īnvatare-evaluare la nivelul ciclului primar.  

      Puncte slabe

.          Exista īnca īnvatatori care lipsesc cu regularitate de la sedintele cercului pedagogic.

.          La nivelul unor cercuri pedagogice nu se diversifica activitatile, nu se urmaresc cu atentie obiective pentru realizarea unei calitati la standarde europene īn īnvatamānt.

Exemple de buna practica

.          Integrarea īn scolile de masa a elevilor cu CES, individualizarea si diferentierea īnvatarii, ceea ce reprezinta o dimensiune a cresterii calitatii īn educatie la nivelul īnvatamāntului primar.

.          Colaborarea cu parintii īn multe din unitatile scolare din judet,  īn baza parteneriatelor educationale īncheiate īntre scoala si parinti.

.          Activitatea de informare, de pregatire,  perfectionare si formare continua a īnvatatorilor / institutorilor prin cursurile organizate de C.C.D. Botosani, precum si prin cursuri de perfectionare universitara (Ex. Cursurile  "Educatie si formare. Strategii de formare īn activitatea cadrelor didactice", organizate de Universitatea "Petre Andrei", Iasi).

.          Colaborarea strānsa īntre unitatile scolare, prin proiecte si parteneriate intra- si interjudetene, precum si īntre unitatile scolare si alte institutii din comunitatea locala implicate īn optimizarea procesului de īnvatamānt la nivelul ciclului primar: Ziua scolii "Al. I. Cuza" Vorona Noua, īn 29.10.2006, Programul omagierii savantului Prof. Univ. Dr. Doc. MIHAI I. CONSTANTINEANU, la scoala cu cl. I-VIII Dorobanti, īn 19.11.2006,  "Zilele scolii", la scoala "Sfānta Cuvioasa Parascheva" nr. 17 Botosani, īn 25.10.2006, Ziua scolii nr. 7 Dorohoi "Al. I. Cuza", īn 24 01.2007, la care au participat si inspectorii de specialitate pentru īnvatamāntul primar.

.          Activitati educative deosebite, extrascolare si extracurriculare cu impact pozitiv asupra tuturor elevilor (excursii, vizite, serbari scolare, concursuri scolare avizate de M.Ed.C., lansarea unui CD si a culegerii de cāntece "Draga mea copilarie", de catre d-na īnv. Dorina Buzdugan si sustinerea unui concert de colinde de Craciun cu Grupul "Trubadurii"- cl. a IV-a B - Liceul de Arta "stefan Luchian", īn 1412.2006, realizarea de spectacole interactive organizate la Teatrul de papusi "Vasilache" sau īn scoli - scoala nr. 10 Botosani, īn 25.01.2006, Spectacolul "Pinocchio ramāne la scoala?" s.a.).

.          Organizarea de simpozioane nationale īn anul scolar trecut si continuarea acestora si īn acest an scolar ( ex. scoala cu clasele I- VIII Nr. 10 Botosani, scoala cu clasele I-VIII Nr. 11 Botosani, scoala cu clasele I-VIII Nr.7 Botosani).

.          Realizarea unor reviste de didactica pentru īnvatamāntul primar ( "Īnvatatorul botosanean", "Deschideri europene" si participarea cu articole a unui numar tot mai mare de īnvatatori la acestea sau la altele de profil din tara).

.          Elaborarea unor proiecte de parteneriat si de perfectionare internationala prin programele Comenius, Socrates, Leonardo da Vinci (scolile nr. 6, 10, 11, 17 Botosani, scoala nr. 8 Dorohoi si diseminarea informatiilor despre impactul acestor proiecte, īn cadrul diferitelor reuniuni).

.          Realizarea demersurilor necesare pentru īnfiintarea "Asociatiei īnvatatorilor" din judetul Botosani.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Realizarea unui numar mai mare de inspectii de specialitate, īn special la debutanti si necalificati.

.          Asigurarea asistentei manageriale si de specialitate de catre inspectorii scolari pentru īnvatamāntul primar, pentru ca:

o       toti īnvatatorii/institutorii sa actioneze pornind de la convingerea ca toti elevii pot īnvata, sa trateze echitabil toti elevii, sa recunoasca diferentele individuale care īi disting pe acestia unul de celalalt, sa ia īn considerare aceste diferente īn activitatea didactica;

o       īn desfasurarea lectiilor sa se  foloseasca un repertoriu vast de metode si procedee de predare, īnvatare, evaluare, sa se utilizeze jocul ca mijloc didactic īn toate secventele lectiilor, sa selecteze corespunzator continuturile,  īn functie de obiectivele operationale stabilite, de nevoile si posibilitatile reale ale elevilor de īnvatare, sa abordeze continuturile transmise interdisciplinar.

.          Elaborarea si aplicarea unor probe de evaluare la nivel judetean, la clasa a IV-a si prelucrarea rezultatelor la nivelul cercurilor pedagogice.

.          Organizarea de actiuni periodice de formare a īnvatatorilor privind: consilierea si orientarea, managementul calitatii, integrarea copiilor cu CES, managementul clasei etc.

.          Realizarea si popularizarea unor auxiliare didactice care sa sprijine proiectarea demersului didactic si cresterea calitatii actului instructiv-educativ.

.          Eficientizarea/optimizarea relatiilor de parteneriat a scolilor cu comunitatile locale.

 

Limba si literatura romāna

Din inspectiile frontale si de perfectionare efectuate  īn semestrul I al anului scolar                 2006-2007 la disciplina Limba si literatura romāna se constata:

Puncte tari

.          Proiectarea didactica īn acord cu cerintele curriculare, cu stabilirea exacta si clara a unitatilor de īnvatare, a obiectivelor de referinta si competentelor specifice, precum si a resurselor materiale si didactice (avem īn vedere Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, scoala cu cl. I-VIII Corni, scoala cu cl.I-VIII nr.17 Botosani, Seminarul Teologic "Sf. Ioan Iacob" Dorohoi, Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani, scoala cu cl.I-VIII nr.8 Botosani.

.          Din asistentele realizate la lectii curente sau de perfectionare didactica (definitiv, gradul II, gradul I) constatam o buna proiectare si desfasurare a demersului didactic prin utilizarea cu mai multa īndemānare a metodelor moderne activ-participative (problematizarea, īnvatarea prin descoperire, activitatea īn echipe, modelarea, studiul textului, comentariul literar, exercitiul creativ, compunerea gramaticala, eseul structurat si nestructurat, brainstormingul, portofoliul etc.).

.          Se utilizeaza īn evaluarea elevilor metode si tehnici diverse precum: nota, testul de cunostinte, fisa individuala de lucru, fisa de lucru īn echipa.

.          S-au desfasurat cu regularitate activitati de perfectionare  īn cadrul catedrelor de Limba si literatura romāna din scoli, precum si īn cercurile pedagogice, accent punāndu-se pe  implementarea īn demersul didactic a metodelor activ - participative, diseminarea informatiilor privind didactic disciplinei (īn acest sens, au participat la  Casa Corpului Didactic Iasi, trei profesori metodisti de limba romāna: slincu Iulia, Spiridon Doina si Filip Eugenia, la un curs de perfectionare organizat de M.Ed.C., pe o tematica privind didactica predarii limbii romāne - informatie care a fost diseminata - prin organizarea, īn perioada           19 - 20 si 26 - 27 ianuarie 2007, a unor cursuri cu profesorii debutanti la Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani si Colegiul National "Grigore Ghica" Dorohoi.

Puncte slabe

.          Insuficienta diferentiere a īnvatarii īn organizarea si desfasurarea lectiilor; exces īn utilizarea metodei frontale, īn detrimentul īnvatarii īn echipa.

.          Curriculum la decizia scolii uneori neadecvat, ales fara consultarea elevilor, īn concluzie, neatractiv.

.          Slaba preocupare pentru stimularea si īndrumarea lecturii elevilor; bibliotecile s-au transformat īn "muzee", salile de lectura sunt pustii.

.          Majoritatea profesorilor asistati la lectii nu motiveaza, nu argumenteaza nota acordata elevilor sau nu pun note, promitāndu-le elevilor o notare ulterioara - ora urmatoare.

Limbi moderne

 

Puncte tari

.          S-a realizat o buna proiectare didactica, respectāndu-se programele valabile precum si manualele aprobate. Activitatile de īnvatare au fost selectate si corelate cu obiectivele urmarite. Tipurile de lectii au fost stabilite īn conformitate cu sarcinile de īnvatare si cu curba de efort a elevilor. Strategiile didactice au fost selectionate urmarindu-se asigurarea unei instruiri eficiente si diferentiate. Ex. Liceul de Arta "stefan Luchian", Liceul Pedagogic "Nicolae Iorga", C.N. "A.T.Laurian", C.N.".M.Eminescu", scolile  Tudora, Dumbravita, Vaculesti, scolile nr.12,6,7,10,16 Botosani.

.          Profesorii au documente de planificare la zi si de buna calitate care sānt īn concordanta cu curriculum-ul national si local, realizānd activitati diferentiate care tin cont de nivelul diferit la care se afla elevii. Strategiile de predare utilizate sānt selectate conform cu continuturile si resursele disponibile .Orele sunt bine organizate, relatiile dintre elevi si profesori sānt bune munca la clasa este organizata eficient, munca elevilor este monitorizata īn mod eficient profesorii furnizeaza elevilor informatii  detaliate despre modul īn care īsi pot īmbunatati activitatea. Rezultatele evolutiei elevilor sunt īnregistrate si utilizate eficient īn elaborarea activitatilor viitoare. Temele pentru acasa sunt bine concepute si contribuie la īnvatare. Liceul de Arta, Corni, Liceul Pedagogic, C.N."M.Eminescu", scolile nr.12,16, 6, scoala Tudora.

.          Se realizeaza o evaluare permanenta prin aprecieri, prin note, cu ajutorul instrumentelor de evaluare. Tehnicile de evaluare selectate sunt relevante pentru obiectivele fixate. Tipurile de itemi stabiliti sunt adecvate atāt obiectivelor cāt si continuturilor evaluarii. Instrumentele de evaluare folosite sunt; teste, proiecte, simulari, tehnicile de evaluare folosite sunt frontale, individuale si īn grup. Ex. scoala 7 Dorohoi, C.N. "M.Eminescu", Liceul de Arta, Liceul Pedagogic.

.           Elevii citesc si scriu bine īn limba moderna studiata, au deprinderi bune care le īnlesnesc accesul la celelalte informatii. Sunt capabili de cele patru competente de comunicare.

.          Elevii poseda deprinderi, talente si abilitati pe care le folosesc eficient īn cursul procesului de īnvatare. Elevii folosesc bine ceea ce īnvata īn cadrul curriculum-ului si au capacitatea de a rezolva probleme specifice si interdisciplinare. Elevii cu deprinderi de a se exprima intr-o limba straina, ating nivele bune de performanta participānd la diferite concursuri cu grade diferite de dificultate, unde obtin rezultate bune si foarte bune.

.          scoala ofera elevilor un curriculum echilibrat, armonizat cu cerintele celui national si local. Stabilirea curriculum-ului scolii se face īn concordanta cu resursele umane si materiale asociate cu nevoile comunitatii locale. Programele elaborate de profesori respecta structura programei elaborate de minister si sunt īntocmite corect. Profesorii īsi elaboreaza planificari pe termen scurt, mediu si lung si lucreaza īn concordanta cu cerintele                               curriculum-ului. Schemele orare sunt realizate astfel īncāt curriculum-ul este implementat eficient. Se face o evaluare permanenta si eficienta pentru a se asigura ca sunt luate īn consideratie nevoile difčritelor grupuri de elevi. (Liceul Pedagogic, Liceul de Arta, C.N."M.Eminescu", C.N."A.T.Laurian", Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani, scolile nr, 6,7,16,10,11,12 Botosani si nr.5 si 7 Dorohoi, C.N. "Grigore Ghica" Dorohoi, Grupul scolar "Al. Vlahuta" sendriceni).

.          Exista īn judet scoli īn care comisiile metodice functioneaza foarte bine, au dosare complete care respecta structura recomandata de Minister, de R.O.I  precum si de Legea Calitatii.

.          sefii Comisiilor metodice monitorizeaza atent activitatea din scoli prin planurile manageriale care au ca obiective asigurarea unui īnvatamānt modern de factura europeana. Aceste obiective vizeaza informarea continua a cadrelor didactice asupra problemelor de specialitate cu caracter metodic, pedagogic, psihologic, perfectionarea actului de predare-īnvatare pentru cresterea eficientei scolare, cunoasterea prevederilor programelor, a manualelor, cunoasterea nivelului de pregatire al elevilor prin teste de evaluare prognostica, formativa, sumativa. etc. Exemplu Liceul Pedagogic, Liceul de Arta, C.N."M.Eminescu", C.N."A.T.Laurian", Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani, scolile nr, 6,7,16,10,11,12 Botosani si nr.5 si 7 Dorohoi, C.N. "Grigore Ghica" Dorohoi, Grupul scolar "Al. Vlahuta"  sendriceni).

.          Cercurile pedagogice sunt organizate pe discipline, la nivel zonal, au fost elaborate planurile manageriale, activitatile metodice cāt si situatii referitoare la modalitatea de īntocmire a documentelor scolare se stabilesc responsabilitati pentru fiecare membru al cercului pedagogic. Ex. Buhociu Viviana,  scoala nr.12, Ipati Gianina, Liceul Pedagogic.

Puncte slabe

.          Nu exista noile programe īn unele scoli rurale, proiectarea se realizeaza dupa modele vechi, uneori nici nu exista. Exemplu (scoala Adaseni).

.          Profesorii planifica rareori si cānd fac asta nu īntotdeauna se īndeplinesc cerintele curriculum- ului national si local, strategiile sunt de cele mai multe ori de tip traditional, nu se foloseste material didactic adecvat. Se dau teme acasa dar acestea nu se verifica īntotdeauna. Evaluarea si notarea elevilor nu sunt sistematice.(scoala Adaseni.)

.          Se face o evaluare si o notare a elevilor dar nu īn mod sistematic.

.          Fisele de evaluare administrate elevilor nu contin timp de lucru, punctaj, penalizari, nu sunt discutate cu elevii pentru a li se explica ce īnseamna greseala de ortografie, de lexic si de gramatica ex. scoala Adaseni.

.          Exista elevi, mai ales īn zonele rurale defavorizate, care scriu si citesc cu greu īntr-o limba straina, nu sunt interesati de studiul acesteia, nu au deprinderea de a folosi eficient noile cunostinte Multi dintre ei nu ating un nivel minim de performanta la  scoala Adaseni, Sarafinesti.

.          Toate programele care au fost aduse spre avizare contineau aceleasi greseli care, īn urma verificarii, au fost remediate pe loc. Aceste greseli vizau īn mod deosebit obiectivele care trebuie sa fie asemanatoare cu cele din programa dar nu identice, la fel si activitatile de īnvatare, continuturile etc.

.          In scolile unde sunt profesori īn curs de calificare de obicei exista o singura comisie metodica pe aria curiculara limba si comunicare, profesorii sunt mai putin īn atentia sefului de comisie, nu sunt la curent cu ultimele noutati din domeniu, īn concluzie activitatea lor este mai slaba. Ex. scoala  Adaseni, Sarafinesti.

.          sefii cercurilor pedagogice din zonele Darabani, Dorohoi, Saveni  nu au prezentat nici un dosar cu activitatea de pe semestrul I.

Exemple de buna practica

.          Editarea Ghidului metodologic pentru profesorii de limbi moderne - ianuarie 2007

.          Organizarea Balului Francofoniei 20 octombrie 2006

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          cursuri de formare cu profesorii de limbi moderne la nivel judetean prin Casa Corpului Didactic;

.          organizarea de lectii model cu participarea parintilor si a unor membri ai comunitatii locale;

.          predarea interdisciplinara cu referiri la celelalte limbi moderne, pentru a ne īnscrie īn politica Uniunii Europene.

Matematica

Proiectarea didactica

       Puncte tari                                                      

.          Majoritatea cadrelor didactice au planificarile calendaristice realizate computerizat, conform programelor de matematica valabile pentru anul scolar 2006-2007

.          Proiectarea pe unitati de īnvatare a devenit o practica curenta.

.          Se respecta structura si alocarile orare din actualul plan cadru de īnvatamānt.

.          Īn comisiile metodice ale profesorilor  s-au dezbatut  planificari model.

.          Sunt cunoscute schimbarile aduse programelor de matematica.

.          Planificarile anuale acopera integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

.          Existenta mijloacelor de informare (internet) si multiplicare.

.          Colaborarea intre membrii catedrei.

.          Buna comunicare cu inspectorul de specialitate.

Puncte slabe        

.          Putine cadre didactice au elaborat programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe la īnvatatura.

.          Unele cadre didactice au elaborat planificari calendaristice care  nu sunt adaptate particularitatilor claselor de elevi.

.          Exista un oarecare formalism īn elaborarea planificarilor calendaristice.

Calitatea actului didactic

        Puncte tari                                                     

.          Cadrele didactice calificate folosesc metode interactive īn antrenarea tuturor elevilor īn procesul de īnvatare īn clasa.

.          Īn cadrul comisiilor metodice/de catedra s-au realizat interasistente la ore.

.          Toate cadrele didactice au respectat si asigurat caracterul stiintific al lectiilor.

.          Activitatea didactica se remarca prin corespondenta dintre continutul predat-īnvatat, cerintele programei.

.          S-a asigurat concordanta īntre strategii, obiective, materiale, mijloace, bibliografie si programa.

.          Activitatile de īnvatare sunt proiectate si se desfasoara īn viziune sistemica.

.          Strategiile de predare utilizate,  sunt alese in conformitate cu continuturile si resursele disponibile.

.          Organizarea orelor, atmosfera din clasa si relatiile interpersonale sunt bune, iar elevii le considera stimulative.

.          Profesorii dirijeaza elevii in mod eficient.

.          Temele pentru acasa sunt bine concepute si contribuie la īnvatare.

.          Se asigura cadrul afectiv propice desfasurarii lectiilor, succesiunea logica a situatiilor de īnvatare, adaptarea metodelor de instruire la obiective si continut.

.          Explicatiile date si exemplele alese sunt clare, concise, lamuritoare.

.          Strategiile didactice adoptate sunt in concordanta cu obiectivele fixate, sunt de tip activ, participativ si informativ īmbināndu-se īn mod armonios metodele clasice cu cele moderne, reusindu-se astfel parcurgerea programei.

.          Profesorii opereaza cu terminologia specifica disciplinei, respecta continutul  stiintific al disciplinei, dovedind o buna pregatire metodica si de specialitate.

.          Predomina aspectul formativ, creāndu-le elevilor priceperi, deprinderi de exprimare a ideilor proprii.

.          Majoritatea cadrelor didactice au efectuat ore de pregatire suplimentara cu elevii din clasele terminale, cu cei ce au greutati de integrare si cu cei cu aptitudini speciale pentru matematica.

Puncte slabe

.          Īnvatarea diferentiata īn functie de nivelul de pregatire al elevilor nu se aplica la fiecare clasa.

.          Fireste, mai exista peste tot loc pentru folosirea mai eficienta a strategiilor didactice, a metodelor, a stilurilor si creativitatii profesorului.

.          Se lucreaza prea mult frontal cu clasele de elevi, mai ales la clasele de S.A.M.

.          Printre strategiile didactice alese predomina cele clasice, mai rar lucru in echipa.

.          Profesorii intervin prea des in raspunsurile elevilor, suplinind adesea inactivitatea elevilor

.          Majoritatea manualelor nu se ridica la un nivel calitativ acceptabil.

.          Prea desele schimbari ale continuturilor programei scolare, care nu permit o acomodare a profesorilor cu materia predata.

.          Interesul din ce in ce mai scazut al elevilor pentru īnvatare.

.          Implicarea redusa a familiei in actul educational.

Calitatea evaluarii elevilor

          Puncte tari

.          Din ce īn ce mai mult se pune accent pe autoevaluare.

.          Evaluarea este continua  si notarea este ritmica.

.          Evaluarea se face de regula cu obiectivitate, fiind centrata pe obiectivele operationale si competentele specifice.

.          Multe cadre didactice, pentru clasa a VIII-a si clasele a XII-a (cu aceeasi īncadrare) au elaborat teze cu subiect unic de tip T.N., respectiv bacalaureat obisnuind elevii cu situatia de examen.

.          Asistam la o diversificare a metodelor de evaluare de la cele traditionale (probe scrise, orale si practice) la   cele alternative (proiecte, portofolii, autoevaluari).

.          De obicei, o nota reprezinta rezultatul mai multor evaluari.

.          Elevii sunt ajutati de profesor sa obtina rezultatele maxime de care sunt capabili.

.          Majoritatea cadrelor didactice au elaborat teste initiale īnsotite de bareme de corectare, a caror interpretare a condus la īntocmirea unor planuri de masuri pentru īmbunatatirea activitatii .

.          Teste de evaluare sumative pentru fiecare unitate de īnvatare.

      Puncte slabe

.          Elevii obtin rezultate mai bune īn evaluarea orala si au dificultati īn testarile individuale.

.          Nu sunt corectate ritmic si īn detaliu caietele de teme, de notite, sau controlul acestora este superficial si sporadic, din partea profesorilor.

.          Fisele de lucru pe care le primesc elevii nu sunt diferentiate (nu tin cont de nivelul fiecarui elev).

.          Nu este valorificat la maximum aspectul formativ al evaluarii.

.          Profesorii manifesta uneori o exigenta prea mare in evaluare, nejustificata īn conditiile concrete ale clasei respective.

.          Predomina evaluarea prin teste scrise.

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

         Puncte tari                                                    

.          Majoritatea elevilor au deprinderea de a asculta si de a raspunde la īntrebari, capacitatea de a adresa īntrebari si exprima idei la un nivel satisfacator.

.          Multi elevi pot folosi ceea ce au achizitionat īn lectiile anterioare la un nivel acceptabil,

.          Progresul pe care īl fac este multumitor.

.          Elevii raspund corespunzator la metodele de īnvatare frontale sau la cele activ-participative.

.          Elevii au demonstrat ca si-au īnsusit principalele cunostinte si pot opera cu ele.

.          Majoritatea elevilor pot utiliza cunostintele si deprinderile din lectiile anterioare.

.          Standardele educationale la matematica sunt atinse de catre elevii din mediul urban īntr-o proportie de peste 80%, daca ne luam dupa rezultatele evaluarilor periodice (teste de final de capitol, lucrari scrise semestriale).

.          Rezultatele obtinute la examenele nationale de Testare Nationala si Bacalaureat demonstreaza si argumenteaza notarea obiectiva si realista la obiectul matematica.

.          La concursurile scolare si olimpiada anul trecut am obtinut rezultate cele mai bune din ultimii 2 ani. 

Puncte slabe

.          Īn mediul urban, un numar mic de elevi au note peste 7 majoritatea elevilor au rezultate īntre 5 -7.

.          Elevii au nevoie de īndrumare continua pentru a fi capabili sa-si foloseasca deprinderile īn ceea ce priveste achizitionarea de cunostinte noi.

.          Exista mari diferente īntre elevi, la S.A.M., īn ceea ce priveste nivelul de pregatire, sunt si elevi care citesc, scriu cu greutate, si nu īnteleg prea multe din ceea ce scriu si ce citesc.

.          Obtin note si rezultate slabe la īnvatatura, de regula, elevii care īnsumeaza un numar mare de absente.

.          Slabirea autoritatii familiei, avānd īn vedere numarul mare de elevi ai caror parinti sunt plecati īn strainatate.

.          Pregatirea elevilor pentru concursurile si olimpiadele scolare se face īn salturi.

.          Rezultatele evaluarilor ramān uneori nevalorificate, nu determina masuri pentru īmbunatatirea performantelor elevilor.

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale).

     Puncte tari

.      Planificarile calendaristice ale disciplinelor optionale sunt axate pe aprofundarea de cunostinte pentru ca elevii sa-si īnsuseasca si sa īnteleaga mai bine notiunile de baza.

.      Disciplinele optionale trezesc   interesul  elevilor pentru matematica.

.      Elevii sunt īncāntati de probleme cu aplicativitate īn practica de zi cu zi.

.      Elevii sunt interesati de optionale, cautānd materiale diverse, pe care le prezinta īn cadrul orei si celorlalti elevi.

.      Se observa o diversitate de abordare si continut a materiilor optionale.

Puncte slabe

.          Lipsesc din oferta scolara la matematica optionale cu caracter aplicativ interdisciplinar.

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

         Puncte tari                                                    

.          Comisiile metodice au īn vedere perfectiona-rea cadrelor īn ceea ce priveste calitatea actu-lui didactic si promovarea metodelor inter-active centrate pe elev.

.          Prin planurile  manageriale ale majoritatii catedrelor,  s-au stabilit si apoi s-au efectuat, un numar de cel putin doua lectii demonstrative.

.          Majoritatea cadrelor didactice au participat la consfatuire si cercurile pedagogice organizate īn primul semestru al anului scolar 2006-2007.

.          Īn sedintele de catedra au fost prezentate modele de proiectare pe semestre, pe unitati de īnvatare, modele de proiectare a lectiilor.

.          Īntre profesorii de matematica exista o colaborare strānsa fiecare informatie (privind noutatile sau modificarile ce apar) fiind analizata si diseminata.

Puncte slabe

.          Interesul scazut al unor colegi pentru activitatile desfasurate in cadrul comisiei.

.          Prezentarea cu īntārziere a statisticilor si masurilor de īmbunatatire a performantelor elevilor

.          Nu se efectueaza asistente la ore conform planului managerial.

.          Nu se prezinta analiza realizata īn urma acestor asistente.

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

          Puncte tari                                                   

.          Majoritatea profesorilor participa la toate cercurile pedagogice programate, se implica īn organizarea acestora atunci cānd sunt solicitati, se remarca prin interventii viabile īn cadrul acestor īntālniri.

.          Profesorii sunt preocupati de noutatile aparute īn specialitate, de pregatirea lor pedagogica si metodica.

.          Exista o continua preocupare pentru īmbunatatirea actului didactic si diversificarea metodelor de predare-īnvatare.

.          Īn cadrul activitatii de perfectionare prin cercuri pedagogice s-au desfasurat urmatoarele activitati:

-         Prezentarea noutatilor in domeniu, a proiectelor care vor fi sustinute pe īntreg semestrul, in cadrul cercurilor pedagogice.

-         Discutarea unor probleme din gazeta matematica si acele probleme care au ridicat dificultati la examenele nationale

.          Sustinerea  de numeroase referate, cum ar fi: "Aspecte metodice ale corelarii armonioase intre teoria matematica si practica", "Constructiile geometrice cu rigla negradata si compasul ca disciplina din CDS"," Metodologia rezolvarii diferitelor tipuri de probleme de constructii geometrice" "Lamurirea unor cerinte in domeniul asigurarii calitatii" etc.   

       Puncte slabe

.          Interesul scazut al unor colegi pentru perfectionarea prin cercuri pedagogice.

.          Datorita faptului ca majoritatea profesori predau la clasele gimnaziale, īn cadrul cercurilor pedagogice se discuta mai putin noutati-le aparute īn specialitate pentru clasele IX-XII.

Exemple de buna practica

.          Majoritatea profesorilor au demarat orele de pregatire suplimentara in vederea concursurilor scolare si a examenelor  nationale.

.          Folosirea programului AEL pentru fixarea si evaluarea cunostintelor.

.          Majoritatea profesorilor de matematica au folosit lectii AEL pentru predare si consolidare

.          La dispozitia profesorilor de matematica, īn cadrul comisiilor metodice din care fac parte, exista o colectie de referate, proiecte didactice, modele de teste etc. realizate de membrii comisiei, ce poate fi folosita īn conceperea si desfasurarea orelor de matematica si a pregatirilor suplimentare.

.          Īnca de la īnceputul lunii septembrie a existat o preocupare pentru dotarea cabinetelor de matematica cu material didactic si suporturi tehnice pentru a avea posibilitatea diversificarii desfasurarii orelor de matematica prin folosirea acestora si a echipamentelor tehnice achizitionate (calculator, laptop, retroproiector, flipchart).

.          Ca exemple de buna practica as putea mentiona:

Ų      Consfatuirea nationala a inspectorilor de matematica.

Ų      Formare profesionala- Monitorizare si inspectie scolara.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

Ų       Adaptarea planificarilor la specificul fiecarei clase.

Ų       Corectarea cu ritmicitate a caietelor de notite.

Ų       Sprijinirea elevilor cu rezultate slabe prin organizarea unui programe de  recuperare.

Ų       Realizarea unei īnvatari eficiente prin centrarea demersului didactic pe activitatea elevului.

Ų       Necesitatea introducerii unui studiu asupra nevoilor de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice.

Ų       Achizitionarea unor mijloace didactice moderne necesare eficiencitizarii parcursului didactic (videoproiector).

Ų       Participarea responsabililor comisiilor metodice de matematica la cursuri de perfectionare metodica , eventuale schimburi de opinii cu alte  licee  de acelasi profil.

Ų        Īmbunatatirea performantelor īn activitatea de formare profesionala.

Ų        Diversificarea activitatilor de formare continua.

Ų       Diversificarea ofertei scolare cu privire la curriculum optional.

Ų       Motivarea si stimularea elevilor īn vederea obtinerii performantelor scolare la obiectul matematica.

Ų       Schimburi de experienta īntre licee.

Ų       Abordarea demersurilor didactice intr-o maniera moderna, cu precadere urmarindu-se   efectul formativ al lectiilor.

Ų       Revigorarea interesului elevilor la concursuri scolare si extrascolare .

Fizica

Proiectarea didactica

      Puncte tari                                                       

.          Se respecta structura si alocarile orare din planul de īnvatamānt.

.          Se cunosc schimbarile aduse programelor de fizica.

.          Īn cadrul cercurilor pedagogice s-au dezbatut planificari model.

.          Planificarile acopera integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

.          Planificarile au fost elaborate ca urmare a colaborarii dintre  membrii catedrei, īn vederea armonizarii proiectarii didactice la nivel de unitate scolara.

Puncte slabe

.          Nu īntotdeauna planificarile calendaristice sunt adaptate particularitatilor claselor.

.          Exista un oarecare formalism īn elaborarea planificarilor.

.          Documentarea metodica si stiintifica este īnca insuficient.

Calitatea actului didactic

      Puncte tari                                                       

.          Se asigura caracterul stiintific al lectiilor.

.          Peste 50% din lectii se desfasoara īn laboratoare, a caror dotare s-a īmbunatatit simtitor īn urma programului M.Ed.C.

.          Exista corespondenta īntre continutul predat-īnvatat, cerintele programei si particularitatile elevilor.

.          Sunt utilizate pe scara larga  fise individuale de lucru.

.          Relatiile interpersonale sunt bune, atmosfera din clasa este propice desfasurarii orelor, elevii considerānd acestea ca fiind stimulative.

.          Activitatile de īnvatare se desfasoara īn viziune sistemica.

.          Profesorii īsi proiecteaza riguros demersul didactic fixānd pertinent obiectivele operationale, structura secventiala a continuturilor, strategiile adecvate, mijloacele de īnvatamānt, īntr-o directa relatie cu cerintele programei si cu particularitatile psihointelectuale ale elevilor pentru valorificarea integrala a potentialului cognitiv al lectiilor.

.          Profesorii dovedesc creativitate īn conceptia lectiilor, s-au stabilit cu precizie etapele fiecarei lectii, s-a reusit adecvarea continutului la obiectivele educationale ale fiecarei activitati.

.          Momentul organizatoric este urmat de cel recapitulativ care capteaza atentia si īn acest context se realizeaza alternativ, evaluarea performantei si expunerea graduala a noilor cunostinte.

.          S-a efectuat un numar mare de lectii īn format AEL.

.          Sarcinile de lucru primite de elevi contin aplicatii specifice profilului clasei.

Puncte slabe 

.          Nu toti elevii au bagajul matematic necesar pentru īntelegerea unor probleme de fizica.

.          Īnca nu se folosesc pe scara larga metode alternative de predare.

.          Se lucreaza prea putin pe grupe īn functie de capacitatile elevilor.

.          Feed-back-ul īn ce priveste progresul realizat de elev nu este continuu.

.          Lipsa laboratoarelor si a dotarilor corespunzatoare din unele scoli nu a permis utilizarea experimentului didactic ca metoda principala de predare-īnvatare.

Calitatea evaluarii elevilor

      Puncte tari                                                       

.          Evaluarea se face de regula cu obiectivitate, fiind centrata pe obiectivele operationale.

.          De obicei, o nota reprezinta rezultatul mai multor evaluari.

.          Elevii sunt ajutati de profesor sa obtina rezultatele maxime de care sunt capabili.

.          Īn urma analizei testelor initiale si a celor pe parcurs, s-au putut stabili masuri de ameliorare a neajunsurilor constatate.

.          Se utilizeaza īn mod frecvent, ca metode de evaluare, proiectul, portofoliul, tema de lucru īn clasa, lucrari de laborator, teste AEL.

.          Se stimuleaza capacitatea de a lucra īn grup a elevilor, prin formarea de echipe īn scopul realizarii de proiecte.         

Puncte slabe

.          Nu se corecteaza ritmic caietele de teme si de notite, sau controlul este superficial.

.          Fisele de lucru pe care le primesc elevii nu sunt personalizate (nu tin cont de nivelul fiecarui elev).

.          Se folosesc prea putin ca metode de evaluare portofoliul, tema de lucru in clasa si autoevaluarea.

.          Nu au fost utilizati īn mod constant descriptorii  de performanta.

.          Rezultatele evaluarilor sumative nu au fost interpretate de fiecare data.

.          Nu au fost folosite suficient temele pentru acasa pentru consolidarea si extinderea cunostintelor.

.          Evaluarea abilitatilor practice īn utilizarea aparaturii de laborator si īn realizarea experimentelor nu s-a realizat decāt īn mica masura.

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Puncte tari           

.          Majoritatea elevilor pot utiliza achizitiile din lectiile anterioare la un nivel acceptabil.

.          Elevii demonstreaza ca si-au īnsusit principalele cunostinte si ca pot opera cu ele.

.          Elevii au capacitatea de a exprima idei la un nivel satisfacator si de a pune īntrebari.

.          Aproape toti elevii reusesc sa īndeplineasca sarcinile de lucru primite.

Puncte slabe

.          Exista mari diferente īntre elevi īn ceea ce priveste nivelul de pregatire.

.          Exista un numar destul de mare de elevi (īn special de la SAM) care au multe absente, ceea ce conduce implicit la un nivel scazut al cunostintelor acestora.

.          deprinderile practice si utilizarea modelarii sunt īnca slab dezvoltate.

.          exista elevi care utilizeaza cu greutate termenii stiintifici, au o deprindere de īnvatare fara a gāndi logic si problematizat si unele notiuni nu sunt īntelese.

.          transferul de cunostinte de la o disciplina la alta se face cu dificultate.

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale).

       Puncte tari                                                      

.          la majoritatea claselor de profil real  - stiintele naturii  - CDs-ul cuprinde aprofundari sau extinderi;

.          optionalele la nivel de disciplina precum si cele integrate sunt elaborate conform metodologiei, avānd: argument, obiective de referinta/competente, lista de continuturi, planificari calendaristice, forme de evaluare, bibliografie si sugestii metodologice;

.          toate optionalele au fost avizate la termen.

Puncte slabe

.          Numar foarte mic de optionale.

.          Prea putine optionale integrate.

.          Nu toate optionalele se bazeaza pe o dotare adecvata.

.          Reticenta unor profesori  de a contribui la diversificarea ofertei curriculare.

.          Nu se asigura un traseu educational coerent si de durata.

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

      Puncte tari                                                       

.          Ca modalitati de realizare a activitatii metodice īn scoala sunt utilizate frecvent: interasistentele, informarea stiintifica si metodica, lectia deschisa, procurarea si utilizarea materialului didactic.

.          Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata īn marea majoritate a scolilor.

.          Implicarea profesorilor de fizica īn procurarea de material didactic pentru dotarea laboratoarelor.    

      Puncte slabe

.          Lipsa schimbului de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogice.

.          Nu se promoveaza si īndruma activitati de cercetare pedagogica.

.          Lipsa schimburilor de experienta īntre comisiile metodice.

.          Lipsa evaluarii si valorificarii rezultatelor obtinute īn activitatea metodica.

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

       Puncte tari                                                      

.          Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata tinānd cont de nevoile de perfectionare ale profesorilor.

.          Ca modalitate de desfasurare a activitatii metodice este preferata dezbaterea pe ateliere de lucru.

.          Remarcam o prezenta foarte buna si implicarea profesorilor de fizica īn desfasurarea activitatilor cercului.

.          Activitatea desfasurata īn cercurile pedagogice este frecvent evaluata īn vederea optimizarii activitatii.         

Puncte slabe

.          Reticenta unor profesori de a īmpartasi propria experienta.

.          Conservatorismul manifestat de unele cadre didactice.

.          Lipsa abilitatilor de autoevaluare.

Exemple de buna practica

.          Implicarea profesorilor de la Centrul de Excelenta - gimnaziu, Colegiul National "Mihai Eminescu", Colegiul National "A. T. Laurian", sc. Nr. 6 Botosani īn organizarea si desfasurarea concursului national online PHI.

.          Implicarea profesorilor de la Grupul scolar Textil, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", Colegiul National "Mihai Eminescu", Colegiul National "A. T. Laurian" īn analiza pertinenta a subiectelor  propuse pentru bacalaureat.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Reorganizarea laboratoarelor.

.          Diversificarea activitatilor de formare continua.

.          Diversificarea ofertei curriculare.

.          Intensificarea pregatirii elevilor īn vederea participarii la concursurile si olimpiadele scolare.

.          Realizarea unui site specializat pentru profesorii de informatica.

 

Informatica

Proiectarea didactica

      Puncte tari

.          Se respecta structura si alocarile orare din planul de īnvatamānt.

.          Se cunosc schimbarile aduse programelor de informatica.

.          Īn comisia metodica la nivel de judet s-au dezbatut planificari model.

.          Planificarile acopera integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

Puncte slabe

.          Nu īntotdeauna planificarile calendaristice sunt adaptate particularitatilor claselor.

.          Exista un oarecare formalism īn elaborarea planificarilor.

.          Documentarea metodica si stiintifica este īnca insuficienta.

Calitatea actului didactic

      Puncte tari                                                       

.          Profesori calificati (95%)si titulari (76%).

.          Laboratoare  bine dotate si  īntretinute.

.          Notiunile transmise respecta rigoarea stiintifica, informatiile sunt transmise accesibil.

.          Elevilor li se stabilesc criterii individuale de lucru.

.          Programele de īnvatare si materialele ofera posibilitatea īnvatarii prin pasi mici.

.          Se elaboreaza fise de lucru pentru activitatile de laborator.

.          Relatiile interpersonale sunt bune, atmosfera din clasa este propice desfasurarii orelor, elevii considerānd acestea ca fiind stimulative.

Puncte slabe

.          Elevii nu au cunostintele necesare pentru a īntelege unele notiuni informatice.

.          Se mai practica lectii traditionale.

.          Nu se urmareste īndeajuns formarea priceperilor si deprinderilor.

Calitatea evaluarii elevilor

      Puncte tari                                                       

.          Evaluarea se face de regula cu obiectivitate, fiind centrata pe obiectivele operationale.

.          De obicei, o nota reprezinta rezultatul mai multor evaluari.

.          Elevii sunt ajutati de profesor sa obtina rezultatele maxime de care sunt capabili.

.          Īn urma analizei testelor initiale si a celor pe parcurs, s-au putut stabili masuri de ameliorare a neajunsurilor constatate.

.          Se utilizeaza īn mod frecvent, ca metode de evaluare, proiectul, portofoliul, tema de lucru īn clasa.

.          Se stimuleaza capacitatea de a lucra īn grup a elevilor, prin formarea de echipe īn scopul realizarii de proiecte.

      Puncte slabe

.          Nu se corecteaza ritmic caietele de teme si de notite, sau controlul este superficial.

.          Fisele de lucru pe care le .primesc elevii nu sunt personalizate (nu tin cont de nivelul fiecarui elev).

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

       Puncte tari                                                      

.          Majoritatea elevilor pot utiliza achizitiile din lectiile anterioare la un nivel acceptabil.

.          Elevii demonstreaza ca si-au īnsusit principalele cunostinte si ca pot opera cu ele.

.          Elevii au capacitatea de a exprima idei la un nivel satisfacator si de a pune īntrebari.

.          Aproape toti elevii reusesc sa īndeplineasca sarcinile de lucru primite.

Puncte slabe

.          Exista mari diferente īntre elevi īn ceea ce priveste nivelul de pregatire.

.          Exista un numar destul de mare de elevi (īn special de la SAM) care au multe absente, ceea ce conduce implicit la un nivel scazut al cunostintelor acestora.

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale).

       Puncte tari                                                      

.          existenta unui numar mare de optionale, mai ales la gimnaziu unde nu sunt prevazute ore īn planul cadru;

.          optionalele la nivel de disciplina precum si cele integrate sunt elaborate conform metodologiei, avānd: argument, obiective de referinta/competente, lista de continuturi, planificari calendaristice, forme de evaluare, bibliografie si sugestii metodologice;

.          toate optionalele au fost avizate la termen    .

       Puncte slabe

.          Lipsa de originalitate īn oferta de discipline optionale (75 % se numesc "Prietenul meu calculatorul".

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

       Puncte tari                                                      

.          Ca modalitati de realizare a activitatii metodice īn scoala sunt utilizate frecvent: interasistentele, informarea stiintifica si metodica, lectia deschisa.

.          Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata īn marea majoritate a scolilor.

.          Implicarea profesorilor de informatica īn procurarea de material didactic pentru dotarea laboratoarelor.       

Puncte slabe

.          Lipsa schimbului de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogice.

.          Nu se promoveaza si īndruma activitati de cercetare pedagogica.

.          Lipsa schimburilor de experienta īntre comisiile metodice.

.          Lipsa evaluarii si valorificarii rezultatelor obtinute īn activitatea metodica..

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

       Puncte tari                                                      

.          Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata tinānd cont de nevoile de perfectionare ale profesorilor.

.          Remarcam o prezenta foarte buna si implicarea profesorilor de informatica īn desfasurarea activitatilor cercului.

.          Activitatea desfasurata īn cercurile pedagogice este frecvent evaluata īn vederea optimizarii activitatii.         

Puncte slabe

.          Reticenta unor profesori de a īmpartasi propria experienta.

.          Conservatorismul manifestat de unele cadre didactice.

.          Lipsa abilitatilor de autoevaluare.

Exemple de buna practica

.          Grup scolar "Regina Maria" - Catedra de informatica a creat un site (http://elevi.idilis.ro) īn care sunt prezentate fisele de lucru pentru lectiile ce vor urma, teme de laborator si diferite probleme.

.          Grup scolar de Industrie Usoara - organizarea unui concurs de pagini Web la nivel de scoala.

.          Colegiul National "Mihai Eminescu"  - editarea unei reviste pentru profesorii de informatica - "InfoPlus".

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Realizarea unui site specializat pentru profesorii de informatica.

.          Diversificarea activitatilor de formare continua.

.          Diversificarea ofertei curriculare.

.          Intensificarea pregatirii elevilor īn vederea participarii la concursurile si olimpiadele scolare.

Chimie

Puncte tari                    

.          Elaborarea documentelor de proiectare didactica īn concordanta cu cerintele                                     curriculum-ului national.                                                                                   

.          Cresterea calitatii curriculum-ului la decizia scolii, prin sporirea gradului de adaptare a acestuia la specificul unitatii de īnvatamānt.                    

.          Realizarea de conexiuni intra si interdisciplinare. 

.          Dezvoltarea performantelor profesionale ale cadrelor didactice prin utilizarea de noi strategii, metode si stiluri de predare.

.          Īmbogatirea experientelor de īnvatare ale elevilor.

.          Existenta unui echilibru īntre aspectele formative si cele informative.

Exemple: Liceul de Arta « stefan Luchian », scoala nr.12 Botosani, scoala Cristesti, scoala Profesionala de Cooperatie Botosani, Liceul Pedagogic « N.Iorga » Botosani, Grupul scolar « Elie Radu » Botosani.                

.          Majoritatea profesorilor practica evaluarea moderna prin alternativele actuale (referatul, portofoliul etc.).

.          Elevii au deprinderi de lucru independent (mai mult īn mediul urban) si relationeaza bine cu profesorii.

.          Elevilor li s-au format deprinderi practice de lucru (mai ales in scolile care dispun de laboratoare sau cabinete de chimie).

.          Majoritatea elevilor poseda cunostinte de nivel mediu si peste medie.

.          Selectarea elevilor participanti la fazele nationale ale olimpiadelor si concursurilor scolare (Chimexpert, Raluca Rāpan, Petru Poni) s-a realizat pe criterii strict valorice cu implicarea tuturor profesorilor din comisii.

.          Rezultatele īn pregatirea elevilor īn raport cu standardele curriculare sunt materializate īn progresul elevilor la clasa, la examene nationale, admitere īn īnvatamāntul superior etc.

.          La nivel judetean sunt aprofundari la clasele cu profil stiintele naturii (18 ore), iar optionale atāt la gimnaziu cāt si  īn īnvatamāntul liceal (24 ore).

.          Temele studiate la disciplinele optionale fac referire la aspectele īntālnite in viata de zi cu zi, se folosesc manuale editate tocmai īn acest scop, se urmareste caracterul aplicativ al notiunilor dobāndite.

.          In majoritatea scolilor profesorii de chimie sunt organizati īn comisii metodice pe aria curriculara matematica si stiinte.

.          Exista o continua preocupare a cadrelor didactice pentru propria perfectionare, pe baza unei bune colaborari atāt la nivel de scoala cāt si pe grupuri de scoli.

.          Au fost consiliati profesorii debutanti (Adaseni, Dobārceni).

.          Gradul de participare a cadrelor didactice este destul de mare.

.          Cadrele didactice sunt preocupate pentru formarea continua la nivel judetean, existānd īn acest sens o buna colaborare cu C.C.D. Botosani, fara ca aceasta institutie sa ofere cursuri de formare variate pe disciplina.

.          Cadrele didactice au fost informate cu privire la ofertele de material didactic.

Puncte slabe

.          Nu se folosesc strategii de diferentiere si de individualizare īn scolile din mediul rural. Exemple: scoala Adaseni, scoala Corni.

.          Predomina metodele clasice de predare īn detrimentul celor alternative, īn mediul rural (scoala Adaseni).   

.          Foarte multi profesori din mediul rural au catedre mozaic, ceea ce nu le permite sa realizeze un īnvatamānt de calitate (scoala Adaseni).

.          Nu se pune accent pe autoevaluarea elevilor sau pe evaluarea reciproca.

.          Stimularea elevilor īn exprimarea parerilor personale este redusa.

.          Nu este monitorizat progresul scolar.

.          Lipsa laboratoarelor si a materialului didactic, mai ales īn mediul rural, nu permite realizarea de deprinderi practice de lucru.

.          In unele scoli din mediul rural este diminuat randamentul scolar din cauza conditiilor necorespunzatoare sali de clasa insuficient īncalzite), frecventa scolara scazuta din cauza retinerii copiilor la munci agricole ( Corni,  Adaseni).

.          Sunt scoli unde nu a existat nici o propunere de optional pentru disciplina chimie, īn oferta scolii (Ex.Liceul Pedagogic « N.Iorga » Botosani).

.          Documentele comisiilor metodice sunt incomplete.

.          Activitatile comisiilor metodice, mai ales īn mediul rural au un aspect formal (doar pe hārtie).

.          Absentii acestor forme de perfectionare - cercul pedagogic- sunt cadrele didactice ce predau la scolile : Corlateni, Dimacheni, Dāngeni .

Exemple de buna practica        

.          Atragerea de fonduri extrabugetare si amenajarea laboratoarelor (scoala nr.6 Botosani).

.          P.I.R.- 10 scoli cu managerii profesori de chimie, au fost implicate īn derularea de Granturi Scoala-comunitate īn runda a 2-a si altele īn runda 3.

                           

Propuneri pentru semestrul al II-lea, in vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Rezolvarea tuturor variantelor propuse pentru examenul de bacalaureat atāt pentru proba de anorganica cāt si pentru cea de organica.

.          Īncurajarea cadrelor didactice  pentru autoperfectionare si formare continua pe disciplina, fie prin urmarea de cursuri de specialitate, fie prin masterate.

.          Stimularea cadrelor didactice īn vederea accesarii de fonduri pentru modernizarea laboratoarelor si cabinetelor de specialitate, dotarea cu material didactic si aparatura/instrumentar corespunzator.

.          Implicarea cadrelor didactice īn proiecte interdisciplinare īn vederea obtinerii de performante cu elevii si perfectionare īn domeniul scrierii si implementarii de proiecte.

Biologie

Aspecte pozitive

.          Majoritatea profesorilor inspectati definesc obiectivele /competentele īn corelatie cu strategia didactica si mijloacele de īnvatare.

.          Proiectarea semestriala respecta normele metodologice cerute de M.Ed.C.

.          Proiectele didactice cuprind obiectivele operationale/competentele derivate, prin care se realizeaza si performanta minima urmarita la elevi. (profesorii de la scolile: nr 12 Botosani, nr.5 Dorohoi, Liceul de stiinte ale Naturii Botosani, Liceul de Arta, Grupul scolar de Industrie Usoara, Grupul scolar "Dimitrie Negreanu", Grupul scolar "Elie Radu", scoala Buhaceni.

.          In scolile din mediul urban si īn multe scoli din mediul rural lectiile de biologie se desfasoara in cabinete de specialitate cu dotare minimala asigurata de M.Ed.C. si din surse proprii.

.          Diferentierea īnvatarii pe grupe in functie de stilurile de īnvatare, sustinuta de fise de documentare, fise de lucru, fise de evaluare (Grupul scolar "Dimitrie Negreanu", Grupul scolar "Elie Radu " si Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani.

.          Orientarea gāndirii elevilor īn sensul formarii de opinii proprii, rezolvarea situatiilor problema, argumentarea fiecarui raspuns (scoala Buhaceni, Corni, nr. 5 Dorohoi, scoala Cotu -  Copalau .

.          Predarea interdisciplinara a continuturilor de biologie, valorificāndu-se notiunile īnvatate la alte discipline din aria curriculara matematica si stiinte.

.          Profesorii de biologie valorifica continuturile predate -īnvatate, atāt la gimnaziu cāt si la liceu din punct de vedere educativ  privind: sanatatea personala, sanatatea mediului, sanatatea alimentatiei (toate unitatile scolare).

.          In functie de specificul continutului, tipul si varianta lectiei si particularitatile psiho -intelectuale, profesorii echilibreaza durata de solicitare a elevilor cu durata afectata explicatiilor.

.          Profesorii īncurajeaza munca independenta, autoevaluarea, autoaprecierea īntre grupele de lucru: scoala Buhaceni, Cotu-Copalau).

.          Profesorii urmaresc formarea deprinderilor de folosire a aparaturii de laborator, ajuta elevii sa coopereze īn rezolvarea problemelor si sarcinilor de lucru (licee si grupuri scolare).

.          Standardele educationale se realizeaza īn procent de 50% īn conformitate cu criteriile de notare pentru 9 si 10; 20% realizeaza criteriile de 7 si 8; 20% criteriile minimale; 10% nu obtin  rezultate de trecere.

.          La nivel judetean sunt  89 de aprofundari: 71 la nivelul claselor gimnaziale (a Va si a VIII a ) si 63 de optionale "Educatie  pentru  sanatate īn scoala romāneasca  si  28 de optionale la nivelul disciplinei.

.          Prin optionalul  Educatie  pentru  sanatate profesorii de biologie formeaza la elevi abilitati de viata (comunicare eficienta, autocunoastere, gāndire critica) - unitati scolare din mediul urban.

.          Desi comisiile metodice sunt de cele mai multe ori la nivelul ariei curriculare  "Matematica si stiinte" dosarele cuprind: planul managerial, graficul activitatilor, prelucrarea   rezultatelor de la evaluarea predictiva, urmarirea progresului īnregistrat de elevi.

.          Discutarea īn comisia metodica a proiectarii didactice, a subiectelor la testele sumative si punerea de acord .

.          Desfasurarea lectiilor model urmate de analiza si evaluare pe obiective /competente

.          Activitatea īn cercurile pedagogice a vizat mai multe activitati:

o       consilierea profesorilor de biologie debutanti de catre metodisti

o       desfasurarea de lectii demonstrative pentru profesorii debutanti.

o       autoanaliza pe obiective/competente si autoevaluarea lectiilor.

o       īntocmirea proiectelor didactice pentru debutanti si profesori care sustin gradul didactic   I si II.

o       discutarea legii calitatii īnvatamāntului preuniversitar .

Aspecte negative

.          Profesorii fara studii corespunzatoare (scoala Sarafinesti, Lozna, Adaseni) si profesorii debutanti  (scoala Oraseni Deal ) nu definesc obiectivele operationale īn termeni de actiune si nu coreleaza itemii din fisa de evaluare cu obiectivele.

.          Multi profesori expun, tin prelegeri, impun puncte de vedere, īncurajeaza īnvatarea prin memorare si reproducere de cunostinte (scoala Adaseni, Sarafinesti,)

.          Unii profesori de biologie nu argumenteaza nota, evaluarea se realizeaza doar oral prin reproducerea ideilor auzite, nu se coreleaza itemi din fisa de evaluare cu obiectivele operationale/competentele derivate propuse īn lectie.

.          Profesorii de biologie care predau la S.A.M .in mediul rural nu gasesc cele mai potrivite strategii didactice de predare - īnvatare.

.          Optionalele  sunt predate prin metode traditionale nefiind atractive si servind, īn unele cazuri, doar la completarea catedrei.(cadre didactice fara studii corespunzatoare ).

.          Toate comisiile metodice organizate la nivelul mai multor scoli au o activitate formala, graficul activitatilor nu se respecta.

.          Portofoliile profesorilor sunt incomplete.

.          Programul activitatilor nu este cuprins īn planul managerial al scolii.

.          Absenteismul mare la C .P. din Darabani

Exemple de buna practica

           Desfasurarea sesiunii de referate si comunicari īn cadrul simpozionului " S. O .S. Natura"

           Implicarea profesorilor de biologie īn organizare si jurizare.

           Derularea de proiecte privind protectia mediului si atragerea de fonduri extrabugetare

Propuneri pentru semestrul al II-lea in vederea īmbunatatirii activitatii didactice

           Diseminarea informatiei de la cursul de formare cu inspectorii de biologie pe probleme de didactica predarii biologiei

           Īntālnire cu metodistii pe inspectie scolara.

           Pregatirea elevilor de clasa a XII-a dupa variantele I si II publicate pe internet

stiinte socio-umane

 Puncte tari:

.          Se cunosc si se aplica cerintele programelor scolare, profesorii dovedind creativitate īn proiectarea unitatilor de īnvatare si a demersului didactic (Lic. de Arta "st. Luchian" Bt.,  Gr. sc. Regina Maria" Dh., C.N. "A.T. Laurian" Botosani., C.N."M. Eminescu" Botosani.)

.          Profesorii proiecteaza corespunzator continuturile pe  unitati de īnvatare, abordeaza strategii de diferentiere si individualizare, considera evaluarea intrinseca demersului didactic, apeleaza la literatura de specialitate, urmaresc realizarea laturii formative si a competentelor.

.          Planificarile calendaristice si pe unitati de īnvatare cuprind toate rubricile, dovedindu-se instrumente operative de lucru (Liceul de Arta "stefan Luchian", C.N. "A.T.Laurian", Botosani, Grupul scolar "Elie Radu, Grupul scolar "Regina Maria" Dorohoi).

.          Asistentele efectuate la Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, Grupul scolar "Regina Maria" Dorohoi, C.N. "A.T.Laurian" Botosani au evidentiat ca profesorii de stiinte socio-umane probeaza posesia unui exercitiu didactic temeinic, riguros si eficient legat de desfasurarea  activitatii didactice.

.          Continuturile, prelucrate si accesibilizate, au fost predate īn forme variate īn functie de profilul claselor.

.          Au fost utilizate diverse mijloace si procedee didactice (dialogul euristic, conversatia examinatoare, explicatia si argumentatia, demonstratia prin exemple si analize de text, rezolvarea de probleme, teste psihologice etc.

.          Īn predarea continuturilor de la disciplina Cultura civica s-a realizat un echilibru īntre metodele traditionale cu accent pe memorizarea de cunostinte gata prelucrate si metode īn care elevul īsi expune propriile pareri, dialogheaza cu ceilalti (sc.cu cl.I-VIII Copalau, Sarafinesti).

.          S-a folosit un bogat material didactic: planse, grafice, fise de lucru, texte din lucrari filosofice, teste de evaluare reusindu-se stimularea elevilor si participarea activa la lectie precum si aplicarea cunostintelor īnvatate īn conditii diverse de īnvatare si īn contexte informationale diferite.

.          Īmbinarea, īn evaluare, a metodelor traditionale cu cele complementare, care ofera elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea  ce stiu dar, mai ales, ceea ce pot sa faca (Liceul de Arta "st. Luchian " Botosani).

.          Evaluarea elevilor s-a facut permanent pentru fiecare secventa de īnvatare precum si pe tot parcursul īnvatarii. Probele de evaluare aplicate la Gr. scolar "Elie Radu Botosani )."                au cuprins itemi caracterizati prin claritate si concizie, stabiliti pentru obiective de cunoastere si pentru competentele urmarite.

.          Testele psihologice aplicate la C.N. "A.T.Laurian Botosani,", Liceul Pedagogic "N.Iorga" Botosani, īi ajuta pe elevi sa se cunoasca si sa-si estimeze corect īnsusirile psihice proprii.

.          Īn general, notarea este ritmica si obiectiva.

.          Īn lectiile asistate la Liceul de Arta "st.Luchian", Liceul Pedagogic elevii au fost capabili sa analizeze, sa interpreteze, sa compare, sa deduca, sa exerseze limbajul filosofic si economic īnsusit, sa aplice īn viata de fiecare zi competentele formate prin studiul psihologiei.

.          Cunostintele dobāndite, deprinderile formate si valorile internalizate prin participarea la activitatile didactice au permis elevilor identificarea si selectarea unor criterii īn baza carora sa se poata raporta critic la realitate, sa se exprime atitudini active, pozitive fata de aspectele si  problemele lumii reale.

.          Studiul disciplinelor  optionale a evidentiat ca ponderea cea mai mare revine optionalului ca disciplina noua si doar doua sunt optionale, sunt structurate īn jurul unei teme integratoare. Cele mai multe discipline optionale urmaresc  formarea competentelor pentru mass-media si educatie antreprenoriala (60%).

.          Continuturile disciplinelor optionale sunt organizate sistematic, posibil de īnvatat si adaptate la experienta elevilor.

.          Doi profesori de stiinte socio-umane sunt responsabili de comisii metodice.

.          Dosarele cuprind: tabele cu membri, date privind formarea initiala si continua, responsabilitati, plan de activitate, raport de activitate teste de evaluare, rezultate, interpretari si masuri īn urma aplicarii testelor initiale, procese verbale, proiecte ale unitatilor de īnvatare, proiecte de lectii  etc.

.          Activitatile  metodice au un caracter activ participativ, au utilizat materiale publicate pe   site-ul  M.Ed.C .

.          Tematica acestor activitati a vizat:

.          formularea obiectivelor si competentelor, tipuri de activitati de īnvatare

.          tema pentru acasa īntre obligatoriu si optional.

.          Activitati deosebite au sustinut  profesorii de la C.N. "M.Eminescu" Botosani, Gr. sc. Industrial Vorona.   

Puncte slabe

.          Programele disciplinelor optionale nu respecta īn totalitate cerintele M.Ed.C., nu sunt avizate la Inspectoratul scolar.

.          Continua sa se perpetueze, ca deficienta de proiectare, confundarea unor obiective/competente operationale cu cele specifice, o insuficienta corelare a continuturilor si strategiilor de predare-īnvatare-evaluare cu  obiectivele operationale planificate ni neprezentarea obiectivelor si performantelor de lucru ce trebuie atinse de catre elevi (sc.cu cl.I-VIII Corni).

.          Continua sa se desfasoare lectii de tip  clasic axate pe verificarea cunostintelor, transmiterea si memorarea informatiilor, nu se urmareste caracterul formativ si aplicarea cunostintelor īn situatii diverse (sc.cu cl.I-VIII Corni), se dicteaza, ignorāndu-se faptul ca fiecare elev are manual.

.          Se elaboreaza timid (ex. sc. cu cl.I-VIII Corni, sc. cu cl.I-VIII Sarafinesti ) predarea diferentiata, individualizata pe baza auxiliarelor didactice specifice (fise, teste, grile etc.)

.          Notarea elevilor nu s-a realizat la sfārsitul activitatii didactice si nota nu a fost argumentata (sc.cu cl.I-VIII Corni, Sarafinesti). Nu se acorda atentie autoevaluarii.

.          Nu s-a realizat interpretarea rezultatelor initiale sau sumative si nu se urmareste progresul īnregistrat de elevi de elevi (sc.cu cl.I-VIII stiubieni).

.          Multi elevi sunt capabili sa numeasca drepturi ale omului sau copilului, sa descrie succint situatii etc., dar putini interpreteaza corect, coerent si  nuantat continuturile enunturilor cu caracter civic, construiesc enunturi īn limbaj de specialitate īn vederea exemplificarii, argumenteaza un punct de vedere sau pot sa propuna solutii, sa utilizeze informatii din presa sau de la alte discipline.

.          Prin parcurgerea disciplinei Cultura civica multi elevi nu utilizeaza cunostintele dobāndite pentru a-si forma o atitudine.

.          Obiectivele/competentele specifice nu sunt clar formulate, īntrucāt ceea ce poate face elevul prin parcurgerea disciplinei optionale nu poate fi demonstrat si evaluat si nu sunt īn numar corespunzator.

.          Activitatile de īnvatare propuse presupun īn mica masura activitatea directa a elevilor si īnvatarea prin cooperare.

.          Desi optionalele sunt prevazute pe durata unui an calendaristic, sunt formulate competente generale.

.          Dosarele comisiilor metodice nu contin  interpretari ale rezultatelor elevilor la teste de evaluare  initiala si sumativa, masuri pentru realizarea progresului scolar. (sc. cu cl. I-VII stiubieni,  sc. cu cl. I-VII Corni ).

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

.          Este organizat, la nivelul judetului  un cerc pedagogic al profesorilor de stiinte socio-umane  care a desfasurat o activitate privind asigurarea calitatii īn procesul de īnvatamānt  la Colegiul Tehnic " Gh. Asachi " Botosani

.          Nu se utilizeaza lucrul interactiv īn echipa, activitatile de formare nu sunt concepute ca un exercitiu individual si de grup.

Exemple de buna practica

.          Se continua  activitatile desfasurate īn cadrul Strategiei Nationale de Actiune Comunitara (SNAC), fiind implicate 9 licee. Activitatile se desfasoara īn parteneriat  cu scolile speciale sau copii nedeplasabili si batrāni. Participarea īn cadrul Programelor de Actiune Comunitara se refera, īn special, la activitati si la implicarea indivizilor si, prin acestea, participarea este un adevarat proces de īnvatare:

o       Daca mi se spune - eu uit

o       Daca cineva ma īnvata - īmi amintesc

o       Daca ma implic  - eu īnvat

.          "scoala  parintilor", un program derulat de scoala Speciala Botosani  īn parteneriat cu scoli din municipiu.

.          "Eco-scoala",  un program mondial de educatie ecologica a elevilor  desfasurat de scoala Speciala  Botosani, īn al doilea an. scoala detine steagul verde, fiind singura scoala speciala  din tara.

.          Debutul unui program de lucru īn echipa pe linie sportiva intitulat "Participa" propus a se desfasura cu elevi din scolile obisnuite ale municipiului, scoala Speciala Botosani si organizatia nonguvernamentala  "Special Olimpics"

.          Saptamāna "Educatiei Globale", desfasurata īn noiembrie 2006 de scoala Speciala Nr. 1 Dorohoi  cuprinzānd o mare varietate de activitati educative desfasurate īmpreuna cu scolile  Nr. 4, 5, 8 Dorohoi, sc. Smārdan si Gradinita Nr. 11 Botosani.

.          Aniversarea a 25 de ani de la īnfiintarea scolii Speciale Nr. 2 Dorohoi  printr-un variat program de activitati.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Sa se procure mobilier pentru salile de clasa care sa permita lucrul īn grupe

.          Sa se doteze bibliotecile cu manuale pentru clasele a XI-a si a XII-a.

.          Unitatile scolare sa urmareasca īndeplinirea cerintelor Normativului M.Ed.C. pentru dotare.

.          Includerea activitatii de pregatire a elevilor cu deficiente mintale prin  S.A.M. din scolilor speciale īn planul de inspectie al I.S.J.Botosani.

Istorie

.          Documentele de proiectare didactica sunt, īn general, bine concepute: se respecta prevederile si cerintele programei scolare, ale planului-cadru, structura anului scolar, sunt personalizate.

.          Profesorii care predau la clasa a XI-a au dezbatut programa scolara noua si au aplicat-o corect;

.          Se constata o corelatie adecvata īntre obiectivele cadru, de referinta si operationale;

.          Obiectivele operationale sunt, īn general, clare, precise, exprimate īn termeni comportamentali, masurabili.

.          S-a extins tot mai mult conceptia moderna asupra lectiei: corelare riguroasa īntre componentele īnvatarii, precum si īntre acestea si resurse, proiectarea unor strategii originale, formative si formatoare, alternare eficienta a diferitelor forme de activitate, conceperea unor sarcini de lucru/fise/probe/teste/jocuri de rol etc adecvate obiectivelor si strategiilor prefigurate.

.          Se remarca din aceste puncte de vedere prof.: Carp Dumitru - Liceul de Arta Botosani, Matei Camelia - scoala cu clasele I-VIII Adaseni, Nechifor Iulian - Grup scolar Agricol Botosani, Luntrariu Angela - scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tudora.

.          Se remarca activitatile didactice bine realizate, folosindu-se cu precadere metodele si procedeele didactice centrate pe implicarea directa a elevilor īn īnvatare, alegerea si integrarea eficienta a mijloacelor didactice īn vederea realizarii obiectivelor propuse initial;

.          Continuturile suporta, īn general, o buna prelucrare metodica, fara a se afecta veridicitatea stiintifica a informatiei.

.          Se constata o buna rationalizare a timpului didactic printr-o buna sistematizare si esentializare a continuturilor, prin aplicarea acestora īn situatii diverse, astfel īncāt sa conduca la formarea priceperilor, deprinderilor si capacitatilor elevilor.

.          Īn mare parte, demersul didactic este adaptat specificului clasei de elevi,  profilului si particularitatilor de vārsta ale elevilor.

.          Cei mai multi profesori evidentiaza competente psihorelationale adecvate cu elevii de diferite vārste.

.          Īn ce priveste realizarea demersului didactic se remarca īn mod deosebit prof.: Nechifor Iulian - Grup scolar Agricol Botosani,  Nechifor Dragos - scoala cu clasele I-VIII Nicseni, Lutuc Sebastian - scoala cu clasele I-VIII Corni.

.          Īn mod permanent activitatea de īnvatare a elevilor este apreciata, stimulata si orientata spre īntelegerea logica a fenomenelor si faptelor istorice.

.          Īn general se folosesc corect si eficient metodele si instrumentele de evaluare (teste, fise/probe de evaluare, chestionare etc.)..

.          Se realizeaza analize, grafice, scheme, comentarii, ca mod de īnvatare si evaluare.

.          Se extinde utilizarea metodelor alternative de īnvatare si evaluare, cu prioritate a portofoliului si proiectului, īn special la clasele liceale.

.          Se adopta masuri pentru eliminarea disfunctiilor si atingerea performantei scolare.

.          Rezultatele evaluarii formative conduc la autoreglarea demersului didactic, la adaptarea metodelor si mijloacelor īn scopul recuperarii/compensarii/ameliorarii/dezvoltarii.

.          Din cele constatate īn semestrul I, reiese ca elevii au cunostinte si capacitati la nivelul cerintelor programelor scolare. Se remarca īn special elevii claselor terminale, care vor sustine probe la examenele nationale din 2007.

.          Acesti elevi manifesta interes pentru disciplina, au un nivel de pregatire bun, apropiat de performanta, folosesc un limbaj specific disciplinei, manifesta interes pentru olimpiada de istorie, participa la pregatirea suplimentara oferita de scoli pentru examenele nationale.

.          Se remarca elevii clasei a XII-a de la Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani si elevii clasei a VIII-a de al scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tudora.

.          Se continua si īn acest an studiul disciplinei optionale "Holocaust" la Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Gheorghe" Botosani, CN "Grigore Ghica" Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII    nr. 8 Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Saveni, CN "M. Eminescu" Botosani.

.          Se mai studiaza ca optionale probleme legate de: istorie locala, istoria unor mari personalitati īn domeniu politic si militar, momente deosebite din istoria nationala si universala, curiozitati istorice.

.          Activitatile comisiilor metodice se desfasoara bine si eficient īn marile unitati scolare unde sunt cadre didactice calificate ce formeaza o comisie metodica unitara pe disciplina.

.          Aceste comisii īsi desfasoara activitatea dupa o planificare riguroasa, activitatile desfasurate sunt de tinuta, cu materiale metodice de calitate, care ridica probleme de actualitate (CN  "M. Eminescu" Botosani, Liceul Pedagogic "N. Iorga" Botosani, scoala cu clasele I-VIII            nr. 6 Botosani, scoala cu clasele I-VIII Saveni si altele).

.          Toate cercurile pedagogice ale profesorilor de istorie din judet si-au desfasurat activitatile metodico-stiintifice conform planificarii realizate la consfatuirea cadrelor didactice din septembrie 2006. Īn afara tematicii propriu-zise, la aceste activitati se mai dezbat probleme legate de noutati editoriale, problematica pregatirii examenelor nationale, obtinerea gradelor didactice, pregatirea metodistilor etc.

.          Toate activitatile cercurilor pedagogice s-au desfasurat īn prezenta inspectorului scolar de specialitate.

Puncte slabe:

.          Īn unele situatii, cadrele didactice inspectate folosesc mai putin metodele interactive centrate pe activitatea elevului, ramānānd consecvente traditiei clasice īn care s-au format īn prima parte a carierei. Este vorba despre majoritatea cadrelor didactice care se afla īn ultima parte a activitatii profesionale, sunt cei cu o vechime de peste 30 de ani.

.          Īn situatia īn care elevii nu sustin probe la examenele nationale, profesorii nu reusesc sa-i motiveze suficient pentru studiul istoriei, nu folosesc metode si mijloace adecvate pentru implicare/motivare/stimulare.

.          Mai sunt cazuri izolate īn care evaluarea si notarea elevilor se face sporadic, nu se stabilesc metodele si instrumentele de evaluare, valoarea notelor acordate nu este argumentata, nu exista transparenta īn comunicarea evaluativa.

.          Elevii care nu sustin probe la examenele nationale manifesta interes redus pentru istorie, ca urmare, nivelul lor de pregatire este modest.

.          O parte dintre elevi nu si-au format un limbaj specific disciplinei, nu reusesc sa foloseasca corect principalele notiuni de istorie īntr-un context logic dat.

.          La disciplina istorie, nu se realizeaza decāt un numar limitat de aprofundari, extinderi, discipline optionale, īn functie de nivelul calificarii cadrelor didactice, de interesul si optiunile elevilor.

.          La nivelul majoritatii unitatilor scolare din comune, componenta comisiilor metodice este oarecum pestrita, activitatile metodice alternānd īn functie de specialitatea profesorilor din comisie. Īn aceste conditii nu se poate realiza o pregatire serioasa si continua a profesorilor de istorie.

.          Īn unele centre, activitatea cercurilor pedagogice a fost umbrita de slaba prezenta a unor cadre didactice, prezenta uneori motivata, alteori nemotivata (cercul Botosani nr. 3, cercul Saveni).

Exemple de buna practica

.          Realizarea unor lectii de calitate folosind platforma EAL si implicānd direct elevii īn actul de īnvatare (scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Vf. Cāmpului - prof. Hutu Danut, scoala cu clasele     I-VIII Vorona Noua - profesor Gicoveanu Mihai, scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tudora - prof. Luntrariu Angela si altii).

.          Exista o traditie a unor scoli īn ce priveste motivarea, stimularea, interesul si pregatirea elevilor cunoasterea istoriei si, implicit, obtinerea de rezultate bune la concursurile scolare (C.N. "M. Eminescu" Botosani, CN "Grigore Ghica" Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII nr. 8 Botosani, Grup scolar "Dr. Mihai Ciuca" Saveni, CN "A. T. Laurian" Botosani)

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Reorganizarea sectoarelor pentru inspectorii scolari, astfel īncāt sa asigure cunoasterea īn detaliu a īntregii problematici a scolilor, īn beneficiul īmbunatatirii activitatii didactice din sectorul respectiv. Īn conditiile actuale, mai multi inspectori "raspund" de un traseu dar nu reusesc sa cunoasca minutios realitatea din fiecare unitate scolara.

Geografie

Puncte tari :

.          Planificarile calendaristice anuale si semestriale ale profesorilor de geografie inspectati au definit obiectivele si competentele īn corelatie cu strategiile didactice si mijloacele de īnvatare.

.          Proiectele didactice ale profesorilor inspectati de la scolile : nr. 2, 13 Botosani, nr. 1 si 5 Dorohoi, Liceul de Arta Botosani, Grupul scolar sendriceni, scoala Corni cuprind obiective operationale si formative corespunzatoare pentru atingerea standardelor educationale.

.          La lectiile asistate la scoala nr. 2 Botosani, nr.5 Dorohoi, Grupul scolar « Regina Maria » Dorohoi, scoala Broscauti, scoala Corni profesorii au dovedit o buna pregatire de specialitate si metodica, integreaza īn lectii materiale cartografice si grafice adecvate ca harti generale, atlase scolare, hartile si schitele din manuale.

.          Profesorii de la scoala nr. 2 Botosani, Grupul scolar "Regina Maria" - Dorohoi utilizeaza reteaua AEL īn lectiile de geografie, fenomenele geografice fiind prezentate logic si cauzal.

.          La activitatile asistate de la scolile nr. 17 Botosani, Broscauti, nr. 1 Corni, Lic. de Arta « stefan Luchian » s-a constatat rigoare stiintifica si un raport  echilibrat īntre informativ si caracterul practic aplicativ al lectiilor. Fiecare activitate s-a realizat prin multiple corelatii inter si intradisciplinare, elevii dovedind capacitati īn acest sens.

.          Activitatea independenta si cea pe echipe au fost corect dirijate īn cadrul lectiilor si s-a realizat un cadru efectiv prielnic care a permis obtinerea de rezultate foarte bune materializate prin proiectele didactice ce ne-au īndreptatit sa constatam ca obiectivele lectiilor au fost realizate.

.          Īn functie de continutul lectiilor profesorii de la scolile nr. 1 si 5 Dorohoi, nr. 1 Corni, Liceul de Arta « stefan Luchian », scoala Hiliseu Horia au utilizat metode diverse de evaluare. La probele scrise (cl. a VIII-a ) itemii au fost diversi, cu raspuns construit cu alegere, itemi de completare sau de tip eseu mediile fiind  peste 7 fapt ce demonstreaza calitatea muncii anterioare.

.          Evaluarile orale surprinse la profesorii de la scolile: Broscauti, Cotu-Copalau, Grupul scolar « Elie Radu » au demonstrat capacitatea profesorilor de a le construi si au vizat atāt continuturi cāt si abilitati  si comportamente.

.          La lectiile de geografie ca suport al evaluarii s-a utilizat harta geografica, harti speciale, scheme climatice etc.

.          La majoritatea unitatilor scolare controlate standardele educationale se realizeaza īn procent de 55% īn conformitate cu criteriile de notare pentru 9 si 10 - 25 % realizeaza criteriile de 7 si 8-15% criteriile minimale iar 5 % nu obtin rezultate de trecere.

.          La nivelul judetului sunt 95 aprofundari la nivelul claselor a V, VI, VII si 70 optionale la nivelul disciplinei :Istorie si Geografie locala, Hazarde naturale, Porturile lumii, Capitalele lumii, Calatori si calatorii, Traditii si obiceiuri locale.

.          La majoritatea disciplinelor optionale au fost distribuite īn scolile judetului programe scolare si suport de curs editate pe plan national.

.          Desi comisiile metodice sunt de cele mai multe ori la nivelul ariei curriculare « Om si societate » iar dosarele cuprind : planul managerial, graficul activitatilor, prelucrarea rezultatelor de la evaluarile predictive, sumative.

.          Discutarea īn comisiile metodice a proiectarii didactice, a subiectelor de la testele nationale de la clasa a VIII-a.

.          Īn cadrul comisiilor metodice se desfasoara lectii model si aplicatii practice īn teren pentru cunoasterea orizontului local al fenomenelor geografice.

Activitatea din cercurile pedagogice au vizat mai multe activitati :

.          consilierea profesorilor de geografie debutanti de catre profesorii metodisti ;

.          desfasurarea de lectii demonstrative pentru profesorii debutanti;

.          organizarea de excursii tematice pentru cunoasterea unor fenomene geografice din teren;

.          sustinerea unor referate si informari stiintifice vizānd, noutatile ce au aparut īn Didactica geografiei.

Puncte slabe

.          Nu toate disciplinele optionale aprobate de consiliile de administratie ale scolilor īn lunile aprilie nu pot fi derulate īn anul scolar viitor din cauza unor miscari ale personalului didactic (profesori suplinitori din mediul rural).

.          Se constata uneori ca lectiile nu sunt īnsotite de imagini cu continut geografic, diapozitive si lecturi geografice care sa-i incite pe elevi la discutii si sa le capteze atentia (scoala Sarafinesti).

.          Īn comisiile metodice si īn catedre nu sunt analizate uneori rezultatele de la testele initiale si cele sumative.

.          Īn urma testelor aplicate cu prilejul inspectiilor tematice s-a constatat la unii elevi anumite goluri īn īnsusirea unor notiuni geografice si nu poseda un limbaj geografic.

.          Se constata ca profesorii debutanti īntāmpina greutati īn definire obiectivelor operationale īn termeni de actiune si nu coreleaza itemii din fisa de evaluare cu obiectivele

.          Activitatea comisiilor metodice ce se desfasoara la nivelul mai multor scoli se desfasoara greoi, nu se respecta graficul activitatilor

.          Programul activitatilor nu este cuprins īn planul managerial al scolii.

.          Absenteismul unor cadre didactice de la comisiile metodice si cercurile pedagogice.

Exemple de buna practica

.          Desfasurarea sesiunii de referate si comunicari «  Euroregiunea de Nord-Est - Prutul de Sus ».

.          Implicarea profesorilor de geografie īn proiectele Comenius - Socrates legānd parteneriate cu scoli din Uniunea Europeana.

Propuneri pentru semestrul al II-lea īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Diseminarea informatiei de la cursul de formare cu inspectorii de geografie pe probleme de didactice predarii geografiei.

.          Īntālnire cu metodistii geografi pe probleme de inspectie scolara.

.          Pregatirea elevilor din clasa a VIII -a si a XII- a pentru testarea nationala si bacalaureat.

.          Pregatirea īn mod corespunzator a elevilor pentru Olimpiadele judetene si nationale ale Olimpiadelor de: Geografie, stiintele Pamāntului si Sesiunea de referate si comunicari.

.          Reabilitarea cabinetelor de geografie din scoli si a terenurilor geografice prin īntocmirea de proiecte finantate din bugetul alocat de U.E.

Religie

Puncte tari:

.          Documentele de proiectare didactica sunt, īn general, concepute cu responsabilitate de catre profesorii de religie sectia didactica: se respecta prevederile si cerintele programei scolare, ale planului-cadru, structura anului scolar, sunt personalizate.

.          Se constata o corelatie adecvata īntre obiectivele cadru, de referinta si operationale;

.          Obiectivele operationale sunt, īn general, clare, precise, exprimate īn termeni comportamentali, masurabili.

.          Se remarca prof.: Gheorghiu Florin - Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, Melinte Iuliana - scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani, Andries Cristina - scoala cu clasele I-VIII nr. 6 Botosani, Ratoi Cristina - scoala cu clasele I VIII nr. 17 Botosani, Lojnita Luminita - scoala cu clasele I-VIII nr. 5 Dorohoi.

.           Ca si proiectare, si īn desfasurarea demersului didactic, se remarca calitatea actului didactic la profesorii de religie absolventi ai Facultatii de Teologie - sectia didactica.

Se remarca profesorii: Gheorghiu Florin - Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, Melinte Iuliana - scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani, Andries Cristina - scoala cu clasele I-VIII nr. 6 Botosani, Ratoi Cristina - scoala cu clasele I VIII nr. 17 Botosani, Lojnita Luminita - scoala cu clasele I-VIII nr. 5 Dorohoi si preotii: Damian Gavril - scoala cu clasele I-VIII Hanesti, Leonte Dumitru - Grup scolar "Dr. Mihai Ciuca" Saveni

.          La unitatile liceale si gimnaziale din orase, unde functioneaza cadre didactice calificate, cu grade didactice, absolventi de dupa 1996, se folosesc metode si instrumente de evaluare corespunzatoare cerintelor actuale (fise/teste/probe orale si scrise, chestionare etc.).

.          Īn general, evaluarea este stimulativa, apreciindu-se nu doar cunostintele ci si atitudinea elevilor.

.          Activitatea de perfectionare a profesorilor de religie la nivelul scolii se realizeaza īn aria curriculara "Om si societate". Periodic, profesorii de religie sustin activitati didactice, referate, prezinta noutati editoriale, etc.

Puncte slabe:

.          Se constata o anumita deficienta/carenta īn realizarea documentelor de proiectare didactica īn special la cadrele didactice necalificate, chiar daca sunt absolvente de seminarii teologice.

.          Sunt situatii īn care calitatea actului didactic este īndoielnica īntrucāt nu se respecta īn totalitate prevederile programelor scolare, lectiile nu sunt pregatite, recurgāndu-se la improvizatii de moment, nu se respecta particularitatile de vārsta ale elevilor (mai ales la ciclul primar), nu se folosesc materiale didactice adecvate.

.          Īn unitatile scolare unde functioneaza cadre didactice necalificate actul de evaluare se realizeaza cu dificultati, nu se face dupa criterii moderne, evaluarea nu stimuleaza actul īnvatarii.

.          Majoritatea elevilor au note bune si foarte bune la religie, dar acestea nu reflecta nivelul lor de pregatire īn raport cu cerintele programelor scolare.

.          Nu exista aprofundari, extinderi sau optionale la disciplina religie.

.          La nivelul comunelor nu se pot constitui comisii metodice pentru disciplina religie. Nu se poate realiza o activitate metodica la nivelul disciplinei datorita numarului mic de profesori de religie din cadrul comunei.

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

.          Īntrucāt exista deficiente de functionare a cercurilor pedagogice a profesorilor de religie, se are īn vedere o noua organizare a acestora pe zone geografice si numirea unor noi responsabili ai acestor cercuri.

Exemple de buna practica

.          Exista cabinete de religie bine concepute, functionale: Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani, scolile cu clasele I-VIII nr. 2, 8, 11, 17 Botosani (constituie exemple bune de urmat).

Discipline tehnice

 

 Puncte tari

.          La majoritatea unitatilor scolare inspectate exista, la mapa profesorului si la dosarul comisiei metodice programele scolare, standardele de pregatire profesionala, planificarile calendaristice anuale si semestriale.

.          Majoritatea planificarilor calendaristice au fost elaborate din perspectiva adaptarii la particularitatile grupului de elevi si īn deplina concordanta cu programele scolare.

.          Īn toate unitatile scolare exista grafice de planificare a instruirii practice, a instruirii practice comasate, programarea claselor la agentii economici pentru efectuarea instruirii practice.

.          Instruirea teoretica si  practica a elevilor se realizeaza conform curriculum-ului īn vigoare, pe domenii si calificari . Este apreciata calitatea actului didactic din urmatoarele unitati scolare: Gr. sc. de Industrie Usoara, Gr. sc. Agricol Botosani, Gr. sc. ,,D. Negreanu ", Colegiul Tehnic ,,Gh Asachi", Colegiul Economic, Gr.sc.,,Al.Vlahuta" sedriceni, Gr. sc. ,,Elie Radu'', Gr. sc. Darabani, Gr. sc. ,,Regina Maria " Dorohoi, Gr. sc."N. Balcescu" Flamānzi, unitati scolare din programul Phare TVET 2001, 2004-2006. Īn aceste unitati de īnvatamānt s-a observat  practicarea unui management tot mai eficient al grupului de elevi (activitati pe grupe, īn perechi, activitate individuala), īn special de catre cadrele didactice care au participat la stagii de formare continua.

.          Īn acest semestru a fost finalizata reabilitarea si dotarea a 4 ateliere scolare si construirea a doua ateliere, prin programul Phare TVET 2001, la Gr. sc. de Industrie Usoara, Gr. sc. Agricol Botosani, Gr. sc. ,,D. Negreanu ", Colegiul Tehnic ,,Gh Asachi", Colegiul Economic Botosani, Gr.sc.,,Al.Vlahuta" sendriceni.

.          Organizarea spatiului pentru īnvatare, ca mediu stimulativ pentru elevi, este realizata de  peste 60% dintre profesori (aranjare modulara a mobilierului īn sala de clasa, materiale didactice adecvate vārstei elevilor si continuturilor īnvatarii).

.          Se utilizeaza, de catre majoritatea cadrelor didactice din grupurile scolare, metode interactive, activ-participative de īnvatare, elevii fiind implicati pe tot parcursul activitatilor īn situatii variate de descoperire a noilor cunostinte, de exersare si aplicare a competentelor dobāndite.

.          In majoritatea scolilor controlate exista portofolii de practica pentru elevi, fise de lucru, fise individuale de control pentru instruirea practica comasata (scolile Corni, Plopenii Mari), fise de evaluare, evidenta progresului scolar.

.          Īn toate grupurile scolare si īn unele SAM (scolile Corni, Plopenii Mari) s-au administrat teste predictive.

.          Majoritatea elevilor din clasele SAM inspectate au dovedit ca īsi dobāndesc competentele cerute de standardele de pregatire profesionala. Acest lucru este confirmat si de bunele rezultate obtinute la examenele de certificare nivel 1 si 2 .

.          Curriculum-ul īn dezvoltare locala  este orientat spre teme la nivelul ariei curriculare. Programele pentru CDL sunt vizate de agentii economici cu care scoala a īncheiat parteneriate.

     Īn grupurile scolare exista comisii metodice pentru disciplinele de specialitate cu o activitate buna īn perfectionarea profesorilor si maistrilor instructori.

Apreciem activitatea realizata la cercurile pedagogice:

Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Botosani

Aspecte practice si teoretice ale aplicarii noului curriculum pentru clasele a XI-a liceu tehnologic si a XII-a, ruta progresiva. Ateliere de lucru pe specialitati.

Gr.sc.,,Regina Maria" Dorohoi

Asigurarea calitatii īn educatie si formarea profesionala

Gr.sc.,,Regina Maria" Dorohoi

Perfectionarea cadrelor didactice

Firma de exercitii

Grupul scolar ,,Al. Vlahuta" sendriceni

Utilizarea proiectelor īn activitatea elevilor din anul de completare. Dezbaterea metodologiei de certificare a competentelor profesionale nivelul 1 , 2 si a propunerii pentru nivelul 3.

SC. CU CL. I-VIII  Catamarasti Deal

SURSELE sI EFECTELE POLUARII  MEDIULUI

scoala nr.8 Dorohoi.

Dezbaterea programei de ed. tehnologica pentru clasa a-VII-a ( programa noua ).

Puncte slabe

.         Existenta a  cel putin 20-30% din personalul didactic, care utilizeaza preponderent metode si procedee clasice īn activitatea de predare-īnvatare-evaluare.

.         Un numar redus de cadre didactice (sub 20 %) nu au elaborat planificarile, proiectele la nivelul catedrei si nici planificarile la clasa, conform exigentelor pedagogice actuale si exigentelor curriculare, fie din nestiinta / neinformare, fie datorita experientei limitate (necalificati ).

.         Nu s-a realizat proiectarea unitatilor de īnvatare (SAM Vorniceni).

.          Cadrele didactice care au elevi cu dificultati de invatare la una sau mai multe discipline      nu realizeaza programe si activitati efective de lucru suplimentar cu acestia.

.          La grupurile scolare si SAM: Plopenii Mari - domeniul prelucrarea lemnului, Gr. sc. Vorona, Gr. sc. Bucecea, SAM Vorniceni, SAM Copalau, SAM Roma, Gr. sc. Saveni - domeniile Mecanica si Agricultura (provenite din desfiintarea SAM din zonele īnvecinate - stiubieni) nu exista dotarea materiala minimala īn atelierele scoala si laboratoarele tehnologice, necesara desfasurarii orelor de instruire practica si laborator tehnologic, dotarea existenta este īnvechita atāt fizic cāt si moral si nu prezinta siguranta īn exploatare din punct de vedere a respectarii N.T.S.M. si P.S.I.

.          Īn dosarul comisiei metodice si īn mapele profesorilor nu exista interpretarea rezultatelor la testele aplicate si masuri ameliorative pentru realizarea progresului scolar al elevilor, precum si fise de progres pentru fiecare elev.

.          Pentru domeniul prelucrarea lemnului unde exista 2 clase nu exista dotarea materiala minimala necesara desfasurarii orelor de instruire practica.

.          Nu se utilizeaza materiale didactice adecvate tipului de lectie, modelul european de CV (Plopenii Mari,  SAM Sulita si SAM Roma).

.          Numar mic de asistente la ore, īn special la cadrele didactice necalificate.

.          Numarul mic - insuficient de manuale scolare si auxiliare curriculare īn multe unitati de īnvatamānt, mai ales, pentru anul de completare (nivelul 2) si nivelul 3 de calificare, fapt care constituie un handicap atāt pentru desfasurarea īn conditii de maxima eficienta a activitatii la clasa cāt,  mai ales , īn pregatirea lectiilor si temelor efectuate de  elevi acasa.

.          Caietele/portofoliile de practica ale elevilor sunt incomplete iar īn unele unitati scolare nu exista (la SAM Sulita, SAM Roma) pentru fiecare elev.

.          La SAM Sulita si SAM Roma nu exista fise individuale de evaluare pentru instruirea practica comasata.

.          Unele cadre didactice vizeaza actiunea pedagogica exclusiv din perspectiva predarii si īnvatarii, neglijānd sau aplicānd haotic componenta evaluare (atāt evaluarea pe parcurs / formativa, cāt si evaluarile de final si chiar evaluarile initiale); nu se urmareste progresul elevilor.

.          Evaluarea elevilor este una holistica, fara  a se aplica si formele alternative de evaluare.

.          Nevalorificarea de catre toate cadrele didactice a rezultatelor testarii predictive.

.          Nu exista lista cu criterii de evaluare (scoala Corni).

.          Nu īntotdeauna evaluarile sunt realizate tinānd cont de competentele din SPP

.          Īn procesul de predare-īnvatare nu se pune accent pe dobāndirea competentelor din SPP ci pe parcurgerea continuturilor prevazute īn programele scolare.

.          Activitatea didactica nu are un caracter practic, interactiv si nu este centrata pe elev ( SAM Roma ).

.          CDL - urile de la SAM Vorniceni si SAM Smārdan nu sunt vizate de CLDPS

.          Īn cataloage nu este trecuta denumirea CDL (SAM Smārdan)

.          Conventiile de colaborare cu agentii economici nu sunt vizate de acestia (SAM Smārdan)

.          Raportul de activitate al comisiei metodice de la Gr. sc. Bucecea pentru anul scolar 2005-2006 nu contine masuri pentru īmbunatatirea aspectelor negative iar planul de activitate pentru anul scolar 2006-2007 nu contribuie la īmbunatatirea activitatii din anul precedent .

.          Prezenta formalismului in organizarea si desfasurarea activitatii de formare continua la nivelul comisiilor  metodice, din unele scoli, (SAM Smārdan) unde se īnregistreaza o serie de  lacune, īncepānd cu calitatea documentelor de proiectare (program managerial, grafic de desfasurare a activitatilor, tematica activitatilor etc.) pāna la documentele care sustin si consemneaza continutul activitatilor (suporturi scrise, procese verbale).

.          Cadrele didactice tehnice din scolile de arte si meserii din mediul rural nu au o participare activa la cercurile pedagogice.

Exemple de buna practica

.          Parteneriatul īncheiat cu Serconf Botosani prin care elevilor li se asigura transportul pentru efectuarea practicii comasate la clasele de Textile-pielarie si retribuirea elevilor cu 400 lei lunar, bonuri de masa.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice:

.          Īntocmirea documentelor necesare asigurarii cu microbuze scolare pentru transportul elevilor de catre grupurile scolare si scoli de arte si meserii din mediul rural care au nevoie.

.          Accesarea unor proiecte pentru realizarea bazei materiale necesare instruirii practice a elevilor din SAM .

.          Interpretarea testelor de evaluare si precizarea masurilor care se impun pentru īmbunatatirea rezultatelor obtinute de elevi.

.          Īntocmirea fiselor de progres pentru fiecare elev de catre toti profesorii.

.          Efectuarea unui numar de cel putin 3 asistente la ore pentru fiecare cadru didactic necalificat sau debutant de catre director.

.          Īmbogatirea materialului didactic utilizat la ore, īn special la cele de specialitate.

.          Utilizarea metodelor moderne de predare-īnvatare centrate pe elev.

.         Efectuare orelor teoretice si practice de conducere auto cu elevii, de catre toate grupurile scolare cu calificari īn domeniul agricol, clasa  a XI- a ( an de completare ). Autorizarea acestor scoli: ( Gr.sc. Trusesti, Gr. sc. stefanesti, Gr. sc. Vorona, Gr. sc. "N. Balcescu" ).

.         Asistenta la clasa a tuturor cadrelor didactice debutante, necalificate, cuprinderea acestora in programe de formare specifice.

.         Implicarea responsabililor de cerc pedagogic/comisii metodice īn consilierea personalului didactic debutant/necalificat.

.         Monitorizarea activitatii profesorilor debutanti / necalificati de catre directori/ responsabili comisii metodice din scoli.

.         Cresterea exigentei inspectiei scolare de specialitate/speciale.

.         Cresterea  ponderii  inspectiei de specialitate.

.         Facilitarea accesului cadrelor didactice din mediul rural la programe de formare/dezvoltare profesionala, prin activitatii desfasurate īn scoala.

.         Monitorizarea  si evaluarea periodica a raportului dintre participarea  cadrelor didactice la programele de formare, aplicarea achizitiilor  dobandite in activitatea cu elevii si rezultatele obtinute.

.          Monitorizarea permanenta a activitatii comisiilor metodice din unitatile de invatamant. Completarea dosarelor comisiilor metodice.

.          Cresterea exigentelor  privind instruirea practica a elevilor prin monitorizarea prezentei elevilor īn special la practica comasata prin utilizarea fisei individuale de control.

.          Valorificarea contextului formativ al nucleelor de formare profesionala din scoli, respectiv comisiile metodice, cu centrare pe tematici de actualitate, corelate la problemele curente din clasa/scoala. Desfasurarea unor activitati didactice demonstrative īn cadrul sedintelor comisiilor metodice.

.         Cresterea motivatiei elevilor pentru cursuri, prin organizarea si desfasurarea unor activitati atractive, in concordanta cu particularitatile psihologice ale acestora.

Educatie fizica

Puncte tari

.          Cadrele didactice inspectate īn semestrul I au īntocmite documente de proiectare si planificare conform Metodologiei M.Ed.C. specifice disciplinei: planuri grafice anuale, cu sisteme de lectii pe unitati de īnvatare, īn concordanta cu planurile de īnvatamānt, programe scolare, adecvate la conditiile materiale si traditiile din scoli.

Ex. L.P.S., Liceul de Arta din Botosani, scolile  Corni, Sarafinesti, Adaseni, Gr.sc.                     "Dr. Mihai Ciuca"  Saveni etc.

.          Īn conducerea lectiilor profesorii inspectati au dat dovada de o buna pregatire profesionala prin  folosirea de structuri de lectii cu secvente si momente adecvate realizarii temelor si obiectivelor propuse. Īn lectii sunt create relatii corecte īntre intensitatea  efortului si volumul de lucru, realizāndu-se densitati motrice optime, prin lucrul frontal cu īntreg colectivul de elevi al clasei, folosirea elementelor de īntrecere prin: stafete, joc bilateral etc. pentru revenirea organismului la normal se folosesc pauze active.

.          Īn evaluarea  elevilor se folosesc metode predictive prin testari initiale la īnceput de sistem de lectii, evaluari continue īn timpul orelor si evaluari sumative la sfārsit de sistem de lectii, cānd, de obicei se tine cont si de progresele realizate de la o testare la alta.

.          Majoritatea elevilor realizeaza nivelul standardelor educationale, īndeplinind baremurile stabilite de M.Ed.C., obtinānd īn general note si medii mari  (8,9,10)  datorita strategiilor didactice folosite de profesori, dar si standardelor īn general accesibile elevilor.

.          Curriculum-ul  la decizia scolii:

- aprofundare -20

- extindere -16

- discipline optionale-14

.          Īn majoritatea scolilor din judet, profesorii de educatie fizica participa īn comisii metodice cu colegi din arii curriculare apropiate: muzica, desen etc. si desfasoara activitatea de formare continua īn conformitate cu precizarile M.Ed.C.

.          Activitatile metodice s-au desfasurat īn 10 cercuri pedagogice zonale, conform  planificarii stabilite la Consfatuirea judeteana din luna sept. 2006

Puncte slabe :

.          Nu toate cadrele didactice au īntocmite proiectarile unitatilor  de īnvatare īn concordanta cu planurile  calendaristice, programele scolare, conditiile materiale etc.

.          Īn perioada timpului rece, īn majoritatea scolilor din mediul rural orele de educatie fizica se desfasoara īn conditii improprii, īn sali de clasa, lucru ce nu permite realizarea cerintelor programelor scolare la gimnastica, sarituri, forta etc. Ex. Liceul de Arta Botosani, scolile Corni si Copalau etc.

.          Nu īntotdeauna  notele de la evaluarile sumative sunt trecute la timp īn catalog.

.          Īn special īn scolile din mediul rural īn perioada timpului rece unele standarde nu pot fi realizate īn conditii optime datorita lipsei conditiilor de desfasurare a orelor, lipsa salilor de sport, a aparatelor de gimnastica etc.

Exemple de buna practica

.          Pentru crearea conditiilor optime de desfasurare a orelor de educatie fizica pe timpul rece, la scoala Adaseni s-a amenajat sala caminului cultural pentru acest  lucru.

 

Propuneri  pentru semestrul al II-lea, īn vederea īmbunatatirii activitatii didactice

.          Perfectionarea obligatorie a profesorilor de educatie fizica nu s-a mai realizat din anul 1993. Propun alocarea de fonduri  de catre I.S.J. pentru realizarea, īn semestrul al II-lea, a acestei activitati de perfectionare .

Analiza activitatii educative scolare, extrascolare si extracurriculare īn unitatile de īnvatamānt din judetul Botosani pentru semestrul I al anului scolar 2006-2007

I. Activitatea coordonatorilor de proiecte si programe educative scolare si extrascolare la nivelul unitatilor de īnvatamānt.

Aspecte pozitive:

.          existenta unei viziuni ordonatoare unitare asupra activitatilor educative scolare si extrascolare, comunicata de catre inspectorul scolar educativ la īnceputul acestui an scolar, īn cadrul consfatuirii judetene a coordonatorilor educativi, particularizata apoi de catre acestia la nivelul fiecareia dintre unitatile de īnvatamānt;

.          transmiterea īn toate scolile, īn data de 24.10.2006, a unei scrisori metodice structurata pe sapte puncte, scrisoare prezentata īn una dintre anexele materialului de analiza;

.          la īnceputul anului scolar s-au realizat documentele specifice activitatii de planificare a activitatii educative: Planul managerial al directorului adjunct/coordonatorului educativ, Programul activitatilor educative extrascolare si extracurriculare, Graficul desfasurarii acestor activitati, Planificarea sedintelor cu parintii;

.          s-au constituit comisiile si subcomisiile educative, s-au elaborat programe de activitate ale acestora, s-au stabilit responsabilitatile, graficul de desfasurare si modul īn care se face evaluarea/feed-back-ul;

.          s-au identificat prioritatile activitatii educative, functie de specificul fiecarei scoli si īn consonanta cu ordonanta de urgenta a guvernului Romāniei privind asigurarea calitatii īn educatie si strategia MEdC pentru perioada 2006-2008;

.          s-au actualizat punctele de informare din scoli referitoare la activitatea educativa scolara si extrascolara, s-au creat altele noi, facilitāndu-se astfel mai buna cunoastere a acestui tip de activitati;

.          la nivelul majoritatii unitatilor de īnvatamānt s-a organizat Comisia educativa a scolii, coordonata de directorul adjunct si formata din coordonatorul de programe si activitati educative scolare si extrascolare, alti responsabili de subcomisii educative( unde situatia o impune, de regula īn scolile mai mari), presedintii Consiliului consultativ al elevilor si Consiliului reprezentativ al parintilor, membri ai comunitatii locale cu care se colaboreaza īn actul educativ si cu care exista īncheiate contracte/conventii de parteneriat;

.          continuarea practicii de formare a coordonatorilor educativi, prin stagii organizate la nivel national, de catre MEdC, īn cadrul consfatuirilor inspectorilor educativi. Dupa ce īn precedentul an scolar participasera la aceste stagii coordonatorii educativi de la scolile cu clasele I-VIII nr. 6, 13 Botosani, 5 Dorohoi, Liceul Pedagogic, Grupul scolar "Dimitrie Negreanu", Grupul scolar de Industrie Usoara, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" Botosani, īn vacanta de vara domnul prof. Lucian Sīrbu, CPAESE la Grupul scolar Darabani, a participat, la Sulina, la Consfatuirea nationala din cadrul proiectului "Parteneriat educational, prezent si perspective", pentru ca īn cursul lunii noiembrie 2006, domnii profesori Sorin Giuraniuc si Dumitru Doroftei, CPAESE la scoala cu clasele I-VIII nr. 5 "Spiru Haret" Dorohoi, respectiv Grupul scolar "stefan cel Mare si Sfānt" Vorona, sa ia parte la o sesiune nationala de formare organizata la Olanesti. Cu acest prilej, inspectorul educativ a desfasurat un numar de 16 ore de formare, īn calitate de formator national;

.          a continuat derularea unor proiecte educative īn parteneriat cu diferite institutii si ONG-uri, acestea fiind prezentate īntr-o alta anexa a materialului de analiza a activitatii.

Exemple de buna practica

           Modul exemplar īn care au fost elaborate proiectele educative din cadrul "Saptamānii Educatiei Globale", cu tema generica "Toti copiii au dreptul la educatie" si modul de realizare a activitatilor din proiect, īn cazul urmatoarelor unitati de īnvatamānt, premiate si cu bani, gratie generozitatii unui sponsor: scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani (premiul I si 100 Euro), Grupul scolar "Elie Radu" Botosani (premiul II si 75 de euro), scoala Speciala nr. 5 Botosani (premiul III si 50 de euro), scoala speciala nr. 1 Dorohoi, Grupurile scolare "Demostene Botez" Trusesti si Industrial Bucecea (toate trei mentiuni si cāte 25 de euro).

           Activitatile educative desfasurate pe baza de proiect īn cadrul scolii speciale nr. 5 Botosani;

           Proiectul de parteneriat educational " Arta si natura", īncheiat īntre scoala cu clasele I-VIII nr. 6 "Gr. Antipa" Botosani, Liceul de stiinte ale Naturii "Gr. Antipa" Botosani si Grupul scolar Industrial Bucecea.

           Proiectul educativ "Suflet de copil", al īnvatatoarei Daniela Dontu, clasa a IV-a B, scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Dorohoi.

           Activitatile educative de mare impact comunitar si de imagine organizate cu prilejul sarbatorilor de iarna de catre Clubul Copiilor Dorohoi, care a prezentat un frumos spectacol la MEdC, īn fata ministrului de resort si a altor ministeriabili, Seminariile Ortodoxe Liceale Teologice "Sf. Ioan Iacob" Dorohoi si "Sf. Gheorghe" Botosani, Liceul de Arta                          "st. Luchian" Botosani.

           Modul excelent īn care decurge colaborarea dintre Palatul copiilor Botosani si scoala cu clasele I-VIII nr. 17 Botosani, īn beneficiul ambelor institutii de īnvatamānt, al comunitatii īn ansamblu.

           Obtinerea trofeului Festivalului national de teatru "LicArt" de catre trupa de teatru de la Colegiul National "Mihai Eminescu" Botosani.

           Poate constitui un model pentru toate unitatile de īnvatamānt modul īn care functioneaza consiliile elevilor de la Liceul de Arta, Colegiile Nationale "Mihai Eminescu" si                 "A.T. Laurian", Liceul Pedagogic, toate din Botosani, Grupul scolar Industrial Bucecea. Īn aceste unitati de īnvatamānt elevii se bucura de tot sprijinul din partea conducerii scolii: acces la calculator cu internet, copiator, consumabile, receptivitate fata de propunerile de activitati, participarea la consiliile de administratie ori de cāte ori au venit īn discutie problemele specifice ale elevilor.

           Lansarea, la scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani a proiectului "Pinocchio ramāne la scoala", rod al parteneriatului Inspectoratului scolar Judetean Botosani cu Teatrul de papusi "Vasilache" si Primaria municipiului Botosani, urmānd ca din semestrul Ii sa fie incluse īn proiect celelalte scoli din municipiul Botosani.

Puncte slabe

·        nu sunt transmise īn timp util situatiile solicitate, sau acestea pacatuiesc prin neadecvarea fondului la forma solicitata;

·        nu au transmis la termenul stabilit, probabil nici nu au elaborat proiectul educativ si nu au desfasurat activitatile aferente, īn cadrul "Saptamānii educatiei globale", urmatoarele institutii de īnvatamānt: scolile cu clasele I-VIII Baluseni, Braesti, Broscauti, Calarasi, Cāndesti, Copalau, Cosula, Cordareni, Corlateni, Corni (exceptie Sarafinesti), Cotusca, Cristinesti, Dersca, Dimacheni, Dāngeni, Dobārceni, Draguseni, Flamānzi, Frumusica (exceptie Vladeni), George Enescu, Gorbanesti, Havārna, Hiliseu-Horia, Hlipiceni, Hudesti, Leorda, Lozna, Manoleasa, Mihaileni, Mileanca, Mitoc, Nicseni, Paltinis, Radauti Prut, Rauseni, Roma, Romānesti, Santa Mare, Suharau, Sulita, sendriceni, stefanesti, stiubieni, Todireni, Viisoara, Vorniceni, Curtesti, Rachiti, Stauceni, nr. 6, 7 Botosani, Colegiile Nationale "A.T. Laurian" si "Mihai Eminescu", Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" Botosani, Liceele de Arta, Pedagogic si Sportiv, Grupul scolar Agricol Botosani, Grupurile scolare "Regina Maria" Dorohoi si "Al. Vlahuta" sendriceni, scoala cu clasele I-VIII nr. 7 "Al. I. Cuza" Dorohoi;

·        lipsa unor instrumente de stimulare a coordonatorilor educativi, sarcinile numeroase care le revin prin fisa postului si ROI, neremunerate, īn conditiile nedegrevarii, fie si partiale, de norma didactica, duc la o slaba determinare a lor, astfel īncāt multi dintre ei renunta la aceasta responsabilitate, īn detrimentul calitatii si continuitatii actului educativ;

·        slaba implicare a parintilor īn activitatile scolii, dezinteresul multora dintre ei fata de soarta, anturajul si preocuparile copiilor lor;

·        absenteismul si abandonul scolar īn crestere, īn conditiile īn care actuala legislatie nu ofera cele mai eficiente pārghii pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen;

·        lipsa de implicare a cadrelor didactice īn activitatile educative;

·        elevii de serviciu, īntr-o buna parte a unitatilor scolare verificate īn semestrul I, nu cunosc īndatoririle ce le revin, potrivit ROI;

·        īn licee, cu putine exceptii, mentionate mai sus, reprezentantii Consiliului elevilor nu sunt invitati la sedintele CA, desi Regulamentul prevede expres acest lucru;

·        inactivitatea, cu precadere īn cazul scolilor gimnaziale, a Consiliului elevilor, vina aproape exclusiva fiind a managerilor acestor unitati scolare;

·        cresterea numarului de familii plecate la lucru īn strainatate, lipsindu-i astfel pe copii de supravegherea parinteasca.

II. Activitatea dirigintilor

Puncte tari

.          O buna parte dintre īnvatatorii si profesorii care doresc sa predea ora alocata ariei curriculare "Consiliere si orientare" au urmat deja cursurile de formare finalizate prin acordarea unui certificat de cursant elaborat de catre MEdC. Continua acest proces, avānd ca termen limita luna decembrie 2007.

.          sedintele comisiei metodice a dirigintilor se desfasoara lunar, pe baza unei tematici stabilite la īnceputul semestrului.

.          Se folosesc, īn majoritatea cazurilor, modelele unitare de elaborare a documentelor din portofoliul dirigintelui.

.          Īn urma asistentelor la ora de consiliere si orientare, a discutiilor cu elevii, dirigintele si conducerea scolii, īn cadrul inspectiei frontale din primul semestru, s-au evidentiat activitatea prof. Carmen Sorina Agarafinei, Ioan Gheorghitanu si Dorina Iftime (scoala cu clasele I-VIII Corni).

.          Īntālnirile si dezbaterile din cadrul Comisiei metodice a dirigintilor se centreaza pe  problemele curente ale scolii, lipsind formalismul si dezbaterile sterile ( Liceul de Arta Botosani si scoala cu clasele I-VIII Adaseni).

Puncte slabe

·        Nu se foloseste la toate clasele rubrica Mentiuni,  a carnetului de note, pentru corespondenta cu parintii.

·        Nu exista caiet al dirigintelui sau orice alt substitut al acestuia, la clasa a XII-a A, Liceul de arta "stefan Luchian" Botosani, lucru care arata lipsa de preocupare a pseudo-dirigintelui pentru coordonarea colectivului de elevi.

·        Profesorii nu trec ritmic notele īn carnetul de elev, fiecare la specialitatea sa, ceea ace afecteaza timpul de lucru al dirigintelui īn cadrul orei de consiliere si orientare.

NOTĂ:

            Masurile si recomandarile fata de situatiile prezentate au fost precizate īn rapoartele de inspectie.

                                                                                                    

Parteneriate ale Inspectoratului scolar īn activitatile extracurriculare

Nr. crt.

Institutii guvernamentale

Institutii non-guvernamen tale

O.N.G.-uri

Obiectul colaborarii

Titlul proiectului

1.

Centrul de Conservare si Promovare a Traditiilor Populare

Dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor

Promovarea si conservarea traditiilor nationale

"Hai la hora mare!"

2.

Oficiul Judetean pt Protectia Consuma torului

Promovarea unui stil de viata sanatos

"Consumator informat-viitor asigurat"

3.

Autoritatea de Sanatate Publica

Constientizarea necesitatii unei alimentatii sanatoase īn vederea dezvoltarii fizice si psihice normale

"Consumator informat-viitor asigurat"

4.

Agentia pentru Protectia Mediului

Prezervarea conditiilor de mediu

"Consumator informat-viitor asigurat"

5.

"Alternative Sociale", Iasi

Seminarii de formare pentru cadrele didactice pe tema copilului lasat singur acasa

Campanii de prevenire a delincventei juvenile īn liceele din judetul Botosani

"Reducerea vulnerabilitatii copiilor lasati singuri acasa de parintii plecati la munca īn strainatate"

6.

Asociatia studenteasca "Amicus" si Asociatia "Exploratori pentru viitor"

Campanii antidrog, antitutun, sexualitate, prevenirea infectarii cu HIV, comportament civilizat

"Lectiile celor 7 minuni ale lumii antice"

7.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Nicolae Iorga"

Prevenirea si reducerea efectelor negative ale situatiilor de urgenta sau ale dezastrelor

8.

Casa de Cultura a Sindicatelor "N. Iorga"

Organizarea īn comun a unor manifestari cultural-artistice pentru prescolari, elevii de gimnaziu si de liceu

"Toamna Bobocilor"

Festivalul concurs "Miss Preuniversitaria"

Festivalul de folclor "Dorule, floare de roua"

Festivalul de teatru "Lyceum"

"Micul Print"

Festivalul coral "Gheorghe Timofti" pentru elevii de gimnaziu

9.

Crucea Rosie - Botosani

Educatie pentru sanatate

Concursul "Sanitarii priceputi"

Activitati de voluntariat

10.

Inspectoratul de Politie al Judetului Botosani

Asigurarea climatului de ordine si siguranta īn zona institutiilor de īnvatamānt preuniversitar

Prevenirea faptelor de natura infractionala si contraventionala īn rāndul elevilor

11.

Inspectoratul Judetean de Jandarmi

Asigurarea climatului de ordine si siguranta īn zona institutiilor de īnvatamānt preuniversitar

Prevenirea faptelor de natura infractionala si contraventionala īn rāndul elevilor

Atragerea candidatilor care corespund cerintelor institutiei Jandarmeriei Romāne, īn vederea formarii initiale īn profesiile specifice domeniului ordinii si securitatii publice

12.

Politia de proximitate

Activitati preventive desfasurate īn scoli

Activitati de interventie si constatare

"Siguranta īn unitatile de īnvatamānt"

13.

Teatrul de papusi "Vasilache" Botosani

Asumarea unui repertoriu de spectacole interactive si comunitare adresat exclusiv tinerilor

(14-20 ani)

"Studioul de teatru pentru tineret"

14.

Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Botosani

Desfasurarea de programe si activitati comune pentru prevenirea consumului de droguri, alcool, tutun si a altor tipuri de dependente īn rāndul copiilor

Evaluarea, consilierea, tratamentul, reabilitarea si resocializarea dependentilor

15.

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

Protectia si promovarea drepturilor copilului

Prevenirea si eliminarea exploatarii prin munca a copiilor, a abuzului si neglijarii acestora

16.

Inspectoratul Teritorial de Munca

Protectia si promovarea drepturilor copilului

Prevenirea si eliminarea exploatarii prin munca a copiilor, a abuzului si neglijarii acestora

17.

Asociatia "Rainbow" Botosani

Protectia si promovarea drepturilor copilului

Prevenirea si eliminarea exploatarii prin munca a copiilor, a abuzului si neglijarii acestora

18.

Asociatia "Activ" Botosani

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane

19.

Parchetul Botosani

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane

20.

Tribunalul Botosani

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane

21.

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane

22.

Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoarte lor Simple - Botosani

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane

23.

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Botosani

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane

24.

Directia de Asistenta Comunitara din cadrul Primariei Botosani

Īntarirea colaborarii īntre organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii īn domeniul traficului de fiinte umane pentru īmbunatatirea activitatii de preventie si combatere a acestui fenomen, prin crearea unei retele de lucru inter-institutionale

Reteaua regionala de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane