Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






DESCENTRALIZAREA SISTEMULUI DE ĪNVĂŢĂMĀNT PREUNIVERSITAR










ALTE DOCUMENTE

PROIECTE DE COOPERARE INTERNATIONALA COORDONATE DE ISJ
DESCENTRALIZAREA SISTEMULUI DE ĪNVĂŢĂMĀNT PREUNIVERSITAR


Ministerul Educatiei si Cercetarii

Directia Politici si Strategii Educationale

Descentralizarea sistemului de īnvatamānt preuniversitar

Cuprins

Introducere

Capitolul 1:

 Experiente recente privind descentralizarea

Capitolul 2:

Documentele M.Ed.C. privind strategia de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar. Consecin 111b116b 55;e manageriale

Concluzie

Bibliografie si resurse web


Introducere

Descentralizarea sistemului educational este un demers necesar si īndelung asteptat, pe de o parte, din perspectiva democratizarii vietii interne si a eficientizarii administratiei serviciilor publice si, pe de alta parte, īn perspectiva integrarii īn Uniunea Europeana nu numai la nivel retoric, teoretic sau conceptual ci si, mai ales, la nivel operational, al practicilor curente.

Descentralizarea este inevitabila: A devenit evident faptul ca deciziile luate la nivel central nu au cum sa ia īn considerare toate situatiile si, mai ales, toate nevoile si interesele concrete ale diverselor institutii, grupuri si persoane. O societate democratica presupune apropierea procesului decizional de locul ei de aplicare,  cetatenilor trebuind sa li se ofere posibilitatea participarii deciziile care īi afecteaza īn mod direct sau indirect. Mai mult decāt atāt, noile principii si practici ale "guvernantei"[1] impun autoritatilor publice nu numai sa creeze cadrul institutional pentru aceasta participare ci si sa-i informeze, sa-i formeze si sa-i motiveze pe cetateni sa participe la procesul decizional.

Desi descentralizarea a fost pusa īn discutie īnca din primii ani de dupa 1989, īn lipsa unei politici si strategii clare si coerente, masurile luate pāna acum au fost partiale si timide, iar procesul a īnregistrat multe suisuri si coborāsuri. Strategia de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar aprobata prin Memorandum īn sedinta de Guvern din 20 decembrie 2005 este un document care constituie punctul de plecare al acestui "exercitiu"si care defineste, pentru prima data, o optiune clara pentru descentralizarea īnvatamāntului preuniversitar.

Definita generic, descentralizarea se refera la transferul de autoritate decizionala īn josul ierarhiei unei organizatii sau īn afara acesteia. Astfel īnteleasa, descentralizarea are doua mari dimensiuni esentiale[2]: deconcentrarea, care se refera la delegarea autoritatii de decizie dinspre nivelurile centrale spre nivelurile regionale si locale, si descentralizarea propriu zisa ("devolutia") care consta īn transferul autoritatii de decizie īn afara organizatiei - īn speta la autoritatile publice locale reprezentative. Īn acest sens, deconcentrarea ar īnsemna transferul autoritatii decizionale de la M.Ed.C spre inspectorate si unitati scolare, ca niveluri organizationale ale sistemului de īnvatamānt, iar descentralizarea propriu zisa ar īnsemna transferul autoritatii decizionale la consiliile judetene, locale si catre primari.

Pornind de la aceste definitii, putem constata usor ca nu exista, nicaieri īn lume, nici sisteme complet centralizate nici sisteme complet deconcentrate sau complet descentralizate. Nici īn prezent nu putem spune ca sistemul romānesc de īnvatamānt este foarte centralizat, multe decizii financiare fiind descentralizate iar altele deconcentrate. Mai mult, deciziile privind curriculum-ul la decizia scolii sunt atāt deconcentrate (scoala decide, cu avizul inspectoratului) cāt si descentralizate (parintii si elevii decid - cel putin īn teorie - structura etc)

Ca urmare, ceea ce generic se numeste "descentralizare" reprezinta, pentru fiecare societate si sistem scolar īn parte, un aliaj sui generis, de centralizare, deconcentrare si descentralizare, neexistānd, īn lume, doua sisteme de īnvatamānt identice īn aceasta privinta. Deci, modelul de descentralizare trebuie construit, negociat, rezultatul fiind un compromis īntre nevoile si aspiratiile tuturor grupurilor cu interese īn educatie: cadre didactice, elevi, parinti, administratia publica centrala, regionala si locala, angajatorii si asociatiile patronale, organizatiile profesionale si sindicale, institutiile de īnvatamānt si de cercetare, societatea civila - īn special organizatiile nonguvernamentale etc. Ca urmare, dezbaterea publica este absolut necesara iar modelul rezultat va fi , cu certitudine, unic.

Īn afara intereselor si nevoilor partilor interesate, modelul de descentralizare mai depinde de:

·        "Filosofia" mangeriala relativa la controlul īn organizatie - factorii culturali privind "distanta fata de putere", de exemplu, determina gradul de "īncredere" care se poate acorda subordonatilor deci si autonomia īn luarea deciziilor. Īn īnvatamāntul romānesc, centrat puternic pe ierarhie, procesul de descentralizare ar putea īntālni bariere culturale: cultura dominanta nu este a negocierii si a participarii la deciziei ci a comenzii, a controlului si a obedientei fata de sefi.

·        Istoria, cultura si experienta organizatiei respective - de exemplu, traditia īndelungata si a centralismului face dificil procesul de descentralizare.

·        Capacitatea de prelucrare a informatiei - daca sistemul, īn īntregul lui, si, mai ales, nivelurile ierarhice superioare, au capacitatea de a prelucra īn timp real informatia necesara, se tinde spre centralizare si spre reducerea autonomiei subcomponentelor. Deoarece acest lucru este tot mai dificil, descentralizarea si, odata cu ea, autonomizarea unitatilor scolare devin optiuni pertinente.

·        Mediul concurential sau nu - mediul puternic concurential impune un control mai strāns, deci centralizarea.

·        Nevoia de inovatie si de schimbare - īn conditii īn care inovatia si schimbarea sunt necesare, sunt recomandate structurile descentralizate si autonomizarea subcomponentelor organizationale, īntrucāt structurile masive si centralizate sunt inerte, deci se pot schimba extrem de greu, īntr-un timp īndelungat si cu eforturi considerabile.

·        Nivelul calificarii membrilor organizatiei - un nivel superior de profesionalizare a personalului impune descentralizarea. De altfel, una din caracteristicile mediilor profesioniste este tocmai autonomia decizionala sporita.

·        Marimea organizatiei - organizatiile foarte mari, cum ar fi sistemele scolare, trebuie descentralizate, subcomponentele capatānd autoritate sporita de decizie, īntrucāt devin neguvernabile: fie sunt create prea multe niveluri ierarhice iar informatia si deciziile circula extrem de greu, fie creste numarul de unitati subordonate pentru fiecare unitate de comanda, dincolo de capacitatea manageriala reala.

·        Diversificarea geografica - daca organizatia functioneaza īn conditii fizico-geografice diversificate, se impune descentralizarea.

·        Importanta deciziei - daca decizia sau clasa decizionala are importanta mare pentru īntreaga organizatie, atunci se impune centralizarea procesului decizional.

·        Calitatea managementului la nivelurile medii si inferioare - daca exista manageri bine pregatiti la aceste niveluri, se recomanda descentralizarea.

Capitolul 1

Experiente recente privind descentralizarea

Am argumentat, deja, necesitatea construirii unui model propriu de descentralizare, avānd trei puncte de origine: (a) cultura si traditiile; (b) politicile si proiectele de reforma si de dezvoltare a īnvatamāntului; (c) nevoile si aspiratiile principalelor grupuri de interes.

Totusi, am considerat necesara introducerea unui paragraf referitor la experienta altor sisteme scolare care au purces la descentralizare īnaintea noastra si de a caror experienta putem beneficia. Beneficiile se traduc atāt īn adoptarea/ adaptarea unor practici care s-au dovedit de succes cāt si, pe de alta parte, īn evitarea blocajelor care pot sa apara si a greselilor facute de altii.

Īn analiza noastra vom face apel cu precadere la experiente apropiate - īn timp si spatiu -dar nu le vom ocoli pe cele mai departate. Īn prima categorie, a experientelor apropiate, vom include rezultatele seminarului[3] de la Bucuresti organizat de Institutul de stiinte ale Educatiei sub auspiciile Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est (Reteaua Sud-Est Europeana de Cooperare īn Educatie - SEE - EDUCOOP) si dedicat tocmai acestei problematici[4]. Īn ceea ce priveste cea de-a doua categorie de experiente, vom face apel la documentele Bancii Mondiale si ale OECD, si la diferite rapoarte nationale, toate avānd ca scop ilustrarea realizarilor dar si a problemelor descentralizarii īn situatii similare celei īn care ne aflam īn prezent.

Seminarul de la Bucuresti, sintetizānd atāt experienta unor tari (prezentate ca studii de caz) care au realizat mai devreme si cu succes descentralizarea (Norvegia, Austria, Ungaria), cāt si dilemele si problemele sistemelor scolare īn care descentralizarea este īn curs (Romānia, Serbia, Croatia), atrage atentia asupra unor aspecte principiale care trebuie avute īn vedere īn design-ul  si implementarea descentralizarii. Acestora, le-am adaugat recomandari reiesite din alte documente europene si internationale.

Aspectele care ar trebui avute īn vedere īn elaborarea unei strategii de dezvoltare manageriala bazate pe descentralizare sunt:

·        Inexistenta unui model unic al descentralizarii si nici macar a unor concepte īntelese unitar. Ca urmare, descentralizarea trebuie vazuta va un proces de īnvatare individuala si organizationala.

·        Subordonarea politicilor si strategiilor de descentralizare fata de politicile si strategiile de reforma īn educatie, elaborate la nivel national, si international.

·        Corelarea descentralizarii īn educatie cu descentralizarea īn alte domenii - dezvoltare teritoriala, administratie publica, munca, sanatatea etc.

·        Cu cāt descentralizarea este mai profunda, cu atāt necesitatea unor sisteme nationale, unitare si coerente, de evaluare si de asigurare a calitatii, este mai mare.

·        Necesitatea crearii consensului principalelor grupuri de interes īn jurul principiilor, continutului si calendarului descentralizarii.

·        Acordarea de timp suficient pentru ca schimbarile sa devina efective, avantajele sa devina evidente iar stimulentele sa-si faca efectul.

·        Īn unele cazuri, reglementarile legale au fost anterioare schimbarilor, īn altele cadrul legal a urmat producerii schimbarilor.

·        Cauzele externe ale descentralizarii sunt mai importante decāt cele interne. Ca urmare, procesul a demarat, de cele mai multe ori, ca rezultat al presiunilor externe si nu ca o initiativa interna sistemului educational. Ca urmare, strategiile si masurile de descentralizare au fost orientate, cu precadere, spre satisfacerea nevoilor partilor interesate din exteriorul sistemului.

·        Nu trebuie uitata globalizarea ca factor dinamizator al descentralizarii prin piata globala de produse si servicii educationale, īn conditiile aplicarii principiului "gāndeste global dar actioneaza local".

·        Descentralizarea curriculara implica extinderea posibilitatilor de alegere, care, la rāndul ei, creste costurile educatiei. Ca urmare, finantarea educatiei trebuie sa ia īn calcul si costurile diversificarii curriculare (de exemplu, formula de finantare poate contine coeficienti de corectie legati de CDs).

·        Exista, deja, dovezi obiective care demonstreaza cresterea performantelor si a calitatii educatiei ca urmare a aplicarii descentralizarii:

-         studiile PISA[5] au demonstrat ca, īn sistemele īn care autonomia institutionala se combina cu mecanisme puternice de raspundere profesionala, rezultatele scolare sunt superioare;

-         studiile de eficienta financiara, realizate de diferite organisme, au demonstrat ca, īn sistemele unde autonomia locala se combina cu raspunderea, resursele financiare si materiale sunt mai bine utilizate;

·        Sistemele descentralizate, bazate pe autonomie locala nu au niveluri centrale slabe, ci dimpotriva, Ministere puternice.

·        Exista o serie de masuri care au favorizat succesul programelor de descentralizare, indiferent de cultura si de contextul īn care procesul s-a desfasurat. Dintre acestea:

-         sisteme avansate de monitorizare si evaluare care ofera feed-back puternic si continuu atāt unitatilor scolare cāt si comunitatii;

-         un sistem stimulativ care recompenseaza performantele īnalte;

-         sisteme de sprijin pentru actorii cu performante mediocre si care nu-si pot creste performanta prin mijloace proprii;

-         un climat care īncurajeaza performante īnalte si calitatea - prin masuri cum ar fi: īncurajarea dezbaterilor publice privind calitatea educatiei; profesionalizarea cadrelor didactice; formarea de calitate a managerilor scolari; introducerea unor sisteme avansate de management al calitatii; sprijinirea inovatiilor si transformarea scolilor īn institutii care īnvata si se dezvolta autonom;

·        Crearea capacitatii institutionale, la toate nivelurile si pentru toate institutiile implicate, pentru:

-         perceperea, analiza si interpretarea feed-back-ului extern;

-         managementul strategic;

-         managementul conflictelor;

-         cunoasterea si aplicarea cadrului normativ - acte normative dar si politici si  strategii.

·        Necesitatea unor mecanisme decizionale transparente si neutralitatea politica.

·        Dezvoltarea sistemelor de raspundere publica.

·        Realizarea schimbarilor institutionale prin parteneriatul dintre sectorul public si cel privat, mai ales īn privinta introducerii unor noi instrumente manageriale (cum ar fi managementul prin obiective si managementul prin rezultate)[6].

·        Necesitatea abordarii descentralizarii din perspectiva "īnvatarii permanente", scolile urmānd sa devina centre educationale si culturale ale comunitatii, iar serviciile educationale puse la dispozitie comunitatii vor depasi oferta clasica abordānd noi grupuri tinta (īn special adultii) si noi tipuri de programe (economie casnica, TIC etc.).

·        Existenta unor tensiuni - etnice, religioase etc. - pot face descentralizarea foarte dificila. Ca urmare, īn astfel de situatii, este necesara o atentie sporita aspectelor ce tin de interculturalitate - atāt pe plan curricular dar si īn privinta politicilor de personal si financiare.

·        Trebuie acordata o atentie sporita "noilor inechitati" aparute ca urmare a diferentelor economice, culturale, etnice etc. dintre comunitati. De exemplu īn Suedia[7], pentru a compensa diferentele de resurse īntre comunitati, statul intervine cu un sistem de granturi, acordate dupa criterii bine stabilite. si experienta franceza a "zonelor de educatie prioritara" (ZEP) este relevanta īn acest sens[8]. De asemenea, trebuie īmpiedicata segregarea, din initiativa locale, pe criterii etnice, religioase sau de alta natura.

·        Pericolul ca, īn absenta unui sistem performant informatic, de comunicare si de schimb de bune practici, institutiile scolare autonome sa īncerce sa "reinventeze roata".

·        Pericolul scaderii fondurilor si a finantarii educatiei - prin trecerea brusca si fara pregatire a atributiilor īn acest sens de la nivel central la nivelul autoritatilor publice locale.

·        Pericolul orientarii exclusive spre piata a productiei de manuale. Se poate ajunge la situatia īn care nu scoala ci editurile decid continutul educatiei.

·        "Posedarea" exclusiva a scolilor de catre autoritatea locala poate duce la fragmentarea sistemului si la realocarea dificila a fondurilor īntre niveluri si tipuri de scoli īn functie de schimbarile sociale si demografice[9].

·        Pericolul ca descentralizarea sa nu duca la rezultatele scontate īn societatile īn care:

-         participarea cetatenilor la decizia pe plan local nu a fost īncurajata sau nu face parte din cultura nationala;

-         comunitatile locale sunt conservatoare;

-         autoritatile locale nu au capacitatea institutionala si tehnica de a administra educatia;

-         programele de descentralizare finantate dine exterior nu au fost adaptate conditiilor locale[10].

Considerānd toate aceste recomandari drept pertinente si relevante pentru descentralizarea sistemului de īnvatamānt preuniversitar din Romānia, vom putea trece la elaborarea si implementarea Strategiei de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar

Capitolul 2

Documentele MEdC privind strategia de descentralizare. Consecinte manageriale

Politica MEdC privind descentralizarea este prezentata īntr-un document public aprobat prin Memorandum īn sedinta de Guvern din 20 decembrie 2005 "Strategia de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar" si un altul "Distribuirea functiilor pe niveluri de decizie"[11].Vom analiza, īntāi, primul document, care este, īn mod explicit unul de politica educationala, apoi si pe cel de-al doilea, cu tenta mai mult operationala.

Nu vom face o analiza amanuntita si exhaustiva a celor doua documente si nici o critica a optiunilor si masurilor īn acest sens. Documentele vor fi abordate doar īn masura īn care produc consecinte manageriale.

Definitiile din primul capitol al primului document mentionat, numit "Clarificari conceptuale" vor fi considerate, īn analiza, ca punct de plecare. Motivele sunt urmatoarele: exista numeroase definitii ale acestui concept[12] iar optiunea pentru una din ele este fireasca. Īn plus, definitiile oferite sunt īn concordanta cu cele propuse de diferite organisme internationale - de la Banca Mondiala si UNESCO, pāna la OECD. Avānd īn vedere ca aceste definitii au aparut īntr-un document oficial al MEdC,se presupun ca optiunea respectiva a fost luata īn cunostinta de cauza, dupa un proces reflectiv colectiv, īndelungat si intens.

Primul aspect pe care īl subliniem este motivatia descentralizarii, asa cum apare īn partea a doua a documentului privind" Strategia de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar" prin cāteva idei-forta:

·        Īnscrierea descentralizarii īnvatamāntului īn strategia nationala de descentralizare.

·        Integrarea īn tendintele si politicile europene (si mondiale, am adauga noi) privind dezvoltarea sistemelor de īnvatamānt.

·        Subordonarea centralizarii - care, īn mod explicit, nu este un scop īn sine - cresterii calitatii, echitatii si eficientei educatiei publice.

·        Optimizarea, prind descentralizare, a sistemelor de decizie, monitorizare, control si evaluare, precum si prevenirea sau īnlaturarea distorsiunilor si dezechilibrelor īn organizarea conducerea si sustinerea la nivel national a sistemului de īnvatamānt.

Avānd īn vedere mai ales primul argument - cel al integrarii īn politicile nationale de descentralizare, atragem atentia asupra unui aspect pe care īl consideram foarte important: cele doua documente (mai ales Strategia de descentralizare  a īnvatamāntului preuniversitar) propun o abordare strict interna a procesului de descentralizare, privit ca o afacere exclusiva a īnvatamāntului. Avānd īn vedere ca descentralizarea implica o realocare a functiilor si atributiilor decizionale si īn afara sistemului scolar, este necesara, pe de o parte, obtinerea acordului politic (urmat de reglementari specifice) din partea altor structuri (īn special cele care reglementeaza administratia publica locala), si pe de alta parte, implicarea acestor structuri īn operationalizarea politicii de descentralizare propuse.

Foarte importanta īn definirea directiei descentralizarii este viziunea propusa: scoala devine principalul factor de decizie, īn conditiile īn care se asigura participarea si consultarea celor interesati. Din punct de vedere managerial, aceasta īnsemna ca se trece la ceea ce īn literatura de specialitate se numeste "management centrat pe unitatea scolara[13]". Schimbarea propusa este considerata drept "cea mai radicala forma de descentralizare": Cele mai importante decizii, īn special cele privind resursele umane, resursele financiare sau materiale dar si decizii curriculare vor trece de la nivelul central (Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Finantelor Publice) si regional (al Inspectoratelor scolare Judetene), la nivel local. Acesta īnseamna, potrivit expertilor īn domeniu, ca:

·        scolile obtin autoritatea de a face schimbari īn plan curricular.

·        Planurile de dezvoltare institutionala sunt dezvoltate la nivel local iar resursele necesare functionarii scolii si implementarii planurilor de dezvoltare sunt transferate la nivelul scolii.

·        scolile īsi gestioneaza resursele umane.

·        Directorii sunt selectati si numiti de catre comunitate, folosind criterii transparente. Directorii sunt numiti pe durata determinata; ei pot fi revocati sau contractul lor nu va fi reīnnoit daca rezultatele stabilite nu sunt atinse.

·        Cadrele didactice au raspunderi sporite īn dezvoltarea institutionala.

·        Directorii au autoritatea de a evalua cadrele didactice.

·        scolile au autoritatea (si resursele) pentru a lua propriile decizii referitoare la dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice.

·        Focalizarea pe rezultatele īnvatarii.

·        Informatiile privind rezultatele īnvatarii si, īn general, ale scolii devin publice.

Este evident ca īn urma aplicarii unui astfel de model al descentralizarii, consecintele manageriale vor fi dramatice iar nevoia unui management atent al tranzitiei va deveni presanta: trecerea de la vechiul la noul tip de management nu va fi usoara nici din punct de vedere tehnic (fiind necesar un timp suficient pentru elaborarea si "īnvatarea" noilor sisteme) si nici cultural (īn īnvatamāntul romānesc, ca de altfel īn īntreaga societate, nu exista cultura negocierii si a participarii, absolut necesara oricarui proiect de descentralizare).

Diagnoza de sistem

Premisa politicii M.Ed.C privind descentralizarea este consistenta. Diagnoza este structurata pe zone critice, care devin si principalele domenii īn care va actiona strategia de descentralizare. Aceste domenii sunt (pentru fiecare vom descrie, pe scurt, si aspectele considerate critice):

a)      Curriculum:

·        Curriculum la decizia scolii (CDs) redus ca pondere fata de nevoile si interesele locale.

·        CDs structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice si nu ale comunitatii (elevi, parinti, agenti economici etc.).

·        Rolul redus al structurii-expert de la nivel central - cum ar fi Consiliul National pentru Curriculum.

·        Alocarea centralizata a resurselor pentru manualele scolare, ceea ce duce, īn unele cazuri, la primatul pretului īn fata calitatii.

·        Necorelarea activitatii celor doua structuri expert de la nivel central - CNC si Consiliul National pentru Aprobarea Manualelor (CNAM) - si, adaugam noi, īntre acestea si Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE).

b)      Evaluarea si certificarea:

·        Certificarea pregatirii profesionale realizata, īn unele cazuri, de persoane nepregatite īn acest sens.

c)      Reteaua scolara si fluxurile de elevi:

·        Reteaua scolara este fundamentata pe structura existenta (filiere, profiluri, specializari si norme didactice): consilierea si orientarea nu au efectele scontate iar deciziile se iau adesea, la nivel central si judetean, fara consultarea partilor interesate de la nivel local.

·        Rolul minor, īn stabilirea retelei scolare, al autoritatilor publice locale.

d)      Conducere si administrare:

·        Necorelarea finantarii scolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunitatii.

·        Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor scolii īn afara acesteia, la nivelul consiliilor locale.

·        Comunitatea este sub-reprezentata īn consiliile de administratie (CA) ale unitatilor scolare.

·        Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhica - de catre ISJ sau M.Ed.C.

·        Legislatia, adoptata īn 2004, care modifica aceasta situatie (care schimba, printre altele, structura Consiliului de Administratie (CA) si modul de numire a directorului) nu si-a produs īnca efectele.

·        Se īncalca separarea functiilor "deliberativa" si "executiva" prin faptul ca directorul scolii este si presedintele CA.

e)      Resursele umane:

·        Comunitatea locala si chiar directorul scolii sunt lipsiti de orice autoritate decizionala īn privinta personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul ISJ si al Ministerului.

·        Cadrul legislativ restrictiv privind salarizarea si normarea personalului didactic

·        Centralizarea formarii si dezvoltarii profesionale a personalului si necorelarea ei cu nevoile si interesele beneficiarilor.

f)       Politicile de finantare:

·        Imposibilitatea finantarii pe baza de formule si standarde din cauza constrāngerilor legislative.

·        Circuitul īnca greoi de finantare a unitatilor scolare.

·        Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia īn considerare criteriile de calitate si de performanta educationala.

·        Sistemul de culegere, prelucrare si transmitere a datelor nu este suficient de credibil si de eficient pentru a oferi o baza obiectiva procesului decizional.

Īn afara domeniilor mentionate, orice proces de descentralizare mai afecteaza, cu siguranta si alte domenii ale educatiei si al vietii scolare cum ar fi:

·        Sistemele de management al calitatii (inspectie, control si asigurare a calitatii).

·        Alegerea metodologiei didactice si a auxiliarelor curriculare - inclusiv TIC.

·        Fluxurile de elevi - mai ales modul de trecere de la un ciclu scolar la altul si de transfer de la o unitate scolara la alta.

·        Inspectia scolara - sub diferitele ei tipuri si forme.

Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate īn vedere īn momentul elaborarii Strategiei de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar.

Pornind de la situatia existenta, Strategia de descentralizare elaborata de MEdC īsi propune realizarea unor rezultate si efecte durabile la nivelul sistemului scolar:

1.      Eficientizarea activitatii si cresterea performantelor

2.      Democratizarea sistemului educational.

3.      Transparenta decizionala.

4.      Īmbunatatirea accesului si echitatii.

5.      Cresterea calitatii si relevantei ofertei educationale

6.      Stimularea inovatiei, a responsabilitatii profesionale si a raspunderii publice.

Pentru a asigura consistenta, coerenta si unitatea procesului de descentralizare, documentul analizat propune o serie de principii strategice care vor fi urmarite īn toate fazele de elaborare si de aplicare (analiza, dezvoltare, negociere, implementare, evaluare, revizuire). Aceste principii sunt:

1.      Raspunderea publica

2.      Autonomia institutionala.

3.      Apropierea centrului de decizie de locul actului de educatie.

4.      Transparenta actului decizional.

5.      Valorizarea resursei umane.

6.      Subsidiaritatea.

7.      Diversitatea culturala si etnica.

8.      Abordarea etica a serviciului educational.

Dupa trecerea īn revista a acestor elemente premergatoare (viziune, diagnoza, rezultate scontate si principii), documentul de strategie trece la definirea concreta a modului īn care aceasta se va realiza.

Principalele propuneri īn acest sens sunt urmatoarele:

1.       Īn domeniul curricular:

·        Cresterea ponderii CDs īn curriculum, pe baza nevoilor si resurselor existente la nivelul scolii si al comunitatii.

·        Luarea deciziei privind CDs la nivelul scolii, respectānd cadrul national existent.

·        Elaborarea curriculum-ului national exclusiv de catre structurile-expert existente - CNC respectiv Centrul National pentru Dezvoltarea Īnvatamāntului Profesional si Tehnic (CNDĪPT).

·        Unificarea CNC cu CNAM īn vederea asigurarii coerentei politicilor curriculare.

·        Publicarea ofertei educationale a scolii si promovarea ei īn comunitate.

·        Luarea deciziei privind achizitionarea manualelor la nivelul scolii īmpreuna uc finantarea manualelor din fonduri publice, prin bugetul scolii.

2.      Īn domeniul resurselor umane:

·        Asigurare:

-         Īn domeniul formarii initiale si al certificarii strategia de descentralizare nu propune modificarea situatiei existente;

-         Planificarea resurselor umane se va realiza la nivelul scolii. Proiectul de īncadrare va fi elaborat de director, aprobat de CA si negociat cu ordonatorul principal de credite.

-         Recrutarea, selectia, angajarea si disponibilizarea se vor realiza la nivelul scolii, prin decizie a directorului si cu aprobarea CA, pe baza procedurilor elaborate de catre M.Ed.C.

La acest proces, vor participa si directiile judetene de educatie la care vor exista baze de date privind cererea si oferta de cadre didactice calificate.

·        Īn domeniul utilizarii si motivarii personalului, strategia nu propune nimic nou. Probabil, sistemele existente de normare, salarizare, īndrumare, monitorizare, control, evaluare vor fi modificate pentru a spori flexibilitatea managementului resurselor umane precum si motivarea personalului.

·        La fel īn domeniul mentinerii resurselor umane (disciplina, securitatea, sanatatea, consilierea) unde, probabil, documentele de implementare vor face precizarile necesare.

·        Formare si dezvoltare:

-         Īn domeniul formarii continue, pe lānga o componenta centrala si finantata de catre MEdC, va aparea si o componenta locala, determinata pe baza nevoilor identificate pe plan local si finantata din bugetul scolii.

-         Referitor la dezvoltarea profesionala prin promovare si īnaintare īn cariera, proiectul de strategie nu propune nimic nou.

3.      Īn domeniul conducerii si administrarii:

·        Implicarea administratiei locale īn deciziile privind:

-         Reteaua scolara.

-         Dezvoltarea patrimoniului si dezvoltarea organizationala

·        Autoritate sporita a conducerii scolii - CA si directorul scolii - īn deciziile privind patrimoniul.

·        Componenta tripartita a CA: (a) reprezentanti ai scolii; (b) parinti, elevi, agenti economici, alti reprezentanti ai comunitatii; (c) administratia locala. Directorul va fi membru al CA dar nu si presedintele acestuia.

4.      Īn domeniul finantarii sunt propuse cele mai multe si mai importante modificari. Descentralizarea finantarii īnvatamāntului este considerata drept conditia initiala necesara a oricarui alt demers īn acest sens. Noutatile vor fi urmatoarele:

·        Īn privinta surselor de finantare:

-         Finantarea de la bugetul de stat, īn totalitate pentru cheltuieli de personal si cu manualele, partial pentru burse, transportul elevilor si, ca noutate, pentru cheltuieli materiale si servicii.

-         Finantarea de la bugetul consiliului judetean va acorda sume din fondul de echilibrare a bugetelor locale, pentru īnvatamānt si pentru finantarea unor programe de investitii si sociale pentru elevi.

-         Finantarea de la bugetul consiliului local va acoperi, ca si pāna acum, cheltuielile cu īntretinerea, reparatiile, investitiile si cheltuielile materiale, precum si programe sociale pentru elevi.

-         scoala va contribui la finantare prin venituri proprii, obtinute conform legii.

·        Alocarea bugetului catre scoala se poate face, conform documentului mentionat, īn doua variante (ambele utilizānd formule de finantare):

-         prima varianta: Ministerul Finantelor Publice (MFP) -> Consiliul Judetean (CJ - care adauga partea sa) -> Consiliul Local (CL - care adauga si el partea ce-i revine); CL care īl va comunica scolii ca suma globala.

-         a doua varianta: MFP (prin Directia Judeteana de Finante Publice) -> CL ; CJ -> CL (pentru partea ce revine CJ)

·        Consiliul local va decide:

-         aprobarea proiectului de buget;

-         alocarea catre scoli a fondurilor necesare, conform formulele de finantare si care sa acopere toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pentru activitatile extra-curriculare si pentru formarea personalului;

-         executia bugetului de investitii, reparatii si modernizari.

·        Conducerea scolii  va decide:

-         proiectarea si executia bugetului (cu exceptia investitiilor);

-         constituirea si utilizarea veniturilor proprii.

Acordānd o atentie atāt de mare aspectelor financiare, exista pericolul ca strategia propusa sa fie redusa la descentralizarea financiara.

5.      Īn domeniul relatiilor dintre scoala si comunitate:

·        Consiliul local va avea un rol sporit: īn elaborarea politicilor educationale locale, īn implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurii, īn finantarea si auditarea scolii, .

·        Consiliul local va raspunde initiativelor si programelor educationale de la nivel national (si regional / judetean, am adauga noi).

·        scoala, prin director, va lua deciziile curente īn beneficiul elevilor si al comunitatii. Ea va raporta si va informa comunitatea locala despre rezultatele educationale si manageriale obtinute, inclusiv privind calitatea educatiei.

·        Parteneriatul scoala - comunitate va fi activ, va implica toate partile interesate si se va materializa cu precadere la nivelul CA.

Propunerile de descentralizare sunt completate cu un domeniu aparte si foarte important - anume cel al restructurarii sistemului informational (sistemul national de indicatori, bazele de date, schimbul de date, asigurarea transparentei etc.).

Īn domeniul "evaluare si certificare" (analizat īn capitolul de diagnoza) documentul de strategie analizat nu face precizari suplimentare. Nici īn privinta domeniilor suplimentare mentionate (sistemul de management al calitatii, metodologia didactica si auxiliarele curriculare, fluxurile de elevi, inspectia scolara). Lipseste din aceasta strategie precizarea rolului inspectoratelor scolare judetene. Este necesara precizarea situatiei ISJ īntrucāt īn sistemul actual ele au un rol foarte important īn managementul tuturor domeniilor functionale (curriculum, resurse umane, resurse financiare si materiale etc.). 

Este evident ca realizarea unui proces de asemenea amploare implica anumite riscuri, analizate īn penultimul capitol al documentului. De remarcat ca aceste riscuri apar din doua directii:

·        Lipsa de pregatire a partilor interesate si bariere culturale - individuale, de grup si comunitare.

·        Inadecvarea politicilor si strategiilor la situatia si la nevoile reale.

Ca urmare, documentul propune o strategie nationala de informare si de promovare a proiectului īn rāndul partilor interesate (pentru diminuarea riscurilor din prima categorie) dar si politici nationale privind diminuarea riscurilor din ce-a de-a doua categorie, care se refera la:

·        Colaborare interministeriala.

·        Armonizarea legislativa.

·        Operationalizarea clara si adecvata a politicilor si strategiilor īn plan legislativ.

·        Elaborarea unor ghiduri sau manuale de procedura.

·        Formarea unitara a partilor interesate din cadrul sistemului de īnvatamānt si din afara lui.

·        Distribuirea clara a rolurilor si atributiilor īntre institutiile cheie.

·        Monitorizarea atenta si evaluarea continua a procesului.

Documentul de strategie propune un calendar al descentralizarii:

a. Etapa administrativa: 2005-2006

La nivel national: se va reorganiza reteaua scolara;se vor īnfiinta consiliile de administratie care vor avea responsabilitatea selectarii si angajarii directorului de scoala; se va organiza activitatea financiar-contabila īn fiecare scoala; se va face pregatirea prin stagii de formare a membrilor consiliilor de administratie nou īnfiintate;

La nivelul judetelor-pilot: se vor opera corectii īn ceea ce priveste reorganizarea retelei scolare, organizarea si functionarea consiliilor de administratie si a organizarii activitatii financiar-contabile; va continua aplicarea politicilor de personal privind ocuparea posturilor didactice si miscarea de personal, conform metodologiei aprobate de MEdC pentru 2006; se va realiza exercitiul de bugetare prin simularea formulei de finantare;

Din judetele pilot va fi selectat un numar de maximum 50 de scoli pe baza criteriilor elaborate de MEdC īn care se va derula un experiment privind managementul administrativ si financiar al scolii intr-un mediu descentralizat Vor fi elaborate proiectele de modificari legislative si metodologiile de aplicare a lor, precum si formula de finantare. Aceste proiecte de acte normative aprobate ca exceptii de la legislatia curenta, vor fi aplicate, experimental, īn scolile si unitatile administrativ-teritoriale selectate din pentru experiment.

b. Etapa initiala: 2007-2008

Prevederile legislative si formula de finantare experimentate īn 2006 īn cele 50 de scoli selectate vor fi aplicate īn toate scolile din judetele pilot. Se va extinde procesul de formare la nivel national, utilizānd expertiza dobāndita īn etapa administrativa īn judetele pilot. Se vor aplica procedurile descentralizate privind managementul resurselor umane la nivelul judetelor pilot.

c. Etapa finala: 2009-2010

Procesul de descentralizare fi generalizat la nivel national, pe toate domeniile.

Se va realiza monitorizarea stricta a procesului pentru toate judetele, precum si corectiile necesare. Īn aceasta etapa, judetele pilot vor deveni generatoare de buna practica si expertiza pentru celelalte judete din tara.

Etapa 2009-2010 va marca stadiul de generalizare a descentralizarii īnvatamāntului preuniversitar cu impact asupra calitatii educatiei, democratizarii mecanismelor de administrare si finantare, precum si īn privinta implicarii reale si nemijlocite a tuturor factorilor interesati din comunitate. Efectele acestui demers se vor regasi atāt la nivel organizational (comunitate, scoala), cāt si la nivel individual (elevi, profesori, parinti, reprezentanti ai administratiei locale si ai comunitatii).

Eficienta descentralizarii se va regasi īn valoarea adaugata īn educatie.

Cel de-al doilea document supus analizei[14] aduce un plus de precizie īn descrierea atributiilor diferitelor niveluri de decizie si institutii implicate, asa cum apar īn intentiile M.Ed.C privind descentralizarea sistemului scolar.

Astfel, la nivelul scolii, considerata institutia cheie īn procesul descentralizarii sunt luate decizii majore privind:

·        Curriculum-ul: elaboreaza schemele orare, planificarea didactica, CDS / CDL; selecteaza si achizitioneaza manualele.

·        Resursele umane: recrutarea, selectia, angajarea, normarea, salarizarea, stimularea, penalizarea, facilitarea insertiei profesionale, formarea si dezvoltarea profesionala (identificarea nevoilor de formare, selectarea furnizorilor de formare, monitorizare), monitorizarea, evaluarea, igiena si securitatea muncii.

·        Conducerea si administrarea: elaboreaza planul de scolarizare, proiectul/ planul de dezvoltare institutionala/ de actiune; realizeaza autoevaluarea si raporteaza autoritatilor īn drept si opiniei publice.

·        Finantarea: elaboreaza proiectul de buget pe baza documentelor proiective ale scolii, dispune de sursele proprii de finantare, deruleaza controlul financiar preventiv, utilizeaza si dezvolta patrimoniul.

Consiliul local devine partenerul privilegiat al scolii, avānd urmatoarele atributii decizionale privind:

·        Curriculum-ul: participa la elaborarea CDs/ CDL, prin reprezentantii sai īn CA; identifica nevoile locale.

·        Resursele umane: finanteaza formarea si dezvoltarea profesionala a personalului; angajeaza directorul scolii; ofera stimulente financiare; aproba statul de functiuni.

·        Conducerea si administrarea: face propuneri privind reteaua scolara de la nivelul localitatii, privind īnfiintarea / comasarea / desfiintarea unitatilor scolare (cu avizul ISJ); avizeaza planului de scolarizare.

·        Finantarea: aproba bugetul si aloca fondurile; finanteaza si realizeaza investitiile, modernizarile si reparatiile capitale; elaboreaza propuneri de finantare adresate CJ (pentru fondurile de la bugetul de stat si al CJ).

Institutiile educationale de la nivel judetean - ISJ si CCD īsi modifica fundamental atributiile decizionale privind:

·        Curriculum-ul: ISJ proceseaza informatia primita de la CA din scoli, aproba propunerile de CDL (pe baza PRAI / PLAI); CCD informeaza cu privire la manualele īn uz.

·        Resursele umane: elaboreaza sinteze privind necesarul de cadre didactice (specializari, calificare/ recalificare) si nevoile de formare la nivel judetean; monitorizeaza, controleaza si evalueaza dezvoltarea profesionala a personalului; se constituie īn centru de resurse si coordoneaza activitatea metodica (CCD); elaboreaza diverse rapoarte; acorda asistenta pentru scoli īn managementul resurselor umane; participa la medierea cererii cu oferta de posturi; participa la comisiile de concurs pentru angajarea cadrelor didactice si a directorilor.

·        Conducerea si administrarea: centralizeaza planurile de scolarizare si propune corectii (pe baza PLAI si PRAI).

·        Finantarea: nici o atributie decizionala.

Directia de educatie a consiliului judetean va avea urmatoarele atributii privind:

·        Curriculum-ul: nici o atributie.

·        Resursele umane: propune si ofera stimulente financiare; gestioneaza baza de date cu cadrele didactice; mediaza, īmpreuna cu ISJ, cererea si oferta de locuri de munca; verifica legalitatea īncadrarii si salarizarii.

·        Conducerea si administrarea: īnfiinteaza, comaseaza si desfiinteaza unitatile de īnvatamānt secundar si special, cu avizul M.Ed.C.

·        Finantarea: centralizeaza cererile de finantare de la CL; transmite fondurile aprobate catre CL, pe baza formulelor de alocare; analizeaza si aproba cererile de finantare de la fondul de echilibrare; elaboreaza studii privind situatia finantarii unitatilor scolare; regularizeaza creditele īntre consiliile locale.

Nivelul regional are doar atributii de analiza, sinteza si planificare (elaborarea PRAI).

Nivelul institutiilor si agentiilor subordonate M.Ed.C. va avea atributii decizionale sporite, ca urmare a aplicarii strategiei de descentralizare, privind:

·        Curriculum-ul: elaboreaza politicile curriculare, planurile cadru si a programele (CNC si CNDĪPT); elaboreaza normele metodologice privind CDs si CDL (CNC si CNDĪPT); evalueaza si autorizeaza manualele (CNAM)[15].

·        Resursele umane: asigura calitatea formarii initiale si continue a personalului (ARACIP); acrediteaza programele de formare continua (CNFP); elaboreaza curriculum-ul pentru programele nationale de formare (CNFP); elaboreaza studii si analize privind nevoile de formare (CNFP).

·        Conducerea si administrarea: nici o atributie.

·        Finantarea, prin CNFIPS: elaboreaza formulele de finantare, studii si analize privind finantarea īnvatamāntului preuniversitar; participa la elaborarea bugetului īnvatamāntului (inclusiv proiectia multianuala); īntretine baza de date privind indicatorii financiari.

Nivelul Ministerului īsi modifica radical sistemul de functii si responsabilitati, avānd urmatoarele atributii decizionale esentiale privind[16]:

·        Curriculum-ul: aproba documentele curriculare (planuri cadre si programe) si asigura conformitatea cu standardele de pregatire profesionala; elaboreaza normele metodologice privind CDs.

·         Resursele umane: aproba planurile de īnvatamānt pentru formarea initiala a cadrelor didactice prin DPPD; elaboreaza politica si stabileste prioritatile de formare īn vederea aplicarii masurilor de reforma; finanteaza (total sau partial) formarea de interes national; elaboreaza metodologiile privind managementul resurselor umane.

·        Conducerea si administrarea: avizeaza modificarea retelei scolare pentru īnvatamāntul secundar si special; aproba planurile de scolarizare si propune Guvernului cifrele de scolarizare.

·        Finantarea: deruleaza si finanteaza programe nationale (de la bugetul de stat sau din surse externe); finanteaza serviciile deconcentrate si unitatile conexe[17].

Strategia de descentralizare a īnvatamāntului preuniversitar va produce schimbari majore īn managementul īnvatamāntului, la nivel national, regional / judetean si local, care vor trebui avute īn vedere la elaborarea oricarei politici de dezvoltare manageriala.

Principalele schimbari sunt:

·        Transferul ponderii decizionale de la nivelurile national si regional al sistemului de īnvatamānt la nivel local. Consiliul de Administratie, cu o structura schimbata, va deveni principalul organism de decizie de la nivelul unitatii scolare. Totodata, va creste rolul directorului, ca organ executiv pentru deciziile esentiale dar si deliberativ pentru deciziile curente.

·        Cresterea autoritatii de decizie a consiliului local, devenit partenerul privilegiat al scolii din comunitate, atāt prin participarea la activitatea CA cāt si, mai ales, īn plan financiar. Relatiile de subordonare, existente īn prezent, vor trebui īnlocuite cu relatii de coordonare.

·        Scaderea atributiilor ISJ si cresterea atributiilor comisiilor judetene de educatie.

·        Modificarea radicala a atributiilor M.Ed.C si a institutiilor / agentiilor subordonate - care se vor orienta cu precadere spre decizii la nivel politic si strategic.

·        Negocierea inter-nivelara si inter-institutionala va fundamenta īntreg procesul decizional.

Toate aceste schimbari vor trebui negociate la nivel politic pentru obtinerea acordului institutiilor implicate - īn special al M.A.I. - si operationalizate pāna la nivelul manualelor de procedura si al contractelor inter-institutionale[18].

Concluzie :

Un model de descentralizare astfel definit afecteaza direct si sistemul managerial la toate nivelurile organizatiei si sub mai mult planuri:

·        Se vor modifica functiile manageriale si atributiile decizionale de la toate nivelurile. De exemplu, Ministerul īsi va pierde din atributiile de tip operational (administrative) dar, īn schimb, va cāstiga īn plan strategic (definirea si evaluarea politicilor educationale) si profesional (prin structurile de expertiza pe linie de curriculum, evaluare, acreditare, asigurarea calitatii etc.). Astfel, va fi nevoie atāt de o reorganizare a Ministerului din aceasta perspectiva cāt si de construirea capacitatii institutionale privind functiile strategice (planificare strategica, comunicare si relatii publice, monitorizare si evaluare etc.).

·        O serie de decizii care, anterior, erau luate īn mod autoritar (exclusiv la nivel central) vor fi luate prin negociere īntre nivelurile sistemului de īnvatamānt. Un exemplu este modul īn care se ia decizia privind manualele scolare: Ministerul sau un organism expert care functioneaza pe lānga Minister autorizeaza manualele dar alegerea se face la nivelul unitatii scolare. Deci scoala va decide, dar īn limitele definite la nivel central. La fel se va īntāmpla si cu deciziile financiare sau cu cele referitoare la resursele umane.

·        Īn al treilea rānd, si cel mai important, foarte multe decizii care acum se iau exclusiv la nivelul sistemului scolar (Minister, Inspectorat, unitate scolara), vor fi luate īmpreuna cu autoritatile locale si alte parti interesate (parinti, elevi etc.).- de exemplu deciziile de management financiar si al resurselor umane, privind asigurarea calitatii etc.

Īn definirea consecintelor manageriale ale descentralizarii si, pe cale de consecinta, a definirii directiilor si programelor de actiune, sunt avute īn vedere doua planuri majore:

·        Nivelul la care se produce consecinta respectiva si opereaza o anumita directie de actiune (cu programele asociate) - nivel individual (al personalului cheie), institutional regional (institutii cheie de la nivel local, judetean si / sau regional) si institutional national (institutii cheie de la nivel national).

·        Domeniul īn care se produce consecinta si, respectiv īn care se manifesta directia si programele de actiune - logistic (asigurarea resurselor si a bazei logistice pentru procesul de dezvoltare manageriala), structural si functional (re-definirea structurilor, functiilor si a relatiilor institutionale), si operational - actional (reconfigurarea, atributiilor, competentelor si capacitatilor de operare).

Punānd īn matrice domeniile cu nivelurile de operare, rezulta categorii de consecinte manageriale ale procesului de descentralizate.

Tabelul 1: Categorii de consecinte manageriale ale procesului de descentralizare

Domeniu:

Nivel de

operare

a. Logistic

b. Structural si functional

c. Operational si actional

1. Individual -

1.a. Noi resurse si baza logistica modificata necesare īndeplinirii noilor functii si  atributii individuale.

1.b.Noi functii  si relatii īntre membrii organizatiilor implicate, organizatiile respective si organizatiile partenere

1.c. Noi atributii si competente ale personalului cheie īn vederea īndeplinirii noilor functii si atributii si stabilirii noilor relatii.

2. Institutional local, judetean si regional

2.a. Noi resurse si baza logistica modificata necesare īndeplinirii noilor functii si atributii institutionale la nivel regional, judetean si local

2.b.Noi structuri, functii si relatii inter-institutionale la nivel regional, judetean si local

2.c. Noi modalitati de decizie, comunicare si raportare la nivel regional, judetean si local

3. Institutional national

3.a. Noi resurse si baza logistica modificata necesare īndeplinirii noilor functii si atributii institutionale la nivel national.

3.b. Noi structuri, functii si relatii inter-institutionale la nivel national

3.c. Noi modalitati de decizie, comunicare si raportare la nivel national

Pentru fiecare din aceste consecinte manageriale ale procesului de descentralizare, se poate prefigura cāte o directie majora de actiune:

Tabelul 2: Directii majore de actiune īn plan managerial

Domeniu:

Nivel de

operare

a. Logistic

b. Structural

c. Functional si actional

1. Individual -

1.a. Dezvoltarea resurselor si bazei logistice pentru dezvoltarea manageriala si profesionala a personalului cheie.

1.b.Restructurarea si redefinirea relatiilor īntre membrii organizatiilor implicate si organizatiile respective

1.c. Dezvoltarea profesionala a personalului implicat

2. Institutional regional, judetean si local

2.a. Dezvoltarea resurselor si bazei logistice pentru dezvoltarea institutionala la nivel regional, judetean si local

2.b.Redefinirea structurilor, functiilor, a relatiilor si a circuitelor decizionale la nivel regional, judetean si local

2.c. Formalizarea si transparentizarea  "procedurilor de operare" la nivel regional, judetean si local

3. Institutional national

3.a. Dezvoltarea resurselor si bazei logistice pentru dezvoltarea institutionala la nivel national

3.b. Redefinirea structurilor, functiilor, a relatiilor si a circuitelor decizionale la nivel national

3.c. Modificarea legislatiei, pilotarea  si promovarea modelului de descentralizare

Toate acestea, daca MEdC le urmeaza, vor fi operationalizate pāna la nivelul unor instructiuni foarte concrete care sa raspunda unor īntrebari legitime cum ar fi:

·        Cum se va asigura finantarea c.d.s., avānd īn vedere ca, de exemplu, costul unui "optional" de educatie antreprenoriala este diferit de ce al unui optional de TIC, de gospodarie sau de instrument muzical ?

·        Care va fi natura contractului cadrului didactic ? Vor mai exista titulari ? Daca da, cine īi va realoca īn situatii de restrāngere de activitate ? Vor fi titulari ai scolii, ai judetului, sau ai sistemului de īnvatamānt ?

·        Cum pot fi motivati membrii CA sa participe la luarea deciziei ? Este pertinenta acordarea unei indemnizatii ?

·        Cum vor fi luate deciziile īn cadrul CA ? Ce se īntāmpla, de exemplu, cu deciziile financiare adoptate cu majoritate de voturi dar la care reprezentantul CL se opune ? Poate fi CL obligat sa respecte aceste decizii ?

·        Care va fi rolul ISJ ? Va fi el desfiintat ? Va deveni o reprezentanta locala a Agentiei Romāne pentru Asigurarea Calitatii Īnvatamāntului Preuniversitar (ARACIP) sau va deveni Directie Judeteana de Educatie ?

sirul de īntrebari poate continua la nesfārsit dar este rolul dezbaterii publice si al pilotarii sa gaseasca cele mai bune solutii la problemele enuntate dar si la multe altele care vor aparea, cu siguranta, īn procesul de implementare a strategiei de descentralizare.


Bibliografie si resurse web

1.      Decentralizing Education in Transition Societies. Case Studies from central and Eastern Europe (2001) (Ed. Ariel Fiszbein). Washington: The World Bank

2.      Does Decentralization lead to School Improvement ? Findings and Lessons from Research in West-Africa (2005) (A. de Grawe, C. Lugaz, D. Balde, C. Diakhate, D. Dougnon, M. Moustapha, D. Odoushina, īn Journal of Education for International Development - http://wwwequip123.net/JEID/articles/1/1-1.pdf

3.      Education and Training in Europe. A Report on Education and Training in Sweden and the Shared European Goals (2003). Stockholm: Ministry of Education and Science

4.      Implementation of "Education & Training 2010" Work Programme. Working Group E "Making the Best Use of Resources". A European Toolbox of Policy Measures" (2004). Brussels: European Commission

5.      http://www.edu.ro - site-ul oficial al Ministerului Educatiei si Cercetarii.

6.      http://europa.eu.int - site-ul Uniunii Europene

7.      http://www1.worldbank.org/education/globaleducationreform/ - paginile din site-ul Bancii Mondiale dedicate "reformei educatiei la nivel global", care ofera sinteze interesante privind domeniile reformei educatiei (finante, profesori, curriculum etc.), inclusiv numeroase studii de caz.

8.      http://www.oecd.org - site-ul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), pentru rezultatele studiului PISA (Programme for International Student Assessment - Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor) dar si pentru studiile privind politicile educationale din tarile īn tranzitie.

9.      http://portal.unesco.org/education/ - portalul UNESCO, sectia Educatie

10.  http://www.see-educoop.net/portal/id_workshop_bukaresta.htm - site-ul dedicat Seminarului Pactului de Stabilitate de la Bucuresti, din februarie 2004, care a avut ca subiect descentralizarea.



[1] Engl.: "governance"

[2] La care se mai pot adauga si altele - cum ar fi privatizarea sau dereglementarea.

[3] Regional Capacity Building Seminar on Decentralization in Education - Bucuresti, 6-7 Februarie 2004.

[6] Implementation of "Education & Training 2010" Work Programme. Working Group E "Making the Best Use of Resources". A European Toolbox of Policy measures" (2004)., p. 7

[7] Education and Training in Europe. A report on Education and Training in Sweden and the Shared European Goals (2003), p. 39.

[8] Institutul de stiinte ale Educatiei a dezvoltat un proeict de curriculum alternativ pentru ZEP.

[9] Vezi si Implementation of "Education & Training 2010" Work Programme. Working Group E "Making the Best Use of Resources". A European Toolbox of Policy measures" (2004)., p. 8

[10] Vezi Decentralizing Education in Transition Societies. Case Studies from central and Eastern Europe (2001) precum si si experientele privind descentralizarea din alte tari. De exemplu: Does Decentralization lead to School Improvement ? Findings and Lessons from Research in West-Africa (2005) sau studiile de caz de pe site-ul indicat al Bancii Mondiale

[12] Vezi cāteva comentarii sumare mai sus, īn "Introducere".

[13] Engl.: "School-Based Management" - SBM. Exista o literatura foarte abundenta dedicata acestei probleme pe care nu are rost sa o detaliem, prezenta lucrare nefiind o cercetare stiintifica. O sinteza interesanta legata de SBM si de descentralizare poate fi gasita pe unul din site-urile Bancii Mondiale - http://www1.world.bank.org/education/globaleducationreform/

[14] "Anexa 1: Distribuirea functiilor pe niveluri de decizie".

[15] Am adauga responsabilitatile SNEE privind evaluarea si examinarea.

[16] Am adauga cāteva functii esentiale ale unui nou tip de Minister: elaborarea politicilor privind educatia si formarea; planificarea strategica; comunicarea si relatiile publice; evaluarea sistemului si asigurarea calitatii.

[17] Al caror rol īn descentralizare nu este precizat.

[18] De exemplu, īntre scoala si consiliul local, īn vederea utilizarii bugetului scolii.


Document Info


Accesari: 12607
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )