Cadrul administrativ - orasul baile olanesti

CADRUL ADMINISTRATIV - ORASUL BAILE OLANESTI

[1], numarul familiilor a crescut la 818 totalizand 2.793 membri, din care apti de munca 1.339, posedand o suprafata de 1.257 ha teren agricol din care: 114 ha arabil (8 ha irigate), 412 ha pasuni naturale, 380 ha fanete naturale si 350 ha livezi cu pomi, din care tineret 185 ha si pe rod 165 ha. Dintre pomii preferati culturii la Olanesti, care fara indoiala se acomodau si cu solul si clima localitatii, cei mai raspanditi sunt merii, din care G. A. C. avea o plantatie de 237 ha, si prunii pe o suprafata de 168 ha, parte tineri parte pe rod. Pentru valorificarea prunelor, in 1965 in punctual ,,Lunca”s-a construit un bazin pentru borhot cu o capacitate de 450 tone, iar pentru conservarea merelor tot aici in 1966 s-a construit un siloz cu o capacitate de 500 tone. Merele din soiul Jonathan, mult apreciate pentru calitatea lor, au constituit un important izvor de venituri pentru unitatea agricola din Olanesti Sat; mergeau in majoritate la export, ajungand pana in Indonezia .

[3]. In 1986 averea obsteasca a unitatii se ridica la 37 milioane lei, iar in 1989 ajunsese la suma de 45 milioane lei.

Din suprafata totala a localitatii Baile Olanesti, C. A. P.-ul detinea :

- suprafata agricola 1.800 ha 2.300 ha

- suprafata arabila    55 ha 75 ha

- pomicultura    300 ha 380 ha

- fanete    450 ha 545 ha

- pasuni naturale    1.050 ha 1.300 ha

Baza tehnico-materiala cuprindea, intre altele :

- tractoare    12 22

- masini agricole (pluguri, discuri, masini fito-sanitare) 8 16

- autocamioane    3 13

Valoarea productiei agricole era in 1968 de 15 milioane lei iar in 1989 de 23 milioane lei.

Dinamica productiei medii la ha : 1968 1989

- fructe    5 tone 32 tone

- cartof    12 tone 32 tone

- porumb    2 tone 10 tone

Potrivit indicatiilor primate de la organele de partid si de stat, conform carora ponderea zootehniei trebuia sa fie de 50% la Olanesti, efectivele au crescut an de an:

Efective de animale 1965 1989

- bovine, din care    760 capete 1.300 capete

matca 270 capete 575 capete

- ovine, din care    2.500 capete 6.300 capete

matca 1.200 capete 3.150 capete

- porcine    - 260 capete

- familii albine    150 625

Productia medie de lapte pe cap de vaca furajata a fost de 1.700 litri in 1965 si 4.800 litri in 1989.

Fondurile de investitii la agricultura in anul 1989 au fost aproape egale cu cele realizate in intreaga perioada 1956-1969. Astfel, in Zootehnie au fost construite :

- 6 grajduri moderne pentru bovine

- 5 saivane pentru oi

- 2 baze furajere cu o capacitate de 1.800 tone furaje

- 3 tabere de vara pentru bovine

- 4 compartimente pentru insilozat furaje, cu o capacitate de 2.500 tone - 4 bazine pentru borhot prune cu o capacitate de 800 tone

- 3 adaposturi pentru gaini outoare si pui de carne

- 1 cuptor de uscat prune cu o capacitate de 1,5 t/24 ore

In cadrul Sectorului Industrial al C. A. P. in 1989 functionau:

- o statie pentru agregate minerale

- o sectie de teracota si caramida

- ateliere de tamplarie, fierarie, rotarie

- o sectie de impleituri din rachita

- o sectie de hipoclorit si sapun

Valoarea productiei industriale in industria mica se ridica in 1989 la 10 milioane lei, fata de 2,5 milioane lei cat era in 1985.

C. A. P. Olanesti realize in 1989 o productie globala anuala de peste 33 milioane lei cu un beneficiu anual (1981-1989) de la 700.000 lei la 1,4 milioane lei. Mentionez ca in 1987 C. A. P. Olanesti a obtinut titlul de ,,Meritul Agricol”, Clasa I – pentru productia de lapte obtinuta pe cap de vaca furajata, de 4.800 litri. In 1989, conform datelor raportate si centralizate la Judet, C. A. P. Olanesti se situa tot pe locul I in Judetul Valcea la productia de lapte pe cap de vaca furajata.

Presedintii unitatilor agricole au fost,de la infiintare:

- la G. A. C./C. A. P. Olanesti: Tarca Alexandru, ing. Cosmescu Petre intre 1961-febr. 1981; inginer sef- Cosmescu Victoria intre 1961-1981;

- la G. A. C./C. A. P. Cheia: Deaconu Gheorghe, zis ,,Braica”, Tudor Nicolae; inginer sef – Stanciulescu Constantin.

Dupa unificarea celor 2 unitati agricole in februarie 1981, Tudor Nicolae a fost numit presedinte, iar Cosmescu Petre - inginer sef.

In oras exista 78 de societati comerciale cu profil de comert, toate cu capital privat. Pe raza localitatii sunt 98 de unitati comerciale dintre care 46 alimentare, 24 nealimentare,14 magazine universale si mixte, 7 chioscuri, 7 unitati de alimentatie publica. In oras isi desfasoara activitatea o regie de protocol, R. A. A. P. P. S. - Regia Autonoma a Administratiei Patrimoniului Protocolului de Stat, precum si „C. E. T. GOVORA. Sectia Olanesti” (fostul R. A. G. C. L.=, care asigura servicii de salubritate, canalizare, apa).

Turismul dispune de 3 hoteluri, privatizate sau in curs de privatizare: Hotel ,,Olanesti” cu 425 de locuri; Unitatea de Tratament Balnear (azi hotelul ,,Livadia” Olanesti) - 220 de locuri; Hotel ,,Parang”- ce apartine Sindicatelor; 2 popasuri turistice cu cate 200 de locuri si alte 46 de locatii.

Servicii: Posta. Telefon. Din afisul tiparit de Alexandru Rujinski si difuzat in judet si in tara in lunile martie-mai 1851 aflam ca la dispozitia celor interesati in cura de Olanesti le statea, printre alte facilitati, si un oficiu postal. Activitatea postala la Olanesti a fost sezoniera pana in perioada 1944/1945. Mai intai a functionat un serviciu de posta in Vila nr. 20 - in fosta sala de sport de mai tarziu,- apoi in Vila ,,Dr. Buzagiu” pana in 1950. Din 1951 activitatea postala a devenit permanenta. La 28 februarie 1968 serviciul postal si telefoanele s-au mutat intr-o moderna cladire; din 2000 serviciul postal s-a mutat in alta cladire, prin despartirea la nivel central a activitatii de posta de telefonie; din 2002 a incetat activitatea telefoanelor, solicitarile abonatilor fiind rezolvate de centrala zonala de la Craiova. In 1962-1963 Posta dispunea de 6 cabine telefonice, centrala telefonica manuala, ghisee pentru recomandate, mesagerii, telegrame, C. E. C., scrisori cu valoare iar telegraful avea 2 angajate care lucrau in ture. In 1975 s-a introdus Centrala Automata 7 D cu 800 de linii, ce a rezolvat problemele tuturor abonatilor telefonici din oras. In 1989 personalul de la Oficiul PTT era format din: 1 diriginte, 7 factori postali, 3 oficianti ghisee, 1 casier, 8 electromecanici (fosti liniori), 1 telegrafist. Veniturile P. T. T. in 1989 s-au ridicat la peste 7 milioane lei. Primul diriginte al postei, dupa 1945, a fost Luchian Alexandru din Alexandria - pana in 1953; Jardescu Gavril din Timisoara - pana in 1955; Militoiu Dumitru din RamnicuValcea - pana in 1956; Branescu Cornel din Baile Olanesti, intre 1956-1958; Onoleata Gheorghe, intre 1958-1974 (vezi ANEXELE); Soare Gheorghe, intre 1975-1977; Costescu Alexandru, intre 1978-1986; Soare Gheorghe, intre 1987-2004; Apostoloiu Traian din 2004, Sanda Maria din 2006. Primii factori rurali au fost Baldea C-tin, Iliescu Nicolae, Capraru Ilie. La serviciul Telefoane in 1943-1944 functionau ca telefoniste Pescovici Ecaterina si Popescu Catela – serviciul era temporar asigurat pe sezon estival, cate 3 luni pe an. Din anul 1950 s-a asigurat permanenta telefonica in cladirea primei Librarii a Gl. C. Mihailescu, printre telefoniste aflandu-se Mureanu Lucretia, Jardescu Ana (sotia dirigintelui de Posta). Primul telefon particular l-a avut Mihailescu Aurel la 3 februarie 1954 (informatie orala facuta mie chiar de el). In 1972 erau 112 telefoane particulare. Radioficarea a fost introdusa la 17 iunie 1953; primul difuzor public a fost introdus in statiune in 1953, Statia de radioficare functionand in casa Ninciuleanu. Redactorii Statiei de radioficare au fost: Nicula Dumitru, Iliescu Constantin, Bucurescu Valeriu; din 1961 a devenit redactor Prof. Dragusin C-tin. Primul difuzor particular a fost instalat in casa Ninciuleanu. In 1989 functionau 678 difuzoare particulare, in institutii si unitati economice. Serviciul de intretinere a retelei de difuzoare a fost asigurat initial de Mihailescu Aurel, operator sef, si Argintescu Elis, operatoare. Primele aparate de radio din localitate le-au detinut Dumitru Badescu, fost primar si cel mai bogat proprietar al locului, invatator Dumitru Ecobici si Nicolae Ceauselu, fost primar al Comunei Olanesti. In 1973 erau 357 aparate de radio, in 1989 erau 922 de abonati platitori. Primul televizor a fost cumparat de Iulian Cumpanasoiu. In 1973 erau 367 abonati TV, in 1989 erau 874. La mijlocul deceniului 9 al sec. XX a inceput intrecerea pentru procurarea de televizoare color. Releul TV pentru oras a fost instalat in 1968.

In ceea ce priveste Gospodaria comunala, in oras exista 23 km strazi, 63 ha spatiu verde, 24 km lungimea retelei de apa potabila, 17 km canalizare.

Fondul locativ dispune de 215 apartamente in blocuri; 1.722 case particulare; un sanatoriu - Sectie a Spitalului Elias - Bucuresti, cu 187 locuri. Exista mai multe hoteluri particulare: „Latina”, „Elisabeta”, „Loana”, „Hodan”, „Alice”, „Central”, „Nina”, „Podium”, „President”, „Select”, „Stogu”, „Tisa, Suprem”, pensiunile „Maria”, „Andra”, „Luana”, vilele „Alexandra”, „Ally”, „Ana”, „Bebe”, casa „Ioana” etc. (vezi ANEXELE).

Ocrotirea sanatatii: 1 dispensar, 1 farmacie. In 1951 s-a infiintat un stationar cu 20 de paturi in casa lui Iacob Parvulescu: se va desfiinta in 1957. Atunci apare Circa Sanitara cu dispensar medical intr-o vila nationalizata ce apartinuse Dr. Dumitru Buzagiu. Erau 4 cadre cu studii medii si un medic. In 2001 erau 3 medici si 6 asistente medicale, care asigurau asistenta medicala la Dispensarul din statiune, la Punctele sanitare fixe din Olanesti Sat si Cheia ca si la domiciliul bolnavilor. In cadrul Dispensarului mai functioneaza un Cabinet de Stomatologie cu 1 medic stomatolog. Dupa 1990 orasul a pierdut 1 medic stomatolog, prin privatizarea acestui serviciu, si - ce este mai dureros, serviciul de salvare si 2 camere de garda.

Cultura si arta: cinematograf cu sala de spectacole, gradina de vara, biblioteca. Invatamantul este asigurat de 3 gradinite, 1 grup scolar cu profil economic, 2 scoli generale - in total 729 elevi.

In 1994 si 1995 statiunea a ocupat locul al II-lea pe tara in ceea ce priveste gradul de ocupare a locurilor de cazare iar la servicii oferite turistilor - tot locul al II-lea.

Transportul spre statiune este asigurat de la Ramnicu Valcea de autobuze si microbuze ale S. C. ,,Antares” S. A.