Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Profesori romi si neromi pregatiti ca formatori nationali in romanipenul educational (promotia 2006)

administratie









loading...


ALTE DOCUMENTE

Lege Drepturi de autor
FORMULAR DE INSCRIERE pentru bursa "Constantin Brâncusi"
Cerere de rectificare a unei hotarari
Desfacerea casatoriei prin acordul partilor
Regulamentului privind blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea si eliberarea autovehiculelor sau remorcilor stationate neregulamentar
NORME METODOLOGICE din 22 decembrie 2004
Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului
DECLARATII
CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE PRIN INTERMEDIAR PENTRU UN AUTOVEHICUL FOLOSIT
APARATUL ADMINISTRATIV AL PARLAMENTULUI STRUCTURA, ROL, PRINCIPII DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE


Profesori romi si neromi pregatiti ca formatori nationali în romanipenul educational (promotia 2006)

A. Context

01. Evolutia Programului în anul 2006. Necesitatea pregatirii de formatori nationali

Succesul demonstrat în formarea cadrelor didactice nerome în profilul componentelor mai sus expuse, în anii calendaristici 2004 si 2005, evaluarile participantilor, cât si necesitatile, provocarile si diversificarile nou aparute în domeniul educatiei pentru romi (noi programe finantate de FER (REF) Budapesta sau unele necesitati ale megaprogramului educational PHARE (2001, 2003, 2004, 2005) al Ministerului Educatiei si Cercetarii din perspectiva componentei rome, ne-au determinat sa gândim, pentru anul 2006, un Program national de pregatire a formatorilor nationali în romanipen educational, selectati din rândul cadrelor didactice nerome si rome, care, cu începere din anul 1999 si pâna în anul 2005, au beneficiat de cel putin un stagiu de formare organizat în profil educational rom de Ministerul Educatiei si Cercetarii si / sau de partenerii sai (Salvati Copiii, UNICEF, Project on Ethnic Relations (PER), InstitutuI Intercultural Timisoara CEDU 2000+, CREDIS - Universitatea Bucuresti, Romani CRISS, HELP Iasi s.a.. C.R.C.R. Cluj Napoca, Caritas Satu Mare s.a.).

02. Inovatie

În viziunea Ministerului Educatiei si Cercetarii - Directia Generala Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor si a aplicantului partener ca furnizor de formare - PER Tg. Mures, cât si a partenerului nou cooptat - Romani CRISS - pregatirea formatorilor nationali în romanipen se structureaza pe urmatoarele trei componente:

Componenta A. Impactul cunoasterii de catre cadrele didactice nerome în procesul educational cu elevii si copiii romi a istoriei, a obiceiurilor si traditiilor, a credintelor, mentalitatilor si a superstitiilor romilor etc.

Componenta B. Cunoasterea de catre cadrele didactice nerome în procesul educational cu elevii si copiii romi a  politicilor educationale, a legislatiei si a istoricului învatamântului pentru romi.

Componenta C. Comunicare cu elevii romi, cu parintii acestora si cu comunitatea roma      

03. Bibliografia pentru aceste componente a fost publicata în "Buletinul informativ învatamântul pentru romi", nr. 26 - 27 din 21 mai 2006, au fost transmise pe adresele de e-mail ale cursantilor preconfirmati si rezerve, au fost stocate în sectiunea Files a Grupului <sarau_romi@yahoogroups.com> (a se vedea, si aici, în Anexa).

04. Pasii noului Program de formare

  1. Achizitii anterioare

Cum se stie, cursantii, romi si neromi, au beneficiat anterior de cel putin o formare în profilul educatiei pentru romi, al romanipenului educational, în perioada 1999 - 2005;

b. Achizitii on-line, formare individuala

      1. La data de 21 decembrie 2005, a fost creat de catre M. Ed.C. e-grupul  sarau_romi@yahoogroups.com (ca spatiu virtual de organizare a formarii, de stocare a informatiei în profilul romanipenului educational, pentru transmiterea pasilor de parcurs, pentru comunicari tangente la pregatirea on-line a candidatilor / participantilor etc);

     2. La data de 5 ianuarie 2006, a fost transmis de catre M . Ed. C. si P. E. R. la ISJ-uri si pe adresele de e-mail ale absolventilor din anii 2004 si 2005 ai stagiilor de formare în profilul romanipenului educational Buletinul informativ "Învatamântul pentru romi" nr. 24 / din 5 ianuarie 2006, (stocat si în sectiunea Files a e-grupului), în care erau prezentate listele cu participantii din anii 2004 si 2005, cât si evaluarile.

     3. La data de 8 ianuarie 2006, s-au transmis de catre M .Ed.C. si P.E.R. la ISJ-uri / scolil si pe adresele de e-mail ale absolventilor din anii 2004 si 2005 ai stagiilor de formare în profilul romanipenului educational informatiile privind lansarea concursului de candidaturi pentru romanipenul educational, indicându-se ca data limita de transmitere a candidaturilor la M. Ed. C. data de 6 aprilie 2006.

   4. Dupa operatia de evaluare a celor 160 de candidaturi, au fost selectati 126 potentiali candidati, si din cei 34 candidatii respinsi alti 20 de candidati de rezerva (doar cei care aveau o adresa de e-mail). S-au transmis e-mailuri si scrisori în data de 28 aprilie 2006, candidatilor preselectati si celor respinsi. Oficial, s-a trimis un mesaj similar din partea Ministerului, în data de 16 mai 2006, Inspectoratele scolare Judetene si al Municipiului Bucuresti, dar si candidatilor selectati, pe cale electronica, în care li se anuntau conditiile participarii si perioadele de ales: 4 - 10 august  2006, Sînmartin, Oradea (în principiu, pentru cursantii din partea de vest a tarii, nord-vest, Banat); 14 - 20 august 2006 si 20 - 26 august 2006 (ultimele doua perioade, la Costinesti, pentru cursantii din sud, sud-est si Modova). Totodata, s-a anexat si bibliografia de consultat si de însusit pâna la prezentarea candidatilor la cursurile - examen,  candidatii fiind liberi sa opteze pentru profilul A de specializare (istorie, traditii, mentalitatii rome + comunicare în spatiul scolar si comunitar cu elevii si parintii romi) sau pentru profilul B (politici educationale pentru romi, istoricul învatamântului pentru romi + comunicare în spatiul scolar si comunitar cu elevii si parintii romi).

5. Totodata, candidatilor neconfirmati li s-a trimis de catre DGILM - M. Ed. C., la aceeasi data, o scrisoare prin posta prin care li se comunica bibliografia si erau încurajati sa-si continue informarea pe cont propriu, evident, neexcluzând posibilitatea de a fi convocati la stagiu din postura lor de rezerve. 

6. La data de duminica, 2 iulie 2006, DGILM - M. Ed.C, dupa ce a constatat care dintre candidatii preconfirmati si care dintre cei cu statut de rezerve au manifestat interes fata de curs si au comunicat pe e-grup (de unde urmau sa-si descarce bibliografia si unde aveau de comunicat / confirmat / reconfirmat optiuni pentru unul din cele trei stagii), a transmis noua lista formata din candidati ce proveneau din ambele loturi (preconfirmati si initial respinsi), dar dintre care au fost eliminati candidatii care nu si-au deschis adresa de e-mail si nu si-au transmis optiunile pentru curs.     

      Între acestia, un numar de 30 de cursanti (din rândul rezervelor) au devenit candidati - titulari, cu conditiile ca acestia sa reconfirme urgent perioada stagiului agreata si sa îndeplineasca sarcinile primite (în perioada 2 - 4  iulie 2006, de exemplu, au fost transmise de P.E.R. sarcinile de lucru pentru componenta C. Comunicare, având ca data scadenta 20 iulie 2006).

7. La data de 4 iulie 2006, DGILM - M. Ed. C (Gheorghe Sarau), împreuna cu partenerii P. E. R. (Maria Koreck) si Romani CRISS (Georgiana Mihai) au transmis cursantilor, pe e-grup si pe adresele lor personale de e-mail, o scrisoare prin care se comunica repartizarea pe stagii si pe componente de formare (A + C sau B + C), solicitându-se reconfirmarile definitive, pentru a se putea transmite, la ISJ-uri convocarea la unul din cele trei stagii - concurs de formatori nationali.       

8. La data de 12 iulie 2006, dupa primirea reconfirmarilor din partea cursantilor pentru un stagiu sau altul ori pentru un profil sau altul, organizatorii programului de pregatire a formatorilor în domeniul romanipenului educational au transmis  la ISJ-uri si participantilor confirmarile definitive.

  1. Achizitii la seminarul - examen. Mod de desfasurare. Finalitati
    • Cele 3 stagii de formare (4 - 10. 08. 2006, 14 - 20.08. 2006 si 20 - 26.08. 2006) au reunit 130 de cursanti - concurenti, fiecare având câte 6 zile de formare si grupând câte 42 - 50 cursanti - concurenti / stagiu.
    • În prima dupa amiaza, cursantii au asistat la o lectie practica de comunicare, adaptata la profilul cursului, romanipen educational.
    • Din a doua zi, în intervalul 8,30  - 15, 30, câte 10 cursanti - concurenti au sustinut câte 30 minute tema din componenta C (comunicare) + 20 minute din componenta A (romanipen) ori, potrivit optiunii, din componenta B (politici educationale pentru romi, urmata de 10 minute de întrebari si raspunsuri primite din partea profesorilor - formatori din comisia de evaluare si, de asemenea, din partea contracandidatilor lor.
    • Tema s-a ales, prin tragere de bilet, în preziua sustinerii, la ora 15,30, dintr-o lista cu teme noi.
    • Cursantii - concurenti au fost obligati sa participe, zilnic, la cursul - examen.
    • Rezultatele (admis / respins) s-au comunicat, electronic, la doua zile dupa încheierea cursului respectiv.
    • Toti cursantii au primit  adeverinta de participare, la încheirea cursului - examen.
    • Cursanti - concurenti declarati admisi urmeaza sa primeasca, suplimentar, din partea M.Ed.C., si un certifcat de formator national în domeniul romanipenului educational.

B. listele cu participantii la editia 2006 consacrata formatorilor nationali în rromanipen educational (se va publica dupa obtinerea certificatului de formator national)

 

VII. sCOLARIZAREA ROMILOR LA NIVEL PREsCOLAR, PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL sI UNIVERSITAR

1. Statistici privind participarea scolara a elevilor cu identitate roma asumata, în intervalul 1990 - 2007

Cu exceptia statisticii din anul 1990, prezentata în continuare - întocmita de Minister, prin straduinta primei inspectoare pentru romi, d-na Ina Radu, pâna în toamna anului 1998 Ministerul nu a mai realizat statistici exclusiv pentru romii din sistemul de învatamânt.

În decembrie 1998, Directia de Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor, la initiativa inspectorului pentru limba rromani, Gheorghe Sarau, colecteaza - cu concursul inspectoratelor scolare judetene - datele privind participarea scolara a romilor, într-un "Anuar" al învatamântului pentru romi, care, în varianta sa publicata pe pagina web a Ministerului, a reunit informatii inedite privitoare la: numarul de elevi romi raportat la numarul celorlalti elevi existent în unitatile scolare (" X elevi romi din Y elevi."),  cadrele didactice rome existente în sistemul de învatamânt, profesorii de limba romani, studentii romi admisi în baza masurilor afirmative promovate de Minister în facultati, o lista cu ONG-urile si liderii romi care sprijineau învatamântul pentru romi, un scurt istoric al învatamântului pentru romi, tipul de proiecte de scolarizare initiate la nivel local, numarul de elevi romi care au optat pentru studiul limbii materne romani s.a. 

Acest tip de colectare de date nu avea ca obiectiv întocmirea unei statistici generale, în scopul cunoasterii la nivel de tara a numarului exact de elevi romi pe fiecare ciclu de învatamânt, ci, mai degraba, avea caracter de documentare interna ori constituia pentru ONG-urile ce doreau sa demareze proiecte de scolarizare pentru romi un prim punct de plecare în orientarea acestora.  

Colectarea datelor de acest tip a continuat si în anii urmatori, dupa acelasi chestionar, dar, din pacate, nu s-au elaborat tabele care sa sintetizate aceste date. Astfel, datele si informatiile au fost publicate ca atare pe suport electronic într-un "Buletin informativ - interactiv privind învatamântul pentru rromi" - întocmit de inspectorul pentru limba romani, Gheorghe Sarau - ce a fost stocat pe pagina web a Ministerului (18 numere în perioada octombrie 1999 - iunie 2001).

Dupa cum se desprinde din cele de mai sus, este de constatat faptul ca datele si informatiile de tip statistic au fost puse la dispozitia Ministerului în exclusivitate de catre inspectoratele scolare judetene.

Cât priveste consemnarea identitatii rrome a elevilor, aceasta s-a facut îndeobste pe criteriul liberei declaratii, ceea ce - lesne de înteles - presupune o acceptare circumspecta a veridicitatii acestor date. Este cunoscuta realitatea ca asumarea identitatii de catre o persoana este o chestiune deosebit de sensibila, care depinde de mai multi factori. Mai cu seama, în mediul scolar cu copii declinarea identitatii rrome este în functie de: cine întreaba?, când întreaba?, cum întreaba?, în ce scop întreaba?, pe ce ton întreaba?, în prezenta cui se întreaba?, contextul în care se întreaba? s.a.

De multe ori, statisticile au fost întocmite "prin observare", de catre directori si diriginti,  fara a se chestiona elevii, pe baza informatiilor pe care le aveau despre familiile elevilor. Oricum, analizând primul tabel întrucâtva extins, prezentat aici, realizat la finele anului scolar 2002 / 2003, în iunie 2003, constatam o mare diversitate în furnizarea datelor. Daca unele judete au procedat cu multa parcimonie în "dozarea" datelor (v. ISJ Botosani, care prezinta cea mai mica cifra de prescolari si elevi rromi la nivel de judet!), altele au dovedit o suspecta "generozitate" (a se vedea, de pilda, ISJ Vaslui, care insereaza date disproportionate fata de celelalte judete, dar care, se pare - lasând la o parte o anumita exagerare - se apropie, totusi, de cifrele reale).

În acelasi timp, la nivel general, datele par suspect de mari la nivel prescolar, plasându-se la nivelul a 3,15% în raport cu procentul de elevi la ciclul gimnazial, de pilda (4,51%).

Conexând cu datele existente pentru anul 1990 (când, se pare, inspectoratele scolare judetene raportau cu o mai mare atentie datele), numarul de elevi rromi a crescut sensibil, de la 109.325 la 158 128 elevi (prescolari, elevi, liceeni), ceea ce înseamna, la nivelul lunii iunie 2003, 3,5% din numarul total de elevi (români si de alte etnii, inclusiv cea rroma) care frecventeaza învatamântul preuniversitar românesc (indiferent, deci, de limba de predare). De remarcat este si faptul ca învatamântul cu predarea în limba maghiara se ridica la aproximativ 170.000 elevi.

Pe de alta parte, raportând, procentual, numarul de elevi rromi la numarul general de elevi, pe fiecare judet, constatam, în anul scolar 2002 / 2003, o mare diferenta de la un judet la altul (de cele mai multe ori judetele au fost foarte circumspecte în a prezenta numarul real al elevilor rromi, care, în realitate, se pare ca este mult mai mare decât cel comunicat la Minister), ceea ce ne determina sa presupunem ca numarul acestora se plaseaza abia la o treime din cel real (probail numarul real este de  aproape 500.000).

Cât priveste numarul de elevi romi care au optat pentru studierea curriculumului aditional rom - compus din cele 3-4 ore saptamânale de limba si traditiile romilor la nivelul claselor I - a XII-a, respectiv din ora de istoria si traditiile romilor, prevazuta la clasele a VI-a si a VII-a) - se înregistreaza un procent de 9,92 % din numarul de elevi romi care frecventeaza scoala (adica 15 807 din 158.128 elevi). Se observa, totodata, ca din numarul de 15 807 elevi 889 elevi romi au ales si disciplina de studiu istoria si traditiile rromilor alaturi de limba materna rromani.

Daca vom analiza gradul de cunoastere a limbii romani de catre elevii romi din segmentul statistic de 158 128, vom constata ca, procentual, situatia nu este cu mult diferita de cea de la nivelul anului 1990 (în 1990 -   % elevi rromi erau vorbitori de limba rromani, iar în 2003 - 50,77%  vorbesc aceasta limba). Raportat la populatia totala de rromi, este de presupus ca procentul general de vorbitori ai limbii rromani sa fie cu mult mai mare, caci aici se adauga, în mod necesar, si familile elevilor rromi (fratii, parintii, unchii, matusile, bunicii).

 

a. scolarizarea romilor comparativ cu predarea limbii si istoriei romani 

 

An scolar

Nr. elevi romi cu identitate roma asumata

Nr. elevi romi care au studiat limba si / sau istoria si traditiile romilor

2006 / 2007

Peste 250.000 (estimare în ian. 2007)

25.525

2005 / 2006

243.008

24. 903

2004 / 2005

220.000

24.129

2003 / 2004

183.176

20 528

2002 / 2003

158.128

15 708

1989 /1990

109.325

                       50

 

b. scolarizare romi

Anul scolar 2003 / 2004

Situatia cu prescolarii si elevii rromi cuprinsi în sistemul

de învatamânt din România în anul scolar 2003 / 2004

Judetul

Nr. total presco-lari si elevi (indife-rent de etnie)

Nr. total elevi rromi

Vorbi-tori ai limbii rroma-ni

Nr. total elevi presco-lari (< X rromi)

Nr. total elevi la clasele I-IV (< X rromi)

Nr. total elevi la clasele V-VIII

(< X rromi)

Nr. total elevi la clasele IX-XIII

(liceu, profesio-nala, ucenici) (< X rromi)

Nr. elevi  rromi / judet care beneficiaza de curriculum aditional rrom (limba si istorie rromani)

(3-4 ore / sapt./ clasa / grupa) la cl. I-XIII de limba rroma-ni

1 ora / sapt. / cl. / grupa la cl. a VI-a si a VII-a de istoria si traditiile  rromilor

Alba

67169

3295

2186

12315

(<605 rromi)

17123

(< 1512 rromi)

19496

(<1062 rromi)

18 235

(< 116 rromi)

122

 -

Arad

 

71.804

4179

3212

13142

(< 573 rromi)

21050 (<2216

rromi)

20010 (< 1286 rromi)

17602 (< 104 rromi)

623

141

Arges

116.

253

4039

- (ruda-ri)

19433

(< 848 rromi)

29.666

(<1855 rromi)

33.709

(< 1328 rromi)

33.445

(<8 rromi)

Nu se studiaza

-

Bacau

138.

641

 

5257

3512

23858

(< 723 rromi)

38033

(<2502 rromi)

44520

(<1724 rromi)

32230

(< 308 rromi)

1911

230

Bihor

104792

 

8926

4432

17757

(< 4194 rromi)

29604

(<2971

rromi)

30854

(< 1662 rromi)

26577

(< 99 rromi)

691

60

Bistrita

Nasaud

62422

2737

1315

12044 (<546 rromi)

16630 (<1172 rromi)

18051

(<847 rromi)

15697 (<172

rromi )

65

-

Brasov

96486

5689

2794

14.948

(<262 rromi)

23989

(<3458 rromi)

28679

(<1927 rromi)

28870

(<42 rromi)

317

20

Botosani

85279

1569

836

16042

(< 276 rromi)

24228

(< 703 rromi)

24255

(< 493 rromi)

20754

(< 97 rromi)

 

272

47

Braila

60573

1919

747

10334

(<303 rromi)

15470

(<791 rromi)

18413

(<675 rromi)

16.356

(<150 rromi)

731

270

Bucu-resti

281798

7537

3476

31861

(<342     rromi)

58762

(< 2993    rromi)

79106

(<2422     rromi)

111069

(< 1780    rromi)

207

40

Buzau

82844

3551

2557

14505

(<428 rromi)

22860

(< 1607 rromi )

24197

(< 1389 rromi)

21282

(<127 rromi)

210

112

Caras Severin

50496

1681

913

9631

(< 213 rromi)

15058

(< 937 rromi)

16783

(< 498 rromi)

9024

(<33 rromi)

129

9

Calarasi

 

54499

4968

3592

8967

(<520 rromi)

16.327

(<2177 rromi)

16.801

(<2159 rromi)

12404

(<112 rromi)

627

210

Cluj

102571

3256

1520

18854

(<320 rromi)

 

25478

(<1723 rromi)

28452

(<1034 rromi)

29787

(<179 rromi)

247

62

Cons-tanta

125046

2898

1904

17977

 

(<828 rromi)

32003

 

(<1009 rromi)

37386

 

(<636 rromi)

37680

 

(425  rromi)

-

-

Covas-na

40978

3551

1925

8723

(< 598 rromi)

10598

(<2013 rromi)

11231

(< 914 rromi)

10426

(< 26

rromi)

532

111

Dâmbo-vita

93844

4345

2794

14394

(<635 rromi)

26949

(<1943 rromi)

28525

(< 1377 rromi)

23976

(<390 rromi)

284

441

Dolj

111.

851

7283

5492

19176

(< 692 rromi)

33135

(< 3440 rromi)

35 101

(< 2468 rromi)

24439

(< 683 rromi)

1665

157

Galati

98975

10697

 5898

17362

(< 1658 rromi)

30304

(< 4356 rromi)

32404

(< 2983 rromi)

18.905

(< 1700 rromi)

280

40

Giurgiu

42434

3599

1879

6970

(<385

rromi)

14591

(<1560

rromi)

14107

(<1464

rromi)

6766

(190 <rromi)

137

15

Gorj

75739

931

625

13146

(<56 rromi)

19659

(<640 rromi)

21 688

(<221 rromi)

21246

(<14 rromi)

84

55

Harghi-ta

57164

1708

981

13.457 (< 373 rromi)

 

15025

(<980 rromi)

16495

(<344 rromi)

12187

(< 11 rromi)

81

26

Hune-doara

86462

3238

1743

12 695

(< 481 rromi)

22026

(<1328 rromi)

25 943

(< 1178 rromi)

25798

(<251 rromi)

231

20

Ialomita

49446

 

2516

1469

6856

(< 137 rromi)

14885

(< 1469 rromi)

15131

(< 853 rromi)

12574

(<57

rromi)

1469

-

Iasi

154.

072

5606

3191

25813

(< 876 rromi)

43431

(< 2960 rromi)

45765

(< 1590 rromi)

39063

(<180 rromi)

856

460

Ilfov

40245

6512

3789

5988

(< 423 rromi)

12962

(< 3359 rromi)

13442

(< 2400 rromi)

7853

(< 330 rromi)

146

540

Mara-mures

105574

2627

1803

17262

(<417 rromi)

25463

(<1329 rromi)

39286

(<793 rromi)

23563

(<88 rromi)

505

37

Mehe-dinti

53086

2415

1723

8884

(< 373 rromi)

13842

(< 1140 rromi)

16124

(< 753 rromi)

14236

(< 149 rromi)

576

53

Mures

91952

12207

5873

20307

(< 1416  rromi)

27339

 (<7550 rromi)

27826

 (<2846 rromi)

16480

(< 395 rromi)

1221

60

Neamt

100.

488

1599

1498

15858

(< 177 rromi)

27877

(< 830 rromi)

30511

 (< 508 rromi)

26242 (< 84 rromi)

-

-

Olt

86063

3039

1876

15543

(<252 rromi)

23080

(<1718 rromi)

25003

(<984 rromi)

22437

(<85 rromi)

301

48

Prahova

126466

7199

3842

20368

(< 400 rromi)

35875

(< 2919 rromi)

40197

(< 3682

rromi)

30 026

(< 198 rromi)

155

-

Satu Mare

70502

4511

2497

12991

(< 944

rromi)

19269

(< 2100

rromi)

21718 (< 1369

rromi)

16524

(< 98

rromi)

365

-

Salaj

47475

3221

1620

9588

(< 636 rromi)

12317

(< 1239 rromi)

13334

(<1222 rromi)

12236

(< 124 rromi)

150

-

Sibiu

76130

5773

2836

13651

(714

<rromi)

 

19900

(< 2970

rromi)

 

21743

(<1897 rromi)

 

20836

(<192 rromi)

 

-

-

Sucea-va

135923

2403

1968

26070

(<280)

39863

(<1472)

40694

(< 615 rromi

29296

(<36 rromi)

174

49

Timis

113.

304

3188

2324

18956

(< 484 rromi)

29148

(<1674 rromi)

33097

(< 935 rromi)

32103

(<95 rromi)

249

37

Teleor-man

65.881

3003

1702

10341

(<483 rromi)

19173

(< 1485

rromi)

19830

(< 946 rromi)

16537

(< 89 rromi)

123

-

Tulcea

44301

2641

1341

7834

 (<227 rromi)

11441

(<1420 rromi)

13674

(< 891 rromi)

11352

 (<103 rromi)

225

102

Vâlcea

74340

2012

1934

12919

(< 56 rromi)

19033

(<1244 rromi)

21799

(< 645 rromi)

 

20589

(< 67 rromi)

27

-

Vaslui

90757

12931

6549

16404

(< 599 rromi)

25647

(< 6329 rromi)

26653

(<5431 rromi)

22053

(<572

rromi)

251

40

Vrancea

63627

2920

1383

10522

(< 360 rromi)

18605

(< 1627 rromi)

19261

(< 889 rromi)

15 239

(< 44 rromi)

686

111

TOTAL c.g. (corpus general (presc. si elevi)

3. 697. 752

-

-

623746

997718

1111294

963994

            -

         

Pondere % pe ciclu fata de c. g.

-

-

-

16,98%

26,98%

30,05%

26,06%

           -

 

 

Total rromi

-

183.

176

103.

551

25.113

88.720

59.340

10.003

16925

3603

          20.528

Pondere % rromi din fiecare nivel cores-punzator

 

-

-

-

4,026%

8,89%

5,33%

1,03%

      -

Pondere % rromi din corpusul general

-

4, 953 %

2,80%

0,679%

2,399%

1,604%

0,270%

0,555%

Pondere % rromi din corpusul rrom

-

-

56,53%

13,70%

48,43%

32,39%

5,46%

11, 20%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: Situatie statistica  întocmita de Directia Generala Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor Nationale si Accesul la Educatie (consilier: Gheorghe Sarau), pe baza datelor furnizate de Inspectoratele scolare Judetene, pentru anul scolar 2003 / 2004, prin includerea prescolarilor, a elevilor de la clasele I - XIII (liceu, sAM-uri, fr. r., seral, f.f.) si a elevilor din învatamântul special. Nu au fost luati în calcul elevii scolilor postliceale si de maistri.  

 

Anul scolar 2002 / 2003

TOTAL

Nr. total elevi în sistem

Nr. elevi  romi

Nr. elevi vorbitori lb. r.

Nr. preprimar

Nr. elevi

I-IV

Nr. elevi

V-VIII

 

Nr. elevi

Liceu

Nr. elevi  romi care studiaza lb. si ist. romilor

 

Limba

Istorie

 

Total

3.738.

175

158.

128

80293

621287

(<19597 romi)

983 014

(<74858 romi)

1.192.

936 (< 53834 romi)

940938

(<9839

romi)

14819

889

 

 

 

 

 

 

 

4,23%

50,77%

3,15%

7,61%

4,51%

1,04%

Total elevi romi care beneficiaza de curiculum aditional rom: 15 708, adica 9,93%

Alba

71098

3230

2153

12419

(<603 rromi)

17108

(< 1401 rromi)

20 633

(<1132 rromi)

20 938

(< 94 rromi)

140

 -

Arad

 

74. 983

3781

2893

13419

(< 394 rromi)

20730 (<2068

rromi)

23232 (< 1215 rromi)

17602 (< 104 rromi)

424

30

Arges

116.

508

6499

2160

18761

(< 675 rromi)

29.617

(<3174 rromi)

35.344

(< 2437 rromi)

32.786

(<213 rromi)

Nu se studiaza

-

Bacau

137.

728

 

5442

 2923

24319

(< 302 rromi)

37837

(<2708 rromi)

44239

(<1902 rromi)

31333

(< 530 rromi)

1821

102

Bihor

104957

 

3041

1280

17771

(< 491 rromi)

28400

(<1525 rromi)

31897

(< 905 rromi)

26889

(< 120 rromi)

576

-

B.

Nasaud

57373

1588

1770

11669 (<362 rromi)

16229 (<515 rromi)

18790

(<656 rromi)

10685 (<55

rromi )

142

-

Brasov

103000

4735

522

15.061

(<230 rromi)

24612

(<2700 rromi)

32130

(<1770 rromi)

31197

(<35 rromi)

Nu se studiaza

-

 

Botosani

85848

938

706

15139

(< 163 rromi)

24144

(< 428 rromi)

28521

(< 312 rromi)

18.044

(< 35 rromi)

 

197

20

 

Braila

61625

1117

876

10415

(<180 rromi)

15312

(<525 rromi )

20365

(<375 rromi)

15.533

(<37 rromi)

582

30

 

Bucuresti

277369

8240

3038

32198

(<200     rromi)

57616

(< 4658    rromi)

87528

(<2602     rromi)

100027

(< 780    rromi)

88

20

 

Buzau

83652

4861

2607

14384

(<952 rromi)

22330

(< 2018 rromi )

25 723

(< 1843 rromi)

21215

(<48 rromi)

Nu se studiaza

-

 

Caras Severin

56497

1496

1496

9847

(< 220 rromi)

14961

(< 839 rromi)

18139

(< 419 rromi)

13550

(<18 rromi)

30

-

 

Calarasi

 

54380

4245

2824

8347

(<417 rromi)

15.311

(<1929 rromi)

18.056

(<1812 rromi)

12666

(<87 rromi)

29

-

 

Cluj

114170

2760

1390

18857

(< 149 rromi)

26319

(<1518 rromi)

35020

(< 975 rromi)

33974

(< 118

rromi)

330

-

 

Con-stanta

125361

1206

890

17.406

(< 132 rromi)

30716

(< 666 rromi)

41247

(< 374

rromi)

35 992

(< 34

rromi)

10

20

 

Covasna

41799

4666

2056

8974

(< 411 rromi)

10517

(<2232 rromi)

12285

(< 1967 rromi)

10023

(< 56

rromi)

376

72

 

Dâmbo-vita

87492

4850

1392

13763

(<500 rromi)

26132

(<2210 rromi)

31238

(< 2030 rromi)

16359

(<110 rromi)

90

30

 

Dolj

113.

403

5815

3350

18.914

(< 643 rromi)

33272

(< 2941 rromi)

37 017

(< 1998 rromi)

24200

(< 233 rromi)

1947

170

 

Galati

110.

588

1632

 792

16665

(< 162 rromi)

29523

(< 941 rromi)

35541

(< 513 rromi)

28.859

(< 16 rromi)

100

-

 

Giurgiu

42 182

2535

1540

6199

(< 190 rromi)

13684

(< 1290 rromi)

15207

(<892 rromi)

7092

(< 163 rromi)

114

-

 

Gorj

77163

1229

890

12808

(<228 rromi)

20207

(<466 rromi)

23 921

(<475 rromi)

20227

(<60 rromi)

88

-

 

Harghi-ta

57992

2013

938

13.677 (< 345 rromi)

 

15095

(<1162 rromi)

17492

(<494 rromi)

11728

(< 12 rromi)

88

-

 

Hune-doara

88484

2048

1007

12 644

(< 205 rromi)

22254

(<1072 rromi)

27 718

(< 734 rromi)

25868

(<37 rromi)

196

-

 

Ialomita

49513

 

3002

1600

6663

(< 350 rromi)

14292

(< 1710 rromi)

16746

(< 842 rromi)

11812

(<100 rromi)

1385

20

 

Iasi

150.

005

1093

1091

25090

(< 188 rromi)

41331

(< 565 rromi)

50536

(< 307 rromi)

33048

(<33 rromi)

1002

80

 

Ilfov

40040

4995

2867

5894

(< 400 rromi)

12263

(< 1845 rromi)

14627

(< 2500 rromi)

7256

(< 250 rromi)

145

-

 

Mara-mures

97278

2554

1280

17587

(<289 rromi)

25412

(<1373 rromi)

30562

(<860 rromi)

23 717

(< 32 rromi)

448

20

 

Mehe-dinti

54594

2317

1913

9015

(< 256 rromi)

14054

(< 1194 rromi)

17063

(< 817 rromi)

14462

(< 50 rromi)

485

54

 

Mures

96557

9408

4115

24009

(< 2119  rromi)

27.015

(<4457 rromi)

29415

(<2465 rromi)

16.118

(< 367 rromi)

1410

61

 

Neamt

102.

110

1718

1209

15512

(< 205 rromi)

28.051

(< 871 rromi)

32.837

(< 607 rromi)

25 710

(< 35 rromi)

Nu se studiaza

-

 

Olt

86789

2405

1200

15139

(< 205 rromi)

22725

(< 1214 rromi)

26 781

(< 932 rromi)

22144

(< 54 rromi)

290

20

 

Prahova

131776

3725

1516

18097

(< 500 rromi)

35219

(< 1818 rromi)

44021

(< 1271 rromi)

34 439

(< 136 rromi)

72

-

 

Satu Mare

70966

3296

1589

13351

(< 448

rromi)

18696

(< 1654

rromi)

23393

(< 1141

rromi)

15526

(< 53

rromi)

88

-

 

Salaj

47714

3210

1290

9541

(< 625 rromi)

12243

(< 1239 rromi)

14 426

(<1222 rromi)

11504

(< 124 rromi)

141

-

 

Sibiu

77127

5560

1032

13978

(<578 rromi)

19799

(<2910 rromi)

23201

(< 1874 rromi)

20149

(< 198 rromi)

97

-

 

Suceava

131

285

2327

1467

24801

(<329 rromi)

38978

(<1293 rromi)

42777

(<649 rromi)

24729

(<56 rromi)

281

30

 

Timis

114.

043

2758

1730

18673

(< 328 rromi)

29059

(<1493 rromi)

35545

(< 803 rromi)

30766

(<134 rromi)

228

30

 

Teleor-man

67 929

2945

1834

12497

(< 499 rromi)

18 660

(<1297 rromi)

21020

(< 1076 rromi)

15752

(< 73 rromi)

230

15

 

Tulcea

46202

2530

1251

8363

(<203 rromi)

11387

(< 1399 rromi)

15506

(< 883 rromi)

10946

(<45 rromi)

112

15

 

Vâlcea

75821

2012

1934

 

13268

(< 56

rromi)

18992

(< 1244

rromi)

23411

(< 645

rromi)

20150

(< 67 rromi)

27

-

 

Vaslui

89804

21000

10.

000

15771

(< 3500 rromi)

24402

(< 6500 rromi)

28835

(< 6000 rromi)

20796

(<5000 rromi)

336

30

 

Vrancea

64970

3302

1882

10388

(< 361 rromi)

18510

(< 1796 rromi)

20 951

(< 1108 rromi)

15 121

(< 37 rromi)

674

20

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabelul întocmit de Ina Radu în anul 1990 (selectiv, pentru anul scolar 1989 / 1990):

Nr.

Judetul

Nr. total elevi rromi / judet ( 6 -18 ani)

Baieti

Fete

Vorbitori de limba rromani

1

Alba

4878

2347

2531

3250

2

Arad

3388

1735

1653

2031

3

Arges

2670

1665

1005

216

4

Bacau

 392

209

183

56

5

Bihor

5245

2538

2707

5245

6

Bistrita Nasaud

2851

1489

1362

1772

7

Botosani

651

321

330

215

8

Brasov

6459

3288

3171

721

9

Braila

931

497

434

91

10

Buzau

4243

2222

2021

2617

11

Caras Severin

1090

512

578

834

12

Calarasi

3727

2085

1642

1863

13

Cluj

3453

2030

1423

1394

14

Constanta

1519

928

591

1146

15

Covasna

3357

1687

1670

3343

16

Dâmbovita

1874

1274

600

1034

17

Dolj

1618

894

724

1618

18

Galati

744

415

329

612

19

Giurgiu

4378

2327

2051

1543

20

Gorj

2781

1809

972

1320

21

Harghita

1719

903

816

221

22

Hunedoara

1959

946

1013

357

23

Ialomita

1586

799

787

1586

24

Iasi

494

241

253

359

25

Maramures

1427

668

759

814

26

Mehedinti

2498

1344

1154

2017

27

Mures

11273

5843

5430

5631

28

Neamt

1484

790

694

606

29

Olt

3365

1800

1565

605

30

Prahova

3361

1819

1542

1409

31

Satu Mare

2556

1295

1261

168

32

Salaj

2153

1090

1063

1591

33

Sibiu

1362

707

655

773

34

Suceava

2554

1805

749

2554

35

Teleorman

4200

2284

1916

3700

36

Timis

2285

1161

1124

1736

37

Tulcea

643

355

288

37

38

Vaslui

866

432

434

93

39

Vâlcea

2239

953

1286

2239

40

Vrancea

3264

1826

1438

3264

41

Bucuresti

1788

993

795

489

42

Ilfov (era cuprins în Bucuresti)

 

 

 

 

Total

 

109325

58325

51000

61143

 

2. Reglementari europene. Recomandarea nr. R (2000) 4, a Comitetului de Ministri pentru statele membre cu privire la educatia copiilor romi / tigani din Europa, Anexa 7 (punctul 7.1)

 (Adoptata de Comitetul de Ministri, în data de 3 februarie 2000,

 la cea de-a 696-a întîlnirii ministrilor adjuncti)

 

Comitetul de Ministri, sub incidenta Articolului 15.b  al Statutului Consiliului Europei,

Considerând ca scopul Consiliului Europei este acela de a obtine unitatea deplina a membrilor sai si ca acest scop poate fi atins, în special, prin actiuni comune în domeniul educatiei;

Recunoscînd faptul ca este nevoie urgenta de crearea unor noi fundamente pentru viitoarele strategii educationale cu privire la romii / tiganii din Europa, în special din punctul de vedere al gradului înalt de analfabetism sau semianalfabetism al acestora, rata crescînda a abandonului scolar, procentajul mic de elevi care au terminat cursurile primare si persistenta situatiilor de nefrecventare a scolii;

Avînd în vedere faptul ca problemele cu care se confrunta romii / tiganii în domeniul educatiei sînt, în mare masura, rezultatul politicilor educationale ale trecutului, care au dus atît la asimilare, cît sI la segregarea copiilor romi / tigani, în scoli, pe motiv ca erau "handicapatI social sI cultural";

Considerînd ca pozitia dezavantajoasa a romilor / tiganilor în societatile europene nu pot fi îmbunatatite decît prin garantarea egalitatii oportunitatilor în domeniul educatiei;

Considerînd ca educatia copiilor romi / tigani ar trebui sa fie o prioritate în politicile nationale dedicate romilor / tiganilor;

Avînd în vedere faptul ca politicile care au drept scop rezolvarea problemelor romilor / tiganilor în domeniul educatiei ar trebui sa fie comprehensive, bazate pe întelegerea faptului ca aceasta chestiune a scolarizarii copiilor romi / tigani este legata de o serie de altI factori sI preconditii, în special de factorii economici, de aspectele sociale sI culturale, de lupta împotriva rasismului sI discriminarii;

Avînd în vedere faptul ca politicile educationale în favoarea copiilor romi / tigani ar trebui sa fie secondate de o educatie sustinuta a adultilor sI de politici de educatie vocationala;

Considerînd ca exista un text cu privire la educatia copiilor romi / tigani din statele membre ale Uniunii Europene (Rezolutia Consiliului si a întîlnirii dintre Ministerele Educatiei si Consiliul pentru prevederi educationale pentru copiii tigani si nomazi, din 22 mai 1989; 89/C 153/02), este imperios necesar sa se creeze un text care sa se refere la toate statele membre ale Consiliului Europei;

Avându-se în vedere Conventia-cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale si Charta Europeana pentru Limbile Regionale sau Minoritare;

Avându-se în vedere Recomandarile 563 (1969) si 1203 (1993) ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei în care se mentioneaza nevoile educationale ale romilor / tiganilor din Europa;

Avându-se în vedere Rezolutiile 125 (1981), 16 (1995) si 249 (1993) si Recomandarea 11 (1995) ale Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa, cu privire la situatia romilor / tiganilor din Europa;

Avându-se în vedere Recomandarea de Politica Generala nr.3 a Comisiei Europene îmoptriva Rasismului si Intolerantei, cu privire la "Combaterea rasismului si discriminarii împotriva romilor / tiganilor din Europa";

Avându-se în vedere activitatea Consiliului pentru Cooperare Culturala (CDCC), ca raspuns la Rezolutia 125 (1981) si, în special, publicarea raportului "Ţiganii si nomazii" (1985), revizuita în 1994 ("Romii, tiganii, nomazii", publicatia Consiliului Europei);

 

Salutînd memorandum-ul pregatit de Grupul de Specialisti, cu privire la romi / tigani, intitulat "Document de politica educationala pentru copiii romi: Elemente strategice ale politicii educationale pentru copiii romi din Europa" (MG - S-ROM (97) 11),

 

Recomanda ca, în implementarea propriilor politici educationale, guvernele statelor membre

-         sa se ghideze dupa principiile stipulate în anexa acestei Recomandari;

-         sa aduca aceasta Recomandare în atentia organismelor publice relevante din tarile respective, prin canale nationale adecvate.

 

Anexa la Recomandarea nr. R (2000) 4

Principiile directoare ale unei politici educationale

pentru romi / tigani din Europa

Structuri

1.      Politicile educationale pentru copiii romi / tigani ar trebui sa fie secondate de resurse adecvate si de structuri flexibile, pentru a veni în întîmpinarea diversitatii populatiei de romi / tigani din Europa, sI care sa tina seama de existenta grupurilor de romi / tigani care au un stil de viata itinerant sau semi-itinerant. În acest sens, trebui sa se aiba în vedere posibilitatea recurgerii la educatia de la distanta, bazata pe noile tehnologii de comunicare.

2.      Trebuie luate masuri mai bune de coordonare la nivel international, national, regional sI local, în scopul evitarii risipirii eforturilor si promovarii sinergiei.

3.      Astfel, statele membre trebuie sa sesizeze Ministerele Educatiei cu privire la problema educatiei copiilor romi / tigani.

4.      În scopul asigurarii accesului copiilor romi / tigani la educatie, trebuie dezvoltate pe scara larga, scheme optime si accesibile pentru educatia prescolarilor.

5.      O atentie deosebita ar trebui, de asemeni, acordata necesitatii asigurarii unei mai bune comunicari cu parintii, acolo unde este necesar, folosindu-se mediatori din comunitatea de romi / tigani, care ar putea, astfel, sa aiba posibilitatea unei noi cariere. Parintilor ar trebui sa li se dea sfaturi si informatii speciale cu privire la mecanismele de sprijin pe care le pot oferi municipalitatile familiilor lor. Trebuie sa existe o întelegere mutuala între parinti si scoli. Excluderea parintilor, lipsa cunostintelor si a educatiei (analfabetismul) împiedica copiii sa beneficieze de sistemul educational.

6.      Ar trebui create structuri adecvate de sprijin, în scopul abilitarii copiilor romi / tigani sa beneficieze, în special prin actiuni pozitive, de oportunitati egale de educatie.

7.      Statele membre sînt invitate sa creeze mijloacele necesare de implementare a politicilor si prevederilor mentionate mai sus, în scopul eliminarii diferentelor dintre copiii romi / tigani si copiii majoritarilor.

 

Programa si materialul de predare

8.      Politicile educationale în favoarea copiilor romi / tigani ar trebui implementate în cadrul politicilor interculturale, Avându-se în vedere normele specifice ale culturii romani si pozitia dezavantajata a multor romi / tigani din statele membre.

9.      Programa, în întregul ei, cît si materialul de predare ar trebui creat astfel încît sa tina seama de identitatea culturala a copiilor romi / tigani. Istoria si cultura romani ar trebui introduse în materialul de predare, pentru a reflecta identitatea culturala a copiilor romi / tigani. Ar trebui încurajata participarea reprezentantilor comunitatii de romi / tigani în dezvoltarea materialului de predare a istoriei, culturii si limbii romilor / tiganilor.

10.  Statele membre ar trebui sa se asigure de faptul ca realizarea unei programe separate nu va duce la crearea unor clase separate.

11.  Statele membre ar trebui, de asemenea, sa încurajeze dezvoltarea materialului de predare pe baza experientelor pozitive, pentru a-I ajuta pe profesori în munca lor cotidiana cu copiii romi / tigani.

12.  În tarile unde este vorbita limba romani, copiilor romi / tigani ar trebui sa li se ofere posibilitatea de a învata limba materna.

 

Recrutarea si formarea profesorilor

13.  Este important ca viitorilor profesori sa li se înlesneasca accederea la cunostinte si formare specifica pentru a-i ajuta sa-si înteleaga mai bine elevii romi / tigani. Educatia elevilor romi / tigani ar trebui sa ramîna, totusi, o parte integranta a sistemului educational general.

14.  Comunitatea romilor / tiganilor ar trebui sa fie implicata în crearea unei asfel de programe scolare, fiind direct implcati în oferirea de informatie pentru viitorii profesori.

15.  Ar trebui sa fie sprijinite, de asemenea, formarea si recrutarea profesorilor din cadrul comunitatii romilor / tiganilor.

 

Cercetarea informatiei si realizari

16.  Statele membre ar trebui sa încurajeze cercetarea inovativa / proiecte de actiune la scara mica, în scopul gasirii de raspunsuri la nevoile locale. Rezultatele unor astfel de proiecte ar trebui diseminate.

17.  Rezultatele politicilor eduactionale pentru elevii romi / tigani ar trebui sa fie monitorizate cu atentie. Toti cei implicati în educatia copiilor romi / tigani (autoritatile scolare, profesori, parinti, organizatii neguvernamentale) ar trebui invitati sa ia parte la procesul de monitorizare.

18.  Evaluarea rezultatelor politicilor educationale adresate copiilor romi / tigani ar trebui sa aiba în vedere multiple criterii, inclusiv dezvoltarea personala si sociala, si sa nu se limiteze doar la estimarea frecventarii scolilor si rata abandonului scolar.

Consultare si coordonare

19.  Ar trebui ca implicarea tuturor partilor interesate (ministere ale educatiei, autoritati scolare, familiile si organizatiile de romi) în crearea, implementarea si monitorizarea politicilor educationale pentru romi / tigani sa fie promovata de catre stat.

20.  Ar trebui, de asemena, sa se faca uz de mediatori din comunitatea de romi / tigani, la toate nivelele de educatie, în special pentru a îmbunatati contactele dintre romi / tigani, populatia majoritara si scoli, pentru a evita conflictele la scoala.

21.  Ministerele Educatiei, în cadrul actiunii de constientizare, mentionate la punctul I, paragraful 3, ar trebui sa faciliteze coordonarea eforturilor diferitelor parti implicate si sa permita crearea unor canale de informare între nivelele diferite ale autoritatilor educationale.

22.  Statele membre ar trebui sa încurajeze si sa sprijine schimbul de experienta si "practici pozitive".

 

3. Programe alternative pentru scolarizarea romilor si actele normative aferente

Pâna în anul 1989, recuperarea scolara se facea conform Legii Învatamântului din anul 1978, pe baza unui Ordin al Ministerului, din anul 1987.

Dupa anul 1990, pâna în anul 1995, când s-a aprobat noua Lege a Învatamântului nr. 84/1995, activitatile de recuperare scolara s-au derulat în baza si în spiritul vechilor acte normative de pâna în anul 1989, cu adaptari la noul context legislativ.

Dupa anul 1995, în termenii noii Legi a Învatamântului, recuperare scolara, ca învatamânt cu frecventa redusa, se putea organiza doar la ciclul gimnazial. Prevederea de la art. 20, referitoare la desfasurarea învatamântului primar, nu permitea derularea unui învatamânt de recuperare scolara pentru ciclul primar, decât cu frecventa zilnica la scoala, cerinta care nu se putea armoniza cu aspiratiile adolescentilor, tinerilor si ale adultilor rromi, care, de cele mai multe ori, desfasurau activitati zilnice de întretinere a familiilor lor.

Minsiterul si CEDU 2000+ au derulat, în intervalul 1999 - martie 2003, un program de recuperare scolara ("Programul de combatere a marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat învatamântul obligatoriu si nu au dobândit competentele minime necesare ocuparii unui loc de munca"), conform OMEN nr.4231 din 18.08.1999 si OMEN nr. 4615 din 06.09.2004. Beneficiarii programului au fost tineri rromi si nerromi care au absolvit cel putin primele patru clase, ori cinci, sau sase ori sapte, dar nu opt clase, si care aveau vârste între 14 - 28 ani. Pe parcursul stagiului de recuperare, de 3 ani si jumatate, elevii dobândeau competentele specifice ciclului gimnazial si îsi însuseau o meserie sau o ocupatie, în acelasi timp. 

Dar problema cea mare, solicitarile rromilor vizau recuperarea scolara la clasele elementare. În perioada 1995 - 2003 au fost lansate de catrte profesori, directori, de catre ONG-uri o serie de apeluri, prin care se cerea reformularea art. 20. Din pacate, Ministerul nu a dat curs decât, târziu, acestei solicitari, corijând textul Legii Învatamântului abia în iulie 2003. Dar si duipa aceasta data, desi exista un proiect pentru o Metodologie de recuperare scolara (elaborat de inspectorii rromi în anul 2000), Ministerul a redactat cu greutate o Metodologie, pe care, în 6 octombrie 2005, a aprobat-o, ca anexa la Ordinul nr. 5160, în contextul Programului educational PHARE, ca Program « A doua sansa » (« sansa a Doua ») .

Metodologia prezinta câteva mari câstiguri:

-         într-un semestru obisnuit, din octombrie în februarie, sau din februarie - iunie, se câstiga un an scolar. Altfel spus, într-un an scolar se pot câstiga doi ani scolari ;

-         program flexibil, în regim de zi, seral, comasat si intensiv ;

- recuperarea scolara se poate realiza si în limbile minoritatilor, « în conditiile în care exista minimum 8 solicitari în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor si daca unitatea de învatamânt poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritatii nationale, a materialelor elaborate în cadrul programului » (Metodologie, art.3).

-         înscrierea în programul de recuperare nu se face conditionat de prezentarea actelor doveditoare (mai ales în situatii când acestea s-au pierdut). Se instituie o comisie care îl examineaza pe candidat si este admis în anul corespunzator cunostintelor detinute ;

-         sistemul de scolarizare si de evaluare este modular, în sensul ca un cursant poate fi în clasa a III-a la disciplina matematica, dar numai în cl. a II-a la româna, de exemplu.

-         la cl. a V-a - a X-a, cursantul depinde si o meserie, pe lânga recuperarea claselor lipsa ;

-          elevul minoritar rrom, poate cere studierea, la un curs optional, si a orei saptamânale de limba si literatuzra rromani ;

-         Exista «ghiduri» (manuale scolare) si programe adecvate vârstei tinerilor si adultilor si, de asemenea, câte un set paralel cu «ghiduri» si pentru profesori, ceea ce constituie o noutate absoluta în sistemul educational românesc.

În anii scolari 2005 - 2006 si 2006 / 2007, testarea Metodologiei s-a facut în toata tara, nu numai în judetele admise în Programul PHARE.

  

3.1. Programul de recuperare «A doua sansa» în învatamântul primar

Pentru clasele I - IV, oferim, mai jos, spre lecturare, Ordinul si Metodologia în vigoare.

3.1.1. Ordinul nr. 5160/6 octombrie 2005 privind aplicarea Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" în anul scolar 2005 - 2006

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

                              Cabinet Ministru

 

                          

 

              Ordin

privind aplicarea Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar"  în  anul scolar 2005  - 2006

În conformitate cu prevederile Legii Învatamântului nr. 84 / 1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

În temeiul Hotarârii de Guvern nr. 223 / 2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii,

                        Ministrul Educatiei si Cercetarii

                           emite prezentul ordin:

Art. 1.  Se aproba Metodologia privind organizarea procesului de învatamânt în cadrul Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar", în anul scolar 2005 - 2006. Metodologia este prevazuta în Anexa 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. Se aproba Planul cadru pentru Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar", aplicabil în anul scolar 2005 - 2006. Planul cadru este prevazut în Anexa 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3.   Se aproba programele scolare integrate, prin care se realizeaza educatia de baza în cadrul Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar". Programele sunt prevazute în Anexa 3, care face parte integranta din prezentul ordin.  

            Art. 4.  Secretarul de Stat pentru Învatamânt Preuniversitar, Directia Generala Învatamânt Preuniversitar, Directia Generala Buget - Finante, Patrimoniu si Investitii, inspectoratele scolare judetene / al Municipiului Bucuresti si unitatile de învatamânt implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

                                                     Ministru,

                                                MIRCEA MICLEA     

Bucuresti, Nr. 5160 / Data 6 oct. 2005

G-ral Berthelot 28 -30, Bucuresti - 70738, Tel: (+4021) 313 42 45, Fax: (+4021) 310 42 10

 

3.1.2. Anexa 1 la Ordinul M.Ed.C. nr. 5160 din 6 oct. 2005, Metodologia privind organizarea programului a doua sansa pentru învatamântul primar

                                                   METODOLOGIA

PRIVIND ORGANIZAREA PROGRAMULUI A DOUA sANSĂ                 PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

I. Dispozitii generale

Art. 1 (1) Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" are ca scop sprijinirea

copiilor / tinerilor / adultilor pentru recuperarea învatamântului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii si care au depasit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzatoare învatamântului primar.

(2) Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" reprezinta o componenta a programului "Acces la educatie al grupurilor dezavantajate", implementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si finantat de Uniunea Europeana si Guvernul României.

(3) Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" este o continuare si o completare a "Programului de combatere a marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat învatamântul obligatoriu si nu au dobândit competentele minime necesare ocuparii unui loc de munca", derulat conform OMEN nr.4231 din 18.08.1999 si OMEN nr. 4615 din 06.09.2004.

(4) În anul scolar 2005 - 2006 programul va avea caracter experimental si se va derula, cu suport financiar, în judetele în care se deruleaza Programul Phare "Acces la educatie al grupurilor dezavantajate". La solicitarea inspectoratelor scolare, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aviza functionarea unor clase în cadrul Programului "A doua sansa" si în alte judete decât cele cuprinse în Programul Phare.

(5) Pe baza experientei câstigate în acest an scolar, în urma evaluarii si monitorizarii, programul va fi revizuit, astfel încât sa se poata extinde la nivel national în anul scolar 2006-2007.

Art. 2 (1) Pentru anul scolar 2005-2006, inspectoratele scolare judetene, respectiv Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti, vor anunta scolile despre începerea programului experimental "A doua sansa pentru învatamântul primar", vor populariza conditiile de organizare, precum si beneficiile acestuia pentru comunitate.

(2) scolile interesate pot fiinta în Programul " A doua sansa pentru învatamântul primar" cu acordul inspectoratelor scolare judetene, respectiv Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti. Pentru anul scolar 2005-2006, numarul de clase va fi aprobat în luna octombrie 2005, respectiv ianuarie 2006.

(3) Pentru a functiona în acest program, clasele trebuie sa cuprinda minimum 8 si maximum 15 elevi pentru fiecare clasa. În situatii exceptionale, clasele pot functiona cu un numar mai mic sau mai mare de elevi, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, acordata la solicitarea inspectoratelor scolare.

(4) Nivelul de studiu al elevilor cuprinsi în fiecare clasa poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.

Art.3 În functie de necesitatile locale, Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" se poate desfasura în limba minoritatilor nationale, în conditiile în care exista minimum 8 solicitari în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor si daca unitatea de învatamânt poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritatii nationale, a materialelor elaborate în cadrul programului.

Art. 4 (1) Forma de organizare a procesului de învatamânt în Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" poate fi în regim de zi, seral, comasat si intensiv, conform deciziei luate de catre consiliul de administratie al fiecarei scoli, dupa consultarea elevilor înscrisi în program.

(2) In cadrul Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar", învatamântul primar poate fi parcurs în doi ani. Durata de scolarizare se poate micsora sau mari pentru fiecare elev în parte, în functie de competentele dovedite în domeniul educatiei de baza, conform prevederilor prezentei metodologii.

II. Înscrierea în Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar"

Art. 5 (1) În Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" se pot înscrie persoane care au depasit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzatoare învatamântului primar si care se afla în una dintre urmatoarele situatii:

               (i) nu au parcurs nici o clasa din învatamântul primar;

               (ii) au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reînscrierea în învatamântul primar.

(2) Înscrierea se face la unitatile de învatamânt care organizeaza Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar", pe baza dosarelor de înscriere.

(3) Pentru persoanele care solicita înscrierea în Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" la nivelul I (corespunzator clasei I) înscrierea se face automat, prin completarea cererii si depunerea actelor solicitate.

(4) Candidatii care declara ca au achizitii peste nivelul I de studiu, pot solicita unitatilor de învatamânt înscrierea într-un nivel superior. Acordul va fi dat de catre Comisia de evaluare, în urma evaluarii initiale, prezentate la articolul 12.

 (5) Un candidat poate consemna în fisa de înscriere optiunea pentru studierea programului în limba materna.

Art.6. (1) La nivelul unitatilor scolare organizatoare ale Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" se va constitui o Comisie de înscriere în program, alcatuita din:

- director / director adjunct;

- secretar sef;

- un învatator;

- mediator scolar, daca exista;

- coordonatorul Programului "A doua sansa" de la nivelul unitatii scolare.

(2) Atributiile Comisiei de înscriere în cadrul Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" sunt:

- anunta în comunitate începerea programului, conditiile de organizare (numarul de locuri disponibile, documentele necesare înscrierii, planificarea activitatilor etc.);

- centralizeaza cererile de înscriere;

- verifica dosarele participantilor;

- colaboreaza cu Comisia de evaluare, definita la art. 13, pentru planificarea si organizarea procesului de evaluare a cunostintelor anterior dobândite;

- centralizeaza cererile si alcatuieste grupele de cursanti, dupa încheierea procesului de evaluare.

- analizeaza cazurile deosebite (cereri ale persoanelor cu cerinte educationale speciale) si propune solutii pentru integrarea acestora în program;

- propune alternative de programe flexibile pentru derularea programului, în conformitate cu cerintele educatiei adultilor si cu nevoile personale ale participantilor la program.

Art. 7 (1) Un candidat se poate înscrie în Programul « A doua sansa pentru învatamântul

primar » la începutul anului scolar, conform articolului 8 (4).

(2) Înscrierea în program se face pe baza de cerere, depusa la secretariatul fiecarei scoli organizatoare, însotita de urmatoarele acte:

. certificatului de nastere în copie si în original; în cazul inexistentei documentelor de nastere, o adeverinta eliberata de autoritatile locale;

. certificatul de casatorie, daca este cazul, în copie si în original;

. actul de identitate, în copie si în original;

. foaie matricola sau adeverinte care sa ateste parcurgerea anumitor clase;

. fisa medicala; în cazul inexistentei documentului, fisele vor fi alcatuite ulterior înscrierii;

. adeverinta de serviciu, daca este cazul.

(3) În cazul în care persoanele doritoare sa se înscrie în Programul «A doua sansa pentru învatamântul primar» nu au documente de identitate, acestea sunt acceptate, urmând sa finalizeze procedurile pentru obtinerea documentelor pâna la sfârsitul nivelului IV. scoala se va adresa autoritatilor locale/ politiei pentru a solicita sprijinul în vederea obtinerii documentelor de identitate.

III. Organizarea procesului de învatamânt în cadrul programului "A doua sansa pentru învatamântul primar"

Art.8 (1)Programul se poate organiza în regim de zi/ seral (cu frecventarea cursurilor în mod zilnic, dimineata sau dupa - amiaza), în regim intensiv (la sfârsit de saptamâna) sau comasat ( în perioada vacantelor scolare).

(2) Pentru organizarea programului în regim de zi/ seral, fiecarui an de studiu îi corespunde un semestru scolar cu un numar de 16 - 17 saptamâni. În acest mod, un cursant care nu a frecventat nici un an din ciclul primar poate finaliza recuperarea învatamântului primar în 2 ani.

            (3) Pentru organizarea programului în regim comasat sau intensiv, pentru calcularea numarului de ore se va tine seama de numarul estimat de saptamâni mentionat la alineatul (4 ) si de numarul de ore din Planul cadru.

(4) Structura anului scolar 2005-2006 în Programul « A doua sansa pentru învatamântul primar» este urmatoarea:

Semestrul 1:

Începerea cursurilor: 10 octombrie 2005

Durata cursurilor - 16 saptamâni (10 octombrie 2005 - 10 februarie 2006)

Semestrul 2:

Începerea cursurilor: 20 februarie 2006

Durata cursurilor - 17 saptamâni (20 februarie 2006 - 16 iunie 2006)

Art. 9 Structura mentionata la articolul 8 poate fi adaptata conditiilor locale, decizia

apartinând consiliului de administratie al fiecarei scoli, în urma consultarii elevilor înscrisi în program, cu conditia parcurgerii orelor prevazute în planul cadru pentru fiecare semestru.

Art. 10. Fiecare nivel de studiu include un numar de module/discipline de studiu obligatorii si optionale (conform Planului cadru din Anexa 2), definite pe baza curiculumului national si a finalitatilor învatamântului primar, esentializate, adaptate nevoilor elevilor, astfel încât sa faciliteze învatarea transdisciplinara.

Art. 11. (1) Frecventarea modulelor este obligatorie si se consemneaza în documentele de

evidenta scolara, cu exceptia situatiei în care elevul a promovat modulele educatiei de baza în sesiunea de evaluare initiala, programata la înscriere în program.

 (2) Absentele se înregistreaza în catalog. Motivarea absentelor se poate face în baza unei scutiri medicale, obtinuta în conditii legale, a unei învoiri scrise din partea cadrului didactic sau în baza unei adeverinte de la locul de munca, pentru cei care lucreaza.

IV Evaluarea initiala

Art. 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea initiala se aplica doar acelor candidati care solicita înscrierea la alt nivel decât nivelul I.

(2) Evaluarea initiala consta în sustinerea unui interviu si a unor probe orale si scrise.

(3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achizitiile fundamentale, corespunzatoare disciplinelor limba româna si matematica.

(4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzatoare învatamântului primar, evaluarea initiala va viza toate disciplinele corespunzatoare acestor niveluri, prevazute în Planul cadru pentru Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar".

(5) Un elev cuprins, în urma evaluarii, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrisi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limba straina corespunzatoare nivelurilor anterioare de studiu.

(6) În cadrul interviurilor, candidatii se autoevalueaza, în functie de numarul de clase primare urmate si de competentele personale si defineste nivelul la care doreste sa fie (re)înscris;

(7) Pentru recunoasterea achizitiilor corespunzatoare unui nivel, se sustin probe orale si scrise, pentru disciplinele prevazute în Planul cadru pentru Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar", specifice nivelului solicitat.

(8) Probele de evaluare se construiesc în functie de autoevaluarea candidatului si pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în programele scolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de catre comisiile de evaluare din fiecare scoala, definite conform articolului 13.

(9) Rezultatele evaluarii initiale se înregistreaza în procesul - verbal care ramâne în unitatea în care elevul urmeaza sa frecventeze cursurile;

(10) În cazul în care nivelul de pregatire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. la limba româna nivelul III, iar la matematica nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o alta grupa de cursanti modulul la care este evaluat ca avansat.

Art. 13 (1) Organizarea evaluarii initiale se face de catre o Comisie de evaluare si este alcatuita din:

- inspector de specialitate pentru învatamânt primar sau învatator metodist ;

            - directorul scolii;

- coordonatorul Programului "A doua sansa" de la nivelul unitatii scolare;

- doi învatatori.

- profesori pentru disciplinele prevazute în Planul cadru pentru Programul " A doua sansa pentru învatamântul primar".

V Evaluarea curenta

Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzatoare învatamântului primar evaluarea curenta se face folosind calificative.

(2) Evaluarea la sfârsitul fiecarui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administratie al fiecarei scoli. La acestea vor participa toti cursantii, indiferent de forma de învatamânt parcursa.

(3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzatoare fiecarui modul. Ele sunt stabilite de învatatorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" si anuntate cursantilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC si trimise în scoli pâna la sfârsitul lunii octormbrie 2005.

(4) Elevii care nu promoveaza testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul urmator pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul.

(5) Un modul se considera promovat daca se obtine minimum calificativul "suficient".

VI Certificare

Art 15 (1) În urma promovarii fiecarui modulul se elibereaza o "adeverinta de promovare a modulului".

(2) În urma promovarii fiecarui nivel, se elibereaza o " adeverinta de promovare a nivelulu"

(3) În urma promovarii tuturor nivelurilor corespunzatoare învatamântului primar, se elibereaza un certificat de absolvire a învatamântului obligatoriu de nivel primar.

(3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzator clasei a IV), acestia au aceleasi drepturi cu absolventii învatamântului primar de masa.

VII Dispozitii finale

Art.16 (1) Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul « A doua sansa pentru

învatamântul primar » vor fi:

- cadre didactice calificate;

- cel putin cu grad definitiv;

- participante la programele de formare continua, organizate în cadrul Programului "A doua sansa" sau la alte programe de formare continua;

 (2)Plata cadrelor didactice pentru clasele Programului « A doua sansa pentru învatamântul primar » se poate face în anul experimental prin plata cu ora.

Art.17

(1) În fiecare scoala în care functioneaza Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar", consiliul de administratie al scolii alege/numeste un coordonator al Programului "A doua sansa", care coordoneaza atât programul derulat pentru învatamântul primar, cât si cel destinat învatamântului secundar inferior, daca exista;

(2) Atributiile coordonatorului Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" de la nivelul fiecarei unitati scolare sunt:

- participa la activitati de formare care au ca subiect programele de tip "A doua sansa";

- informeaza comunitatea în legatura cu beneficiile programului (împreuna cu mediatorul scolar);

- se implica în organizarea activitatii Comisiei de înscriere si a Comisiei de evaluare de la nivelul scolii;

- monitorizeaza, intern, desfasurarea programului..

(3) Activitatea coordonatorului Programului "A doua sansa" de la nivelul unitatii scolare va fi monitorizata la nivelul inspectoratelor judetene de catre coordonatorul programului "A doua sansa" de la nivel judetean. Acesta va colabora cu persoanele abilitate de la nivel judetean precum: inspectorul pentru romi, inspectorul pentru învatamântul primar, inspectorul pentru învatamânt special, formatori, directorul Casei Corpului Didactic.

 

3.1.3. Anexa 2 la Ordinul M. Ed.C. nr. 5160 / 6 octombrie 2005, Planul cadru de învatamânt "A doua sansa" pentru învatamânt primar

 

ARIA CURICULARĂ/DISCIPLINA

NIVEL I

NIVEL II

NIVEL III

NIVEL IV

I. Limba si comunicare

7-9

7-9

7-9

7-9

1. Limba si literatura româna

6

6

5

5

Limba si literatura româna consultatii individuale

1

1

1

1

2. Limba moderna 1

1

1

2

2

3. Optional Limba Romani

1

1

1

1

II. Matematica si stiinte ale naturii

3-4

3-4

5-7

5-7

1. Matematica

3

3

4

4

Matematica - consultatii individuale

1

1

1

1

2. Cunoasterea mediului

-

-

1

-

3. stiinte ale naturii

-

-

-

1

4. Optional informatica

-

-

1

1

III. Om si societate

0-1

0-1

0-1

2-4

1. Educatie Civica

1*

1*

1*

1*

2. Istorie, Geografie

-

-

-

2

3. Optional Drepturile omului

-

-

-

1

IV. Consiliere si orientare

1

1

1

1

V. Arte

0-1

0-1

0-1

0-1

1.Optional Arte plastice si decorative

1

1

1

1

VI. Educatie fizica si sport

0-1

0-1

0-1

0-1

1.Optional Educatie fizica si sport

1

1

1

1

Numarul total de ore alocat pentru trunchiul comun

11 +1*

11+1*

13+1*

15+1*

Discipline optionale si extinderi / curiculum la decizia scolii

3-5

3-5

3-6

3-7

Numarul minim de ore pe saptamâna

14-15

14-15

16-17

18-19

Numarul maxim de ore pe saptamâna

17

17

20

22

* Modulul de educatie civica se parcurge o singura data, la nivelul la care sunt înscrisi

 

3.1.4. Mediatizarea facuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii în data de 07.10.2005, Comunicat de presa, titlul: Program de reintegrare scolara: "A doua sansa pentru învatamântul primar"

 

Ministrul educatiei si cercetarii, prof. univ. dr. Mircea Miclea a semnat ieri, 6 octombrie 2005, ordinul nr. 5160 privind organizarea pentru prima data a programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" ce are ca scop sprijinirea copiilor / tinerilor / adultilor  pentru începerea sau continuarea studiilor primare.
În programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" se pot înscrie persoane care au depasit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzatoare învatamântului primar si care se afla în una dintre urmatoarele situatii: nu au parcurs nici o clasa din învatamântul primar sau care au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reînscrierea în învatamântul primar.

Înscrierile se fac în lunile octombrie, respectiv februarie, pe baza de cerere, depusa la secretariatul fiecarei scoli organizatoare, însotita de urmatoarele acte:
- certificatului de nastere în copie si în original; în cazul inexistentei documentelor de nastere, o adeverinta eliberata de autoritatile locale;
-  certificatul de casatorie, daca este cazul, în copie si în original;
- actul de identitate, în copie si în original;
- foaie matricola sau adeverinte care sa ateste parcurgerea anumitor clase;
- fisa medicala;
- adeverinta de serviciu, daca este cazul.
În cazul în care persoanele doritoare sa se înscrie în programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" nu au documente de identitate, acestea sunt acceptate, urmând sa finalizeze procedurile pentru obtinerea documentelor pâna la sfârsitul nivelului IV. scoala se va adresa autoritatilor locale/ politiei pentru a solicita sprijinul în vederea obtinerii documentelor de identitate.

Programul are o durata flexibila, dar se poate micsora pentru fiecare elev în parte, în functie de competentele dovedite în domeniul educatiei de baza.
Structura anului scolar 2005-2006 în programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" este urmatoarea:
- Semestrul 1:
Începerea cursurilor: 10 octombrie 2005
Durata cursurilor - 16 saptamâni (3 octombrie 2005 - 10 februarie 2006)
- Semestrul 2:
Începerea cursurilor: 20 februarie 2006
Durata cursurilor - 17 saptamâni (20 februarie 2006 - 16 iunie 2006).
Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" este o continuare si o completare a "Programului de combatere a marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat învatamântul obligatoriu si nu au dobândit competentele minime necesare ocuparii unui loc de munca", derulat conform ordinelor ministrului nr.4231 din 18.08.1999 si nr. 4615 din 06.09.2004.
În anul scolar 2005 - 2006, programul va avea caracter experimental si se va derula, cu suport financiar, în judetele în care se desfasoara Programul Phare "Acces la educatie al grupurilor dezavantajate".

Forma de organizare a procesului de învatamânt în programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" poate fi în regim de zi, seral, comasat, conform deciziei luate de catre consiliul de administratie al fiecarei scoli, împreuna cu elevii înscrisi în program.

La solicitarea inspectoratelor scolare, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aviza functionarea unor clase în cadrul Programului "A doua sansa" si în alte judete decât cele cuprinse în Programul Phare.
În functie de necesitatile locale, programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" se poate desfasura în limba minoritatilor nationale, în conditiile în care exista minimum 8 solicitari în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor si daca unitatea de învatamânt poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritatii nationale, a materialelor elaborate în cadrul programului.
Pe baza experientei câstigate în acest an scolar, în urma evaluarii si monitorizarii, programul va fi revizuit, astfel încât sa se poata extinde la nivel national în anul scolar 2006-2007.

Director,

Mircea Muresan

 

3.2. Programul de recuperare «A doua sansa», în învatamântul gimnazial si în ciclul inferior liceu

a. Pentru programele scolare destinate claselor a V-a - a X-a, a se intra pe http://www.edu.ro/index.php/articles/5174/
b. pentru Metodologia privind recuperarea scolara la clasele a V-a - a X-a, a se cauta OMEdC nr. 5735 / 29.12.2005 (Programele sunt în Anexa 2 a ordinului)

 

3.3. Pasi pentru cautarea documentelor "A doua sansa"

Pasul 1: http://www.edu.ro/index.php/articles/c486/
Pasul 2: mergeti pe
http://www.edu.ro/index.php/articles/c492/
Pasul 3: Pentru programe destinate nivelului I-IV intrati pe
http://www.edu.ro/index.php/articles/3642/
Pasul 4: Pentru programe destinate nivelului V -X intrati pe
http://www.edu.ro/index.php/articles/5174/
Pasul 5: Pentru Metodologie (Anexa I), plan - invatamant (cadru , v. Anexa II) si Programe cautati O M. Ed. C. 5160/ 6 X 2005, respectiv - pentru V - X - trebuie sa cautati O M Ed C nr. 5735 / 29.12.2005 (Programele sunt in Anexa 2).

 

3.4. Programul de recuperare «Gradinita estivala premergatoare clasei I»

În anul 2001, Ministerul Educatiei a propus Reprezentantei UNICEF în România initierea unui proiect-pilot pentru implementarea "gradinitelor de recuperare la nivel prescolar" (gradinite estivale premergatoareclasei I), destinate copiilor romi, dar si neromi care nu au frecventat învatamântul preprimar

Dupa 1990, se înregistrasera unele initiative ale comunitatilor de rromi - îndeosebi în zonele compacte locuite de rromi (unde, se stie, copilul rom este captiv în comunitate si, de obicei, acesta nu vorbeste decât limba materna romani) - ce au avut ca scop organizarea de cursuri, în comunitate, pe baza de voluntariat, menite sa-i ajute pe copiii romi ce urmau sa se înscrie în clasa I ca sa-si însuseasca intensiv limba româna sau limba maghiara (în functie de limba de predare din scoala vizata de parintii elevilor rromi si dupa traditia scolara locala). S-au remarcat aici initiativele familiei domnilor Nicolae si Marcel Costache, din cartierul Fata Luncii - Craiova, respectiv, initiative similare în judetul Cluj s.a.

Timidele initiative mentionate au constituit germenii unui program pe care Directia Generala de Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor l-a gândit, în anul 2001, si l-a testat în cadrul proiectului " Start bun pentru scoala", derulat în parteneriat cu UNICEF, Romani CRISS si Inspectoratul scolar Judetean Vrancea - la Panciu - pentru o grupa de 25 de elevi prescolari romi.

 "Gradinita estivala premergatoare scolii" a demonstrat viabilitatea unei astfel de solutii alternative de "recuperare" la nivelul învatamântului prescolar. Astfel, în decurs de trei saptamâni, în lunile august - septembrie 2001, copiii romi din acest proiect (care nu au frecventat niciodata sistemul de învatamânt preprimar) au putut recupera, sub îndrumarea unei educatoare si a unei învatatoare, achizitiile ce se configureaza în mod normal în învatamântul preprimar, îndeosebi cele care privesc socializarea, viata în viitoarea comunitate scolara, deprinderile de baza esentiale (activitati alternate de ascultare si de formulari de raspunsuri, mânuirea instrumentelor de scris / desenat si de colorat, munca individuala si activitati în grup s.a.).

Proiectul s-a bucurat si de o componenta de monitorizare - pe durata clasei I - prilej cu care elevii romi beneficiari ai gradinitei estivale au demonstrat o foarte buna integrare în mediul scolar si consecventa în procesul educativ scolar din toate punctele de vedere (nivel de achizitii, norme de conduita s.a.).

Proiectul a fost repede multiplicat de scoli, îndeosebi în cadrul megaprogramului PHARE pentru categorii de elevi defavorizati, fiind, asadar, validat de Minister ca forma de recuperare la nivel prescolar, dar recomandat ca o solutie extrema, doar în cazul acelor copii care din diferite motive nu au frecventat gradinita.

 

4. Programul educational PHARE adresat romilor si altor categorii defavorizate

4. 1. Unitatea de Implementare

Unitatea de implementare a programelor PHARE, care au ca scop îmbunatatirea accesului la educatie al grupurilor dezavantajate, a fost înfiintata initial prin Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4663/07.10.2002. Ulterior, pe masura ce programele PHARE elaborate si implementate au avut continuitate, au fost emise noi ordine (Ordinul nr. 3204/01.02.2006, ce se refera la continuarea activitatii Unitatii de Implementare a proiectelor PHARE RO.0104.02 Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi, PHARE/2003/005-551.01.02 Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate si PHARE 2004/016-772.01.02 Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate etc.). Unitatea de Implementare a programelor PHARE are în componenta urmatorii membri:

1.  Liliana Preoteasa - responsabil de program - director UIP;

            2.  Gabriela Droc - responsabil înv.primar, programare si monitorizare - director adjunct UIP;

            3.  Viorica Preda - responsabil înv.prescolar, monitorizare si raportare;

            4.  - responsabil raportare, evaluare si proceduri PHARE;

            5.  Gabriela Scarlat - responsabil monitorizare si evaluare;

            6.  Adina Stan - responsabil monitorizare si evaluare;

            7. Mihaela Tania Sandu - responsabil pregatireaprofesionala si sistemul informational

            8.  Geta Costescu - responsabil cu formarea cadrelor didactice

            9.  - responsabil cu formarea cadrelor didactice la nivel local

            10. Bogdan Georoceanu - responsabil dezvoltare comunitara si activitatea mediatorului scolar

            11. Gheorghe Sarau - responsabil curiculum lb.romani si activitatea studentilor IDD;

            12. Mircea Vlad - responsabil pentru integrarea copiilor cu CES;

            13. Simona Nicolae - responsabil Centre de Resurse pt.Educatie Incluziva;

            14. Anca Popescu - responsabil reabilitare scoli;

            15. Silvana Theodorescu - responsabil monitorizare fonduri la nivel central.

4. 2. Evolutia în «valuri» a Programului PHARE

Megaprogramul educational PHARE al M. Ed. C., adresat accesului la educatie al categoriilor dezavantajate, cu accent pe scolarizarea copiilor romi (septembrie 2002 - nov. 2009), s-a derulat si se deruleaza astfel:

-          valul I (PHARE 2001, 8,33 mil. EUR): sept. 2002 - 2004. Programul s-a derulat în 74 scoli si gradinite cu populatie scolara preponderent roma din 10 judete (Arad, Bucuresti - sector 5, Buzau, Calarasi, Cluj, Dâmbovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui);

-          valul II (PHARE 2003, 11,33 mil. EUR): oct 2004 - martie 2007. Programul a fost extins în alte 134 unitati scolare din 12 judete noi (Alba, Bacau, Braila, Covasna, Harghita, Ialomita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Sibiu, Vâlcea) si 3 judete din vechiul program (Arad, Cluj si Dâmbovita).

-          valul III (PHARE 2004, 5 mil EUR): 16 ian. 2006 -  nov. 2007. Programul este implementat în 20 judete noi (Arges, Bihor, Bistrita, Botosani, Brasov, Caras Severin, Constanta, Dolj, Gorj, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vrancea) si 7 judete din valul I (Bucuresti - sector 5, Buzau, Calarasi, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui).

-          valul IV (PHARE 2005, 9,33 mil. EUR): martie 2007 - 2009, va fi implementat în acela judete care au participat în Programul PHARE 2004 si au câstigat finantare în urma unui concurs de proiecte.  

 

4.3. Lista scolilor din Programul PHARE (valurile I, II si extinderi)

  1. scoli  pilot cuprinse în Programul  PHARE 2001 (val I) si  în strategiile judetene

 

Jud.

 Val I (PHARE 2001)

Extindere (strategii judetene)

 

 

BZ

1. scoala cu cls.I-VIII « Mihail Kogalniceanu » Buzau

2. scoala nr. 14 Buzau

3. Grup scolar Industrial Transporturi C.F. Buzau

4. scoala  cu cls. I-VIII Cândesti,

5. scoala cu cls. I-VIII Calvini

6. scoala nr.3 Rm.Sarat

7. Gradinita cu Program Normal nr. 11 Buzau

8. GPN nr. 6 Rm.Sarat

9. GPN   Calvini

 

 

 

Alte unitati scolare: sc. nr.2 Buzau, sc. nr.8 Buzau, sc. nr.12 Buzau, sc. nr.14 Buzau, Gr. sc. Transporturi CF Buzau,  sc. nr.2 Râmnicu Sarat, - sc. nr.3 Râmnicu Sarat

- sc. nr.5 Râmnicu Sarat, sc. Mihailesti, sc. Râmnicelu, sc. Cilibia, sc. Buda, sc. Magura-Ciuta, sc. Viperesti, sc. Cislau

 

 

CL

1. Grupul scolar Alexandru Odobescu Lehliu-Gara

2. sc. Razvani

3. Grupul scolar Nicolae Balcescu Oltenita

4. sc.nr.4 Oltenita

5. Colegiul Tehnic stefan Banulescu Calarasi

6. scoala Roseti:

 

Alte unitati scolare: sc. cu cls. I - VIII Frasinet, sc. cu cls. I - VIII Dragalina, sc. cu cls. I - VIII Galbinasi, sc. cu cls. I - VIII Sarulesti, sc. cu cls. I - VIII Curcani, sc. cu cls. I - VIII "Mircea Nedelciu" Fundulea, sc. cu cls. I - VIII Stancea com. Spantov, sc. cu cls. I - VIII Ulmu, sc. cu cls. I - IV Clinciu com. Spantov

 

GL

1. sc. nr.1 Târgu Bujor

2. sc. nr.1 IVesti

3. sc. nr.7 Tecuci

4. sc.Gimnaziala Buciumeni

5. Grup scolar "Elena Doamna" Galati.

 

Alte unitati scolare: sc. Gimn. nr.15 " Elena Cuza"Galati, sc. gimn. nr.16 " N. Balcescu" Galati, sc. gimn. Nr.30 "Aurel Vlaicu" Galati, sc. nr.7 " N. Balcescu" Tecuci, sc. gimn. Nr.3 IVesti, sc. primara nr.4 Barcea, Podoleni, sc. gimn. Nr.2 Liesti, sc. Munteni

GR

1.Gradinita nr.8

2. sc. I -IV Ghimpati

3. sc. I-IV Valea Plopilor

4. sc. I-IV Dealu(com. Crevedia)

5. sc. I - VIII Pietrisu(com. Gaujani)

6. sc. I-VIII Dobreni(com.Varasti);

7.sc. I-VIII Clejani

8. sc. I - VIII Pietrisu(com. Gaujani)

Alte unitati scolare din: Cartierele: Caramidari si Tineretului Giurgiu, Varasti cu satele: Dobreni si Obedeni, Hotarele, Gostinari,  Prundu, Crevedia cu satul Dealu, Mârsa, Ghimpati cu satele: Valea Plopilor, Naipu si Ghimpati, Bolintin Vale, Gaujani

 Vedea, Fratesti, Gogosari, Slobozia

 

 

HD

1. sc. Primara "Viile Noi" Deva

2. sc. Andrei Muresanu Deva

3. sc. Lucian Blaga Deva

4. Grupul scolar Arte si Mes. Deva

5. sc. Gen. Nr. 9 Hunedoara

6. sc. Gen. Nr. 10 Hunedoara

7. Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara

8. sc. Ge. Nr.2 Petrosani

9. sc. Dominic Stanca Orastie

10. sc. Dr. Aurel Vlad Orastie

11. sc. Ge. Nr.2 Lupeni

12. sc. Gen. Iscroni

13. Colegiul Tehnic Agricol Al. Borza Geoagiu

14. Gr. sc. Agricol Geoagiu

15. Grupul scolar Crisan Criscior

16. sc. Gen. Nr.1 Criscior

17. sc. Gen. Buces

18. sc. Primara Mihaileni Buces Lic. Silviu Dragomir Ilia

19. sc. Gen. Rapolt

20. sc. Primara Rapoltel

21. sc.Primara Pricaz 

 

 

Alte unitati scolare: sc. "Octavian Goga" Deva, sc. "Lucian Blaga" Deva, sc. nr.11 Hunedoara, sc. "Dr. Aurel Vlad" Orastie, Colegiul "Al. Borza" Orastie, sc. gen. Calan,

sc. nr.2 Lupeni, sc. nr.2 Uricani

VS

1.Gr.Satu Nou

2. Gr Murgeni

3. sc. cls. I-IV Satu Nou

4. sc. cu cls.I-VIII Murgeni

5. Gr. Bacesti

6. Gr. Dumesti

7. sc. cu cls.I-VIII Bacesti

8. sc. cu cls.I-VIII Dumesti

 

Alte unitati scolare: sc. nr.6 Bârlad

SAM Bârlad, sc. Negresti, sc. nr.2 Zorleni

sc. Fâstâci, sc. Iana, sc. Voinesti, sc. Doagele com. Dragomiresti, sc. Barbosi com. Hoceni

 

 

2. scoli  pilot cuprinse în programele  PHARE 2001, 2003 si  în strategiile judetene

 

Jud.

Val I (PHARE 2001)

 Val I extins în PHARE 2003

Extindere (strategii judetene)

AR

1.sc. Gen. Ţipar

2. sc. Gen Sântana

3. sc. Gen. Nr.2 Pecica

4. sc. Gen. "Ioan Slavici" siria

5. sc. Gen. Nr.2 Curtici

6. sc. Gen.nr.3 Pecica

7. Gradinita PN Nr. 2 siria

 1. sc Gen. Nr.3 Arad

 2. sc. Gen. Nr.7 Arad

 3. sc Gen. Nr.8 Arad

 4. sc Gen. Vânatori

 5. sc Gen. Covasânt

 6. sc Gen. Manastur

 7. sc Gen.  Dorobanti

 8. sc Gen. Nr.2 Sântana

 9. sc Gen. Nr.2 Pecica

 

 

1. alte unitati scolare din comunitatile rurale: Buteni, CraIVa, Adea, Sâmbateni, Fiscut, Vinga, Felnac, Sâmpetru, German, semlac, Seitin

2. alte unitati scolare din comunitatile urbane: Gr. sc. Chisinau Cris, Gr. sc. Pâncota, Gr. sc. Ineu, Gr. sc. Sebis

CJ

1. sc. "Mihai Viteazu" Câmpia Turzii

2. sc. nr.5 Turda

3. sc. cu cls. I-VIII Fizesu Gherlii

4. sc. cu cls. I-VIII Sânpaul

5. sc. cu cls. I-VIII Poieni

6. sc. cu cls. I-VIII Cojocna

7. sc. "Traian Dârjan" Cluj Napoca(sc. nr.12)

8. sc. "Nicolae Iorga" Cluj Napoca

 

1. sc. N.Iorga din Cluj Napoca

2. sc. Cojocna

3. sc. Sânpaul

4. sc. Mihai Viteazu Câmpia Turzii

5. Colegiul T.V. Ungureanu Câmpia Turzii

6. sc.nr.5 Turda

7. sc. Potaissa Turda

8. Gr.sc. Terapia Cluj Napoca

9. sc. I Deac Câmpia Turzii

10. Gr.sc. st. Pascu Apahida

 

Alte unitati scolare din:

- Gherla

- Dej

 

DB

1. sc. Cojasca

2. sc. Iazu

3. sc.  Potlogi

4. sc. Românesti

5. sc. sotânga

6. sc. Capul Plaiului (Gura Ocnitei)

7. sc. sotânga

8. sc. Fântânele

9. Gr. Iazu

 

1. scoala Balteni

2. scoala Cojasca

3. scoala Ungureni

4. scoala "I.L.Caragiale"

5. scoala Telesti

6. scoala Vizuresti

7. scoala Vulcana Pandele

 

Alte unitati scolare din: Moroieni, Ciocanesti, Corbii Mari, Manesti, Dragomiresti, Ludesti, Crângurile, Matasaru, Contesti, Ghergani, Vacaresti,Voinesti, Gura Ocnitei, Brezoaiele, Bilciuresti,Butimanu,- Costesti Vale

3. scoli  pilot cuprinse în Programul  PHARE 2003 (val II) si  în strategiile judetene

 

Jud.

 Val II (PHARE 2003)

Extindere (strategii judetene)

AB

1. sc. cu cls. I-VIII Balcaciu

2. GPN Veza Blaj

3. sc. cu Cls I-VIII "Ion Micu Moldovan" Blaj

4. sc. cu Cls I-VIII P.P. Aron Blaj

5. GPN Cetatea De Balta

6. sc. cu Cls. I - IV  Nr.2 Cetatea De Balta

7. GPN Iclod, Com. Sancel

8. sc. cu Cls. I - VIII Nr.3 Sebes

9. sc. cu Cls I - VIII Veseus, Com. Jidvei

 

- GPN Veza Blaj,  sc. cu cls. I- IV Iclod

si  unitati scolare din alte comunitati cu pondere mare de populatie roma: Blaj, Teius, Aiud, Sebes, Ocna Mures si Câmpeni

 

BC

1. scoala cu cls. I - VIII "Domnita Maria"- Centrul de Educatie Integrata, Municipiul Bacau

2. scoala cu cls. I - VIII nr. 3(Orbic), Orasul Buhusi

3. scoala cu cls. I - VIII nr. 1(Bratulesti), Orasul Darmanesti

4. scoala cu cls. I - VIII Bacioiu, Comuna Corbasca

5. scoala cu cls. I - VIII nr. 1 Valea Seaca

6. scoala cu cls. I - VIII Radoaia, Comuna Parava

7. scoala cu cls. I - VIII Gura Vaii

 

 

Unitati scolare din alte comunitati cu pondere mare de populatie roma:

- Bacau, Comanesti, Moinesti, Onesti, Tg. Ocna, Asau, Balcani, Beresti, Bistrita, Berzunti, Blagesti, Casin, Caiuti, Colonesti, Cotofenesti, Doftana, Filipesti, Hongesti, Lipova, LIVezi, Plopana, Podu Turcului, Poduri, Rachitoasa, Secuieni, stefan cel Mare, Tamasi

 

BR

1. scoala Cu Cls. I - VIII Nr. 2 Viziru

2. scoala Cu Cls. I - VIII Bertestii De Jos

3. scoala cu cls. I - VIII nr. 24 Braila

4. Gradinita de copii nr.12 Braila

5. scoala cu cls. I - VIII "George Cosbuc" Braila

6. scoala cu cls. I - VIII Com. Gradistea

7. scoala cu cls. I - VIII Valea Cânepii Com. Unirea

8. scoala cu cls. I - VIII Lanurile

9. scoala cu cls. I - VIII sutesti

 

Zone de interventie prioritara - cuprinse în proiect: Cartierul Chercea Braila, Viziru, Lanurile, Valea Cânepii, Cartierul Brailita, Braila, Bertestii de Jos, Spiru Haret, sutesti - Gradistea

CV

1. sc. cu Cls.I - VIII "Bartha Karoly" Borosneul Mare

2. sc. cu cls. I - VIII   Doboseni, Com. Bradut

3. sc. cu cls. I - VIII   Haghig

4. sc. cu cls. I - VIII  "Mihai Sadoveanu" Înt. Buzaului

5. sc. cu Cls. I- IV    Ojdula

6. sc. cu cls. I - VIII  "Apor Istvan" Sânzieni

7.sc. cu Cls. I- Vii   "Romulus Cioflec" Araci, Com. Vâlcele

8. sc. cu cls. I - VIII  "Mikes Kelemen" Zagon

9. scoala Speciala Sf. Gheorghe Pentru Cjrei

 

Alte unitati scolare din: Beliu, Batani, Zabila, Valea Crisului, Ghelinta, sc. cu cls. I - VIII Petriceni, Borosneul Mic

HR

1. scoala Generala "Benedek Elek", Avramesti

2. scoala Generala "Josika Miklos", Atid

3. scoala Generala "Pecsi Simon", Eliseni

4. Grup scolar "Zeyk Domokos", Cristuru Secuiesc

5. scoala Generala "Geo Bogza", Balan

6. scoala Generala "Marton Aron", Sândominic

7. scoala Generala "Tompa Laszlo", Odorheiu Secuiesc

8. Grup scolar Agricol "Eotvos Jozsef", Odorheiu Secuiesc

9. scoala Generala "Sf. Ilie", Toplita

Gradinita Nr. 2, Toplita

 

Alte unitati scolare din: Balan, Gheorghieni, Plaiesii de Jos, Cozmeni, zona Cristur, Sacel, zona Homoroadelor, Corund, Praid

 

IL

1. scoala cu clasele I - VIII Boranesti

2. scoala cu clasele I - VIII  Barbulesti, comuna Armasesti

3. scoala cu clasele I - VIII Brosteni, comuna Ion Roata

4. scoala cu clasele I - VIII Nr. 6, Fetesti

5. scoala cu clasele I - X Nr. 4,  Fetesti 

6. scoala cu clasele I - X Nr. 6m Slobozia

7. scoala cu clasele I - VIII Nr. 1, Tandarei

 

Alte unitati scolare: sc. cu cls. I - VIII Condeesti, sc. cu cls. I - VIII Barcanesti, sc. cu cls. I - VIII Sinesti, sc. cu cls. I - VIII Bordusani - Cegani, sc. cu cls. I - VIII Axintele ( Frumusica si Horia), sc. cu cls. I - X Traiani, sc. cu cls. I - X Facaieni, sc. cu cls. I - VIII Movila, Gr. sc. Agr. Cazanesti

 

Is

1.scoala Grajduri

2. scoala "Al. I. Cuza" Podu Iloaei

3. scoala Motca

4. scoala Nicolae Tonitza Iasi

5. scoala Petru Rares Hârlau

6. scoala Ion Creanga Târgu Frumos

7. scoala Zanea, Comuna Ciurea

8. scoala Zece Prajin I , Comuna Dagâta

9. scoala Zmeu, Sat Zmeu - Comuna Lungani

Alte unitati scolare din: Cartierul Dacia - Iasi, Ţibanesti, Focuri, Miroslavesti

MM

1. scoala Nr. 5, Baia Mare

2. Gradinita cu program normal Nr. 4, Baia Mare

3. scoala cu clasele I - VIII "Nicolae Balcescu", Baia Mare

4. scoala cu clasele I - VIII, Chelinta

5.scoala cu clasele I - V, Coltau

6. scoala cu clasele I - VIII, Finteusu Mic

7. scoala cu clasele I - IV, Ponorata

8. scoala cu clasele I - VIII Nr.2, Somcuta Mare

9. scoala cu clasele I - VIII, Tamaia

10.scoala cu clasele I - VIII, Targu Lapus - Dileu

 

Alte unitati scolare:

- sc. cu cls. I - VIII Ţicau

- sc. cu cls. I - VIII Salsig

- sc. Suciu de Sus

Ms

1. Grup scolar comuna Band

2. scoala Generala comuna Petelea

3. Gradinita Petelea

4. scoala Generala comuna Sânpaul

5. scoala Generala comuna Vânatori

6. scoala Generala numarul 4 Reghin

7. scoala Generala comuna Zagar

8. scoala Generala numarul 3 Târnaveni

9. Gradinita cu program normal Nr 3 Târnaveni

10. scoala Speciala Nr 1 si scoala Speciala Nr 2 Tg.Mures - Cjrei

 

Alte unitati scolare: sc. gen. nr. 1 Reghin, Gimnaziul "Dacia" Tg. Mures, sc gen. Ludus, sc gen. Dumbravioara, Ienut

NT

1. scoala cu cls. I - VIII Nr.2 Bicaz

2. Grupul scolar Nr. 9 Piatra Neamt

3.   scoala cu cls. I - VIII "Spiru Haret" Piatra Neamt

4.   scoala cu cls. I - VIII Nr.2 Roman

5.   scoala cu cls. I - VIII Nr.7 Roman

6.   scoala cu cls. I - VIII Izvoare, Comuna Bahna

7.   scoala cu cls. I - VIII Valeni, Comuna Valeni

8.   scoala cu cls. I - VIII Oglinzi, Comuna Raucesti 

9.   scoala cu cls. I - VIII Stânca, Comuna  Pipirig

 

Localitati cu comunitati rome cu pondere mai mare:

- Raucesti, Pipirig, Vânatori Neamt,- Petricani, Cracaoani, Dumbrava Rosie, Pastraveni, Bahna, Oniceni, Valeni, Tg. Neamt, Bicaz, Piatra Neamt, Roznov, Roman

Comunitati izolate sau din zona industriala: Oniceni, Valea Ursului, Ieusesti, Poenari, Stanita, Valeni, Dragomiresti, Faurei, Dochia, Margineni, Balina, Draganesti

SB

1.  scoala cu cls. I - VIII Mosna

2.  scoala cu clasele  I-VIII  Buzd

3.  scoala cu cls. I - VIII Nr. 11 Sibiu

4.  scoala cu cls. I - VIII Dârlos

5.  scoala cu cls. I - VIII Hoghilag

6.  scoala cu cls. I - VIII Nocrich

7.  scoala cu cls. I - VIII Nou

8.  scoala cu cls. I - VIII Curciu

 

Sunt cuprinse în aplicatie

VL

1. Liceului Teoretic Matei Basarab Rm. Vâlcea  - Cjrei

2. scoala cu cls. I - VIII Valea Mare, Babeni

3. Gradinita Valea Lui Stan, Brezoi

4. scoala cu cls. I - VIII Jiblea  Veche, Calimanesti

5. Gradinita Nr. 8, Dragasani

6. scoala cu cls. I - VIII Dezrobiti, Frâncesti

7. scoala cu clasele I-IV Romanii De Sus, Horezu

8. scoala cu cls. I - VIII Valea Cheii, Pausesti Maglasi

9. scoala cu clasele I - VIII Nr. 8  Colonie Rm. Vâlcea, Rm. Vâlcea

 

Zone prioritare de interventie: 1. zona Brezoi: Valea lui Stan, Racovita, Câineni, 2. zona Vâlcea: Colonie Nuci, Babeni Valea Mare, Frâncesti, jiblea Veche, Bujoreni, Pausesti Maglasi, 3. zona Horezu: Roman, Vaideeni - Atârnati, 4. zona Dragasani: Cartierul "Sf. Gheorghe", Dobrusa, stefanesti, Zlatarei

5. zona Balcesti: Lalosu

 

5. Formarea unei tinere intelectualitati rome

Asa cum s-a mai aratat, primul program strategic al Ministerului a avut ca obiectiv constituirea unei tinere intelectualitati pro-activ etnic rrome si a demarat, în învatamântul preuniversitar, în anul 1990, prin alocarea a 55 de locuri distincte la liceele pedagogice (scolile Normale din Bucuresti, Bacau si Tg. Mures), în scopul formarii de învatatori rromi. Ulterior, peste doi ani, astfel de facilitati aveau a fi gândite si la nivelul învatamântului superior, prin acordarea, în anul universitar 1992 / 1993, a primelor 10 locuri distincte pentru candidatii rromi, la sectia de asistenta sociala a Universitatii din Bucuresti, ca, apoi, din anul universitar urmator, si pentru cei care urmau sectiile omoloage ale Universitatilor Cluj, Iasi si Timisoara.

De ce o tânara intelectualitate rroma, în conditiile în care, în societatea de dupa 1990, existau specialisti rromi pentru aproape toate domeniile, formati înca din comunism? Pentru simplul fapt ca foarte multi dintre acestia, educati în spiritul "omogenizarii societatii", au fost, fara voia lor, victimele stergerii propriilor repere etnice fundamentale (limba rromani, istoria si traditiile rrome, constiinta etnic-rroma comuna etc.), ceea ce a facut ca multi sa nu mai perceapa noua schimbare si "rromanes" , adica "în maniera rroma", ce necesita din partea intelectualilor rromi o racordare rapida si vizibila la noul context etnic rrom în care sa "grefeze", spiritual si militant, pe stra-vechile radacini etnice rrome, noile lor aspiratii si constructe etnice, la nevoie, acceptând inclusiv reconstructia identitara rroma.     

Daca, dupa evenimentele din decembrie 1989, unora le-au trebuit câteva secunde, ca sa « resimta rromanes», altora, poate, câteva minute ori zeci de minute, unora - o ora sau câteva ore, altora o zi sau mai multe zile, în unele cazuri a fost, poate, nevoie de o saptamâna ori de saptamâni, de luni ori de anii, din pacate, pentru unii era de asteptat ca nu vor avea curajul (si nici acum nu-l au!) de a-si asuma, public, identitatea rroma!  Lucrul acesta a fost si este vizibil înca în rândul multor specialisti rromi, al artistilor si, în cazul nostru, al profesorilor rromi, care nu reusesc, în lupta cu ei însisi, de a-si deconstrui stigma de sine, de a trece bariera spre cei multi, care, dezbracându-se de încarcatura neplacuta a stigmatului de «tigan», rafineaza, la «lumina zilei», valente - în cel mai fericit caz banuite doar ori cunoscute insuficient înca de gajei - ale rromanipenului, ale ansamblului de valori fundamentale ale rromilor.        

Iata de ce era nevoie de noul contingent de intelectuali rromi, ce sa fie format în noua societate fara complexul de etnic rrom, cu dorinta si fapta de a dezvolta valorile rrome fundamentale, inclusiv de a le redescoperi, de a si le apropria, de a le pastra si transmite mai departe.

 

5. 1. Alocarea de locuri distincte elevilor romi absolventi ai clasei a VIII-a la admiterea acestora în clasa a IX-a la liceu sau în s.A.M.-uri

 

În învatamântul preuniversitar, constituirea unei tinere intelectualitati rrome a tintit, cu precadere, formarea de învatatori rromi, atât initial - din anul scolar 1990 / 1991 -, cât si ulterior, din anii scolari 1995 / 1996 si 1996 / 1997, când se extinde  pregatirea de învatatori rromi si în cadrul altor scoli Normale (Liceele pedagogice din Slatina, Iasi, Zalau) ori se reia programul în unitatile liceale cu profil pedagogic în care fusese testat experimentul (la Bucuresti, Bacau si Tg. Mures).

Dar, din toamna anului 2000, Ministerul Educatiei Nationale regândeste programul de formare a viitorilor intelectuali rromi - nelimitându-l, asadar la formarea doar de educatori si învatatori -, prin largirea paletei de specializari, în contextul locurilor oferite candidatilor rromi la admiterea în liceele de toate tipurile si în scoli profesionale, devenite ulterior s.A.M.-uri.

Astfel, cu începere din anul scolar 2001/ 2002, se acorda câte doua locuri distincte fiecarei clase de liceu. Idiferent de profil, pentru care exista interes din partea elevilor absolventi ai clasei a VIII-a, cu examen de capacitate (teste nationale). 

            În fiecare an, în contextul politicilor afirmative ale Ministerului, numarul de locuri distincte acordate elevilor rromi absolventi ai clasei a VIII-a la admiterea în licee si în sAM-uri a crescut de la 1530 în anul scolar 2001/2002, la cca. 2300 - 2500, anual, la nivel de tara, în ultimii patru ani.

            Evident, la nivel de tara, aceste locuri reprezinta înca un segment destul de mic, dar important ca exemplu în rândul tinerilor rromi din comunitati. La o simpla analiza cantitativa a esantioanelor de elevi rromi admisi pe aceste locuri se constanta ca o treime din elevi provine din Bucuresti, o alta treime din mediul orasenesc din tara, iar numai o treime din mediul rural, de regula, elevi rromi ale caror familii pot suporta cheltuielile de întretinere la internatul scolar (cele de cazare si masa).

Explicatia o constituie realitatea ca, daca un elev de clasa a VIII-a care locuieste cu familia în Bucuresti, ori într-un alt oras, nu întâmpina probleme financiare majore la admiterea, în fapt, în aceeasi localitate, în clasa a IX-a (el schimbând doar adresa unei unitati scolare de pe o strada unde urma scoala generala pe o alta, pe care va urma liceul ori scoala profesionala), un elev de clasa a VIII-a, provenit din mediul rural, se confrunta nu numai cu probleme financiare deosebite pentru a se înscrie si a urma « la oras » liceul ori sAM-urile, dar si cu cele privind adaptarea sa în noul mediu orasenesc ori acceptarea lui în noul context scolar liceal urban. La acestea se adauga, uneori, si atitudini, greu de înteles, neprietenoase din partea unor cadre didactice, care descurajeaza participarea scolara a elevilor rromi într-un liceu «cu faima», depunctându-i la unele discipline în primul semestru, pentru ca, în acest fel, sa se sprijine transferarea la liceele «bune», dupa primul semestru, a unor elevi localnici, de la alte licee cotate ca fiind mai putin «bune» .          

În ultimii 4 ani, Programul «Bani de liceu» a contribuit la cresterea si a numarului de liceeni rromi, cel putin numarul de elevi rromi care au avut norocul de a fi sfatuiti sa depuna, în termen, dosare la secretariatul liceelor în acest scop.

Înscrierea candidatilor rromi la concursul de admitere se face în baza unei recomandari scrise din partea unei organizatii legal constituite a rromilor, din care trebuie sa rezulte apartenenta la etnia rromilor a candidatului, si nu ca face parte din respectiva organizatie, iar admiterea se face dupa media calculata descrescator în limita locurilor existente, media de admitere fiind de minim 5,00.    

 

5.1.1. Metodologia privind admiterea 2007 a elevilor romi absolventi ai Testelor nationale în clasa a IX-a a anului scolar 2007 / 2008

 

Extrase din Ordinul M. Ed. C. nr. 5262 / 05.10.2006 privind procedurile de organizare si desfasurare a Admiterii în învatamântul liceal si profesional de stat pentru anul scolar 2007 - 2008

Anexa I

Procedurile de organizare si desfasurare a Admiterii în învatamântul liceal si profesional de stat pentru anul scolar 2007-2008

Cap. 1. Dispozitii generale

Art. 5. (1) Înscrierea în licee sau în scoli de arte si mes., la învatamântul de zi, a candidatilor care au promovat testele nationale (cu exceptia celor care candideaza pentru licee/clase pentru care se sustin probe de aptitudini, a celor care solicita înscrierea în învatamântul special si a celor care candideaza pe locurile speciale pentru romi) se face prin repartizare computerizata, în ordinea descrescatoare a mediilor de admitere, în baza optiunii candidatului pentru filiera, profilul, specializarea sau domeniul respectiv si în limita locurilor aprobate, prin planul de scolarizare, pentru unitatile scolare finantate de la bugetul de stat.

Art. 15.

(2) Comisiile de admitere judetene/a municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii:

d) stabilesc si anunta unitatilor de învatamânt, specializarile si numarul de locuri alocate pentru candidatii romi. Primesc cererile de ocupare a locurilor alocate pentru candidatii romi si asigura repartizarea acestora pe locurile anuntate;

Cap. 5 Pregatirea admiterii

Art. 28. (1) Pâna la data de 1 mai a anului în care se organizeaza admiterea, inspectoratele scolare vor asigura tiparirea unei brosuri, care sa cuprinda toate informatiile necesare candidatilor pentru admiterea în licee si în scoli de arte si mes. /./

În brosura vor fi cuprinse si informatiile referitoare la locurile speciale acordate candidatilor romi: conditiile de înscriere, data limita de înscriere, liceele si scolile de arte si mes. la care sunt alocate locurile pentru romi etc.

Cap. 8 Admiterea candidatilor pe locurile speciale pentru romi si a

candidatilor pentru învatamântul special

Art. 55.

(1) Comisiile de admitere judetene/a municipiului Bucuresti stabilesc, cu avizul Comisiei Nationale de Admitere, si anunta, prin afisare la sediul inspectoratului scolar, pâna la data de 15 mai 2007, unitatile de învatamânt, specializarile si numarul de locuri alocate pentru candidatii romi, pe baza masurilor afirmative, promovate în contextul Strategiei guvernamentale privind îmbunatatirea situatiei romilor. Numarul de locuri anuntat nu mai poate fi modificat dupa data de 15 mai 2007.

(2) Locurile speciale pentru candidatii romi se vor aloca, peste numarul de locuri acordat prin planul de scolarizare, în limita a 30 de elevi la clasa.

(3) Cererile pentru înscrierea pe locurile speciale pentru romi se primesc, la comisia de admitere judeteana/a municipiului Bucuresti, pâna la data de 15 iunie 2007, ora 16. Orice cerere depusa dupa aceasta data nu mai este luata în considerare.

(4) Candidatii din etnia romilor care concureaza pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru acestia trebuie sa prezinte la înscriere, pe lânga actele precizate la Art. 53, punctele a) - b) din prezenta metodologie, o recomandare scrisa din partea presedintelui unei organizatii civice, culturale sau politice a romilor, legal constituita, prin care se atesta apartenenta lor la etnia romilor si nu faptul ca fac parte din respectiva organizatie.

(5) În perioada 29 iunie-1 iulie 2007, comisia de admitere judeteana/a municipiului Bucuresti asigura repartizarea candidatilor romi care au depus cereri pâna la data mentionata la alin. (3), pe locurile speciale pentru romi, în ordinea descrescatoare a mediilor de admitere/de absolvire si în baza optiunilor exprimate de candidati. Repartizarea se face în sedinta publica. Conform Art.2 din prezenta metodologie, pot fi repartizati la licee doar candidatii care au promovat testele nationale*; candidatii care nu au promovat aceste teste pot fi repartizati la scoli de arte si mes., pe locurile speciale pentru romi.

(6) În situatia în care locurile speciale pentru romi nu au fost ocupate, ele vor fi folosite pentru rezolvarea cazurilor speciale, mentionate la Art. 54.

 

Anexa II

Calendarul admiterii în învatamântul liceal si profesional de stat pentru anul scolar 2007-2008

Admiterea candidatilor pe locurile speciale pentru romi

15 mai 2007

Afisarea locurilor speciale pentru candidatii romi

15 iunie 2007

Data limita pentru primirea cererilor de înscriere a candidatilor pe locurile speciale pentru romi

29 iunie - 1 iulie 2007

Repartizarea candidatilor pe locurile speciale pentru romi

* Anexa III

Calendarul de desfasurare a testelor nationale

(ca Anexa 1 la Ordinul nr. 5001/ 31.08.2006, cu privire la aprobarea Calendarului si a

Metodologiei de organizare si desfasurare a testelor nationale, în vederea accesului

absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008)

Data / perioada

Evenimentul

14 - 25 mai 2007

 

Înscrierea candidatilor

8 iunie 2007

 

Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a

18 iunie 2007

Limba si literatura româna - test scris

19 iunie 2007

Limba si literatura materna - test scris

20 iunie 2007

Matematica - test scris

21 iunie 2007

Istoria românilor sau Geografia României - test scris

24 iunie 2007

Afisarea rezultatelor (pâna la orele 16) si depunerea contestatiilor (orele 16 - 20)

25 - 27 iunie 2007

Rezolvarea contestatiilor

28 iunie 2007

Afisarea rezultatelor finale (pâna la orele 16)

 

 

5.1. 2. Posibilitati de sustinere financiara a liceenilor romi

 

În afara foarte putinelor burse de merit (doar pentru elevii cu medii între 9,80 si 10,00), al burselor sociale (cu un cuantum ridicol de mic de cca 400.000 lei /luna), în afara burselor acordate în Programul "Bani de liceu" - la care elevii rromi din anul I de liceu ajung cu dificultate, din lipsa de informatii la timp, ori din incapacitatea de a prezenta în termen scurt documentele doveditoare necesare - nu exista alte posibilitati de sustinere financiara a elevilor rromi admisi pe locurile distincte, ca, de altfel, nici a elevilor nerromi saraci, proveniti din mediul rural.  

 

5.2. Alocarea de locuri distincte elevilor romi absolventi ai clasei a XII-a la admiterea acestora în facultati

 

Daca primele locuri distincte pentru rromi, oferite la admiterea în facultati în contextul discriminarii pozitive, apoi al politicilor afirmative promovate de Minister, au vizat formarea doar de asistenti sociali (începând din anul universitar 1992/1993 si pâna în anul universitar 1996/1997), din anul universitar 1997/1998 oferat s-a extins cu înca o specializare, limba rromani, la sectia indianistica (hindi - limba rromani), înfiintata la propunerea si prin eforturile profesorului Gheorghe Sarau, care, de altfel, initiase, din anul universitar 1992/1993, primul curs optional (facultativ) de limba rromani, tot în cadrul Facultatii de Limbi si Literaturi Straine din Universitatea Bucuresti.  

În anul 1998, viziunea Ministerului Educatiei Nationale avea sa se rafineze în privinta alocarii de locuri distincte candidatilor rromi, numarul locurilor speciale si al universitatilor crescând, iar paleta specializarilor largindu-se, în urma emiterii Ordinului nr. 3577/15 aprilie 1998, de catre ministrul Andrei Marga.

Se consolida, în acest fel, programul, demarat timid în 1990 si 1992, de structurare a unei tinere intelectualitati a rromilor, caci, prin acest ordin s-a extins numarul de 40-50 locuri acordate de Minister, anual, Universitatilor Iasi, Cluj, Timisoara  pentru formarea de asistenti sociali si Universitatii din Bucuresti (pentru asistenta sociala si pentru filologie rromani) la 149 de locuri, iar cel al universitatilor a crescut si el, de la 4 la 9 (apar 5 universitati noi: Craiova, Brasov, Sibiu, Constanta si scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti).

Cum se stie, aceste locuri aveau sa creasca de la an la an (în ultimii sase ani numarul lor fiind, anual, între 398 - 420 locuri), iar numarul institutiilor de învatamânt care au primit cifra de scolarizare apentru rromi ajungând la 43, în anul universitar 2005/2006.

Înscrierea candidatilor rromi la concursul de admitere se face în baza unei recomandari scrise din partea unei organizatii legal constituite a rromilor, din care sa rezulte apartenenta la etnia rromilor a candidatului, si nu ca face parte din respectiva organizatie, iar admiterea se face dupa media calculata descrescator în limita locurilor existente, media de admitere fiind de minim 5,00.    

            O analiza cantitativa din ultimii 4 ani a demosntrat ca în unele zone ale tarii locurile pentru rromi nu sunt ocupate în totalitate (Timisoara - la Universitatea de Vest,  Sibiu, Suceava, Bacau, Iasi - la Universitatea Tehnica), iar în altele - Craiova, Tg. Jiu, Bucuresti - la ASE si la Universitate -,  Oradea etc. se solicita cu mult mai multe locuri. Pe de alta parte, Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti a refuzat locurile acordate de Minister, în urma cu câtiva ani, alte universitati, cum este cea de medicina din Bucuresti, nu se decid sa accepte scolarizarea rromilor, desi exista cereri în acest sens.  

            Legat de organizatiile rrome care au emis recomandarile scrise ale candidatilor, peste 70 % sunt eliberate de Partida Romilor si de filialele locale ale acesteia, urmata, cantitativ, de Romani CRISS, Amare Romentza, AUR si Agentia Împreuna.

 

5.2.1. Locuri acordate / ocupate în anul universitar 2006 / 2007

Tabel cu locurile acordate de M.Ed.C. candidatilor rromi la Admiterea 2006 în anul universitar 2006 / 2007, prin O. M. Ed. C. 3554 / 10. 04. 2006 (art.6)

 

 

   Institutia  universitara

Nr. locuri

acordate

Nr. locuri ocupate

Universitatea " Politehnica" Bucuresti

5

3

Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti

-

-

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti

-

-

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti

-

-

Universitatea din Bucuresti

25

30

Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti

-

-

Academia de Studii Economice din Bucuresti

7

10 (< 4 taxa)

Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti

2

2

Universitatea Natională de Arte din Bucuresti

(1)

1 + 1

Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "Ion Luca Caragiale" din Bucuresti

1

1 (+1)

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti

3

-

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti

17

8

Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia

-

-

Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad

-

(3)

Universitatea din Bacau

17

12

Universitatea de Nord din Baia Mare

-

-

Universitatea "Transilvania" din Brasov

17

13

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

-

-

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca

-

(1)

Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca

60

57

Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca

7

 

Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca

-

-

Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca

-

-

Universitatea "Ovidius" din Constanta

17

10

Universitatea Maritima din Constanta

-

-

Universitatea din Craiova

17

20

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

-

-

Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati

17

17

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi

17

2

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara  "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi

-

-

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi

17

17

Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi

-

-

Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi

-

-

Universitatea din Oradea

17

20

Universitatea din Petrosani

-

-

Universitatea din Pitesti

17

17

Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti

17

14

Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita

-

-

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

17

11

Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava

17

9

Universitatea "Valachia" din Târgoviste

17

17

Universitatea "Constantin Brâncusi" din Târgu Jiu

 

10

10

Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mures

23

23

Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu Mures

-

-

Universitatea de Arta Teatrala din Târgu Mures

1

-

Universitatea "Politehnica" din Timisoara

-

-

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara

-

(2)

Universitatea de Vest din Timisoara

33

27

Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara

-

-

TOTAL

415

 

 

Nota

Prin scrisorile nr. 73548 / 17. 04. 2006, trimise de Directia Generala Învatamânt Superior din cadrul M. Ed. C., la Directia Management Resurse Umane a Ministerului Administratiei si Internelor, a Ministerului Apararii Nationale, a Serviciului Român de Informatii si a Ministerului Justitiei, s-a adresat rugamintea ca institutiile de învatamânt universitar cu profil militar sa acorde locuri pentru admiterea la studii a unor tineri rromi, în anul universitr 2006 - 2007, decizia privind acordarea / neacordarea unor astfel de locuri apartinând însa acestora.

 

5.2.2.Locuri acordate / ocupate în anul universitar 2005 / 2006

Tabel cu locurile acordate de M.Ed.C. candidatilor rromi la Admiterea 2005 în anul universitar 2005 / 2006, prin O. M. Ed. C. 3295 / 21. 02. 2005

 

 

   Institutia  universitara

Nr. locuri

acordate

Nr. locuri ocupate

Universitatea " Politehnica" Bucuresti

10

5

Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti

10

10 (din care 2 retrasi)

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti

-

-

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti

3

2

Universitatea din Bucuresti

35

33

Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti

-

-

Academia de Studii Economice din Bucuresti

10

8 + 6 (taxa)

Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti

2

2

Universitatea Natională de Arte din Bucuresti

1

-

Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "Ion Luca Caragiale" din Bucuresti

1

-

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti

3

3

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti

17

11

Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia

3

3

Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad

5

2

Universitatea din Bacau

10

5

Universitatea de Nord din Baia Mare

5

4

Universitatea "Transilvania" din Brasov

17

8

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

-

-

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca

2

2

Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca

30

37

Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca

5

 

Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca

1

-

Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca

1

 

Universitatea "Ovidius" din Constanta

12

6

Universitatea Maritima din Constanta

2

1

Universitatea din Craiova

20

20

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

-

-

Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati

17

11

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi

10

5

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara  "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi

-

-

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi

20

20

Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi

3

3

Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi

2

 

Universitatea din Oradea

20

20

Universitatea din Petrosani

-

-

Universitatea din Pitesti

10

5

Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti

15

15

Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita

3

-

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

15

6 (din care 2 retrasi)

Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava

6

2

Universitatea "Valachia" din Târgoviste

10

10

Universitatea "Constantin Brâncusi" din Târgu Jiu

 

9

7

Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mures

17

3

Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu Mures

2

1

Universitatea de Arta Teatrala din Târgu Mures

1

-

Universitatea "Politehnica" din Timisoara

5

1

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara

5

4

Universitatea de Vest din Timisoara

20

13

Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara

3

1

TOTAL

398

 

 

Nota

 

5.2.3. Admiterea 2007 la sectia IDD "limba si literatura romani - limba si literatura româna" - Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti

          Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti intentioneaza ca, din anul universitar 2007 / 2008, sa aloce, anual, câte 60 de locuri candidatilor rromi si nerromi, la învatamântul deschis la distanta, la sectia limba rromani - limba româna, iar la sectia de zi va acorda, din doi în doi ani, la limba rromani - o limba straina (sau româna), câte 10 - 20 locuri.  

 

6. Comisia Ministeriala pentru Romi, în consens cu Strategia guvernamentala (H.G. 522 / 19 aprilie 2006)

A. Prin Ordinul M.Ed.C. nr. 4319/14 iunie 2005 privind structura ministeriala pentru implementarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunatatirea situatiei romilor, a fost înfiintata CMIS (Comisia Ministeriala pentru Implementarea Strategiei guvernamentale de îmbunatatire a situatiei romilor), formata din 7 membri (presedinte - secretarul de stat pentru învatamânt preuniversitar; vice-presedinte - secretarul de stat pentru minoritati si relatii internationale; vice-presedinte - secretarul de stat pentru învatamânt superior si integrare europeana; membru - directorul general al Directiei generale învatamânt în limbile minoritatilor; membru - directorul general al Directiei generale învatamânt  preuniversitar; 1 expert reprezentând societatea civila a romilor). CMIS are în subordine un Colectiv de Implementare Operativ (abreviat: C.I.O), care, la rândul sau, are în componenta urmatoarele doua structuri:

-         Proiecte comunitare;

-         Relatii institutionale (curiculare, inspectorate scolare judetene, ONG-uri, comunitati locale).

 

B. Colectivul de Implementare Operativ (abreviat: C.I.O), a fost aprobat, prin Nota privind numirea Colectivului de Implementare Operativ, din data de 21 iunie 2005, si îi are în componenta pe urmatorii specialisti:

-  Gheorghe Sarau, consilier pentru limba romani în DGÎLM, - coordonator C.I.O

-  Mihaela Zatreanu, inspector de specialitate pentru romi;

-  Viorica Preda, inspector general pentru învatamântul prescolar;

-  Gabriela Droc, inspector general pentru învatamântul primar;

-  Floarea Macris - consilier, Directia Generala pentru Învatamânt Superior

  

Prin Notificarea din 29 iunie 2005, CIO a elaborat, în conformitate cu prevederile art. 3, Planul de  actiune cu programele si activitatile pentru semestrul al II-lea al anului 2005.

              

C. Doamna Liliana Preoteasa, director al UIP - Programul educational PHARE pentru elevii din categoriile dezavantajate, si domnul Gheorghe Sarau, consilier pentru limba romani în DGÎLM, ambii din cadrul M.Ed.C., sunt numiti ca specialisti reprezentanti în Consiliul Consultativ pentru dezbaterea unor probleme privind domeniul de activitate al Agentiei Nationale pentru Romi, conform Ordinului nr. 143 / 7.10. 2005, al Agentiei Nationale pentru Romi. 

 

D. În momentul de fata, în contextul noii organigrame a Ministerului Educatiei si Cercetarii, se studiaza restructurarea CMIS (Comisia Ministeriala pentru Implementarea Strategiei guvernamentale de îmbunatatire a situatiei romilor), prin cooptarea si a altori structuri ale Ministerului.

 

VIII. STUDIUL LIMBII MATERNE ROMANI sI A ISTORIEI ROMILOR

1. Statistici privind studiul limbii materne romani si a istoriei romilor de catre elevii cu identitate roma asumata, în intervalul 1990 - 2007

 

a. Evolutia studiului limbii si istoriei romani în raport cu numarul de elevi cu identitate roma asumata

 - a se vedea tabelul de la scolarizare versus studiul limbii si istoriei romilor, de la cap. VII 1 a.

 

b. Ilustrari pentru studiul limbii si istoriei romani

    Anul scolar 2004 / 2005

Anul scolar 2004 / 2005

Total

40 (I-IV), în limba romani

20 (prescolar)

19812, limba romani (câte 3-4 ore saptamânale)

4257 istoria si traditiile romilor (1 ora / saptamâna)

 

Total general limba si    istorie

    

         19812 + 4257 = 24.069 elevi

 

 

Total elevi si prescolari care studiaza în limba materna romani

            

 

          40 elevi (cl. I -II) si 20 prescolari = 60 elevi si prescolari

 

 

 

Total general elevi romi care studiaza în limba romani sau ore de limba si istoria romilor

 

 

     24.069 + 60 =  24. 129 elevi si prescolari

 

2. Predarea unor ore de limba materna romani si de istoria si traditiile romilor, în contextual celorlalte limbi ale minoritatilor

De ce în România - este pusa deseori întrebarea de catre partenerii externi - în scolarizarea rromilor s-a pornit si s-a dat întâietate formarii de resurse umane rrome care sa asigure predarea limbii si istoriei rromilor, de ce s-a acordat atentie cultivarii acestor discipline, la toate nivelurile etc.

Raspunsul se explica prin traditia existenta în sistemul de învatamânt din România de a se respecta si sprijini dreptul minoritatilor de a învata în propria limba ori de a studia ore de limba si istoria minoritatii respective.

Evident, dupa 1990, rromii nu puteau decât sa tinteasca spre experienta buna a altor minoritati, mai ales în conditiile în care, în cazul special al rromilor, de multe ori era vorba mai degraba de o reconstructie identitara, sub raport lingvistic, în comparatie cu alte minoritati, caci, în 1990, procentul de elevi rromi vorbitori ai limbii materne rromani era de numai 63 %. 

           Experienta predarii celor 3-4 ore saptamânale de limba materna rromani si de istoria si traditile rromilor s-a dovedit însa benefica pentru toata lumea: copii rromi au fost motivati o data în plus de profesorii lor rromi sa frecventeze scoala si sa le urmeze exemplul, scoala a câstigat prin îmbunatatirea frecventei copiilor rromi, inclusiv ca imagine în ochii comunitatii rrome, dar si ca apreciere din partea forurilor administrative scolare superioare, societatea a câstigat altfel de cetateni si de viitori parinti s.a.  

         Procentual, aproximativ 10 % dintre elevii rromi care frecventeaza scoala si îsi asuma identitatea rroma din 40 din cele 42 de judete (excetie Vâlcea, de anul acesta) studiaza ore de limba sau / si de istoria rromilor, cu un numar de 420 de profesori (martie 2007).

            Dupa anul 1999, orele de limba materna rromani si de istoria si traditiile rromilor fac paerte din trunchiul comun de discipline si nu constituie obiectul cursurilor optionale, decât în situatii deosebite si numai cu aprobarea Ministerului.

 

2.1. Ordinul MEN nr. 3533 / 31. 03. 1999 privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba româna

În baza Hotarârii de Guvern 690/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale, modificata si completata cu Hotarârea de Guvern nr. 57/1998;

În conformitate cu prevederile Legii Învatamântului nr.84/1999, cu prevederile din Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii învatamântului nr. 84/1995;

Tinând seama de propunerile Ministerului Educatiei Nationale privind implementarea reformei în învatamântul preuniversitar,

Ministrul Educatiei  Nationale

dispune

Art.1. Se aproba Instructiunile privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba româna prezentate în Anexa prezentului ordin.

Art.2. Directia Generala Învatamânt pentru Minoritati Nationale si inspectoratele scolare judetene sunt autorizate sa întreprinda masuri si actiuni în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului ordin.



Ministru

 

 

 

Andrei Marga

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de Stat

Secretar General

Consilier

 

József Kötö

Horia Gavrila

Dakmara Georgescu

 

 

 

 

 

Director General

Director General

Director

Director

László Murvai

Liliana Preoteasa

Christiane Cosmatu

Stefan Aranyosi


 

2.2. Anexa cu Instructiunile privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba româna

În baza Legii Învatamântului nr. 84/1995 si a Ordinului Ministrului nr. 4646/1998, elevilor apartinând minoritatilor nationale care învata în scoli cu limba de predare româna li se asigura posibilitatea studiului limbii materne.

În conformitate cu art. 180, Titlul VII din Legea Învatamântului, se stipuleaza:

"Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala în limba româna sau în limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit."

I. Studiul limbii materne

1. Studiul limbii materne începe cu clasa I a scolii primare.

2. În situatia în care un elev sau mai multi (grupa/clasa) nu au studiat anterior limba materna si doresc sa se alature unei grupe/clase în functiune, alta decât clasa I, ei trebuie sa faca dovada cunoasterii limbii materne la nivelul respectiv, prin sustinerea unui test de limba. Testul se sustine cu profesorul de limba materna din scoala si nu îi are în vedere pe începatori (clasa I).

II. Efectivele de elevi si formatiunile de studiu

1. Formatiunile de studiu cuprind clase sau grupe în conformitate cu prevederile art. 158/1 din Legea nr. 84/1995 si în conformitate cu Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4150/1998, Anexa 1-2/d.

2. În conformitate cu Legea Învatamântului nr. 84/1995, Titlul V, Cap. I, art. 158, alin. 2, inspectoratele scolare judetene vor înainta Ministerului Educatiei Nationale spre aprobare toate solicitarile de constituire a formatiunilor de studiu sub efectiv.
În localitatile cu efective reduse de elevi (sub 10/ciclu), se poate organiza învatamânt simultan, cu respectarea conditiilor mentionate.

III. Numarul de ore la disciplina limba materna

1. În clasele I-XII, numarul de ore afectat studiului limbii materne este de 3-4 ore pe saptamâna.

2. Având în vedere faptul ca orele respective fac parte din trunchiul comun al Planului cadru de învatamânt pentru clasele I-VIII, directorii de scoli vor include aceste ore în orarul scolii.

IV. Încadrarea personalului didactic

1. La clasele I-IV, orele de limba materna vor fi predate, de regula, de învatatori care cunosc limba materna a elevilor. Învatatorul clasei are prioritate în predarea acestor ore, daca este vorbitor de limba si apartine comunitatii respective. Întrucât în scolile cu predare în limba româna orele de limba materna nu fac parte din norma obligatorie a învatatorilor, ele vor fi retribuite prin plata cu ora.

2. În situatia în care învatatorul clasei nu cunoaste sau nu doreste sa predea limba materna, orele vor fi repartizate unui alt cadru didactic titular al scolii sau suplinitor, vorbitor de limba. Orele intra în norma acestuia, în cazul în care nu are norma completa în scoala, sau sunt retribuite prin plata cu ora, daca depasesc obligatia maxima.

3. În clasele V-VIII, în scolile profesionale si în licee, orele de limba materna vor fi predate de profesori de specialitate sau de personal necalificat în specialitate, dar care poate face dovada - cu acte sau prin testare - ca stapâneste bine limba materna pe care urmeaza sa o predea.

V. Continutul învatamântului

Studierea limbii materne de catre elevii apartinând diferitelor minoritati nationale, care frecventeaza scoli cu predare în limba româna, se face pe baza programelor de învatamânt aprobate de minister, a manualelor scolare elaborate în baza acestora, ori a manualelor autorizate în conformitate cu Ordinul Ministrului nr. 3811/1998.

În studiul limbii materne se va urmari transpunerea în fapt a obiectivelor generale si operationale vizate prin reforma învatamântului din România.

Profesorii au dreptul de a selecta din manualele scolare textele pe care le considera adecvate nivelului de cunostinte al elevilor, recomandând pentru lectura suplimentara pe cele care nu pot fi studiate în numarul de ore prevazut.

VI. Frecventa si evaluarea elevilor

1. Evaluarea cunostintelor elevilor se face în conformitate cu metodologia evaluarii. In clasele V-XII, elevii vor sustine câte o lucrare scrisa pe semestru (teza) la limba materna.

2. Sustinerea examenului de capacitate la limba materna pentru aceasta categorie de elevi ramâne la latitudinea conducerii scolilor, prin consultarea obligatorie a parintilor si a elevilor în cauza.

VII. Studiul limbii materne romani

Avându-se în vedere specificitatea învatamântului pentru romi, se vor respecta urmatoarele prevederi suplimentare:

1. Studiul limbii materne romani se face conform prevederilor de la cap. I.1,2, iar în cazul elevilor ale caror familii îsi schimba frecvent domiciliul, acesta poate începe în orice an de studiu sau în orice moment al anului scolar, fara conditionarea existentei domiciliului stabil în respectiva localitate.

De asemenea, orele de limba romani pot fi introduse la nivelul oricarei clase, inclusiv în cazul elevilor romi care nu cunosc limba si doresc sa o studieze, si în orice moment al anului scolar.

Cererile pentru introducerea orelor de limba romani pot fi depuse de parintii elevilor individual sau în colectiv. Directiunile scolilor si cadrele didactice nu au dreptul sa influenteze optiunea elevilor si a parintilor în legatura cu studiul limbii materne romani.

2. Încadrarea personalului didactic

În conditiile existentei unui numar limitat de cadre didactice calificate de limba romani, orele de limba materna romani vor fi asigurate - în lipsa acestora - de romi absolventi de liceu (cu diploma de bacalaureat).

În situatii deosebite, aceste ore pot fi tinute si de absolventi de liceu, fara diploma de bacalaureat, sau de absolventi a cel putin 10 clase, remunerarea acestora - avându-se în vedere reglementarile financiare în vigoare - putând fi facuta de organizatii neguvernamentale ce au înscrise între obiectivele lor scolarizarea romilor.

3. Evaluarea

- La examenul de capacitate, elevii romi - în functie de dorinta lor - vor alege sau nu ca proba de concurs suplimentara limba materna romani.

- La clasele V-XII, sustinerea tezei semestriale la limba romani este facultativa.

VIII. Dispozitii finale

1. Inspectoratele scolare judetene si conducerile de scoli vor aduce la cunostinta parintilor si a elevilor de diverse etnii prezentele Instructiuni, pentru ca acestia sa poata beneficia - în cunostinta de cauza - de drepturile pe care le au.

2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de scoli au obligatia sa comunice din timp inspectoratelor scolare judetene de care apartin necesarul de manuale pentru limba materna, având permanent în vedere regimul special de tiparire (o data la patru ani pentru fiecare titlu), în cazul tirajelor reduse.

3. Inspectoratele scolare judetene au obligatia de a asigura cartea scolara pentru minoritati, transmitând corect si la timp necesarul de manuale.

4. Directia Generala Învatamânt pentru Minoritati Nationale din cadrul Ministerului Educatiei Nationale - prin inspectorii sai de specialitate - acorda sprijin în derularea corecta si eficienta a procesului de învatare a limbilor materne ale minoritatilor nationale prin colaborare cu toti factorii responsabili si interesati din reteaua învatamântului si din afara acesteia.

5. Prezentele Instructiuni abroga Instructiunile aprobate prin Ordinul Ministrului numarul 4787/1996, precum si orice alte dispozitii si prevederi contrare prezentelor Instructiuni.

 

2.3. Notificarea nr. 30257 / 06. 04. 2000 referitoare la Metodologia aplicarii "Instructiunilor" privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli românesti, (aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei Nationale nr. 3533 din 31. 03. 1999)

Catre

INSPECTORATUL sCOLAR JUDEŢEAN

În baza O.M.E.N. nr. 3359/06.03.1998 cu privire la competentele si raspunderile secretariatului de stat responsabil cu învatamântul în limbile minoritatilor nationale,

va trimitem alaturat Metodologia aplicarii "Instructiunilor" privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli românesti, aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei Nationale nr. 3533 din 31.03.1999.

Inspectoratele scolare judetene si ale municipiului Bucuresti, precum si conducerile de scoli vor aduce la cunostinta parintilor si a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, si o vor afisa permanent, în loc vizibil si protejat, pentru ca acestia sa poata beneficia - în cunostinta de cauza - de drepturile pe care le au.

S E C R E T A R   D E   S T A T

József KÖTŐ

2.4. Metodologia aplicarii "Instructiunilor" privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli românesti

 

Potrivit Legii Învatamântului Nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial 606/10.XII.1999, partea I, art. 121, "elevilor apartinând minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati cu predare în limba româna, li se asigura, la cerere si în conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective."

Pornind de la aceasta baza legala, constient de importanta învatarii limbii materne în pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale (dreptul la identitate fiind garantat si de Constitutia României, art.6. <1>), Ministerul Educatiei Nationale  a luat o serie de masuri menite sa asigure accesul la studiul limbii materne si în scolile cu predare în limba româna. Întrucât ordinele si notificarile în acest domeniu au fost emise într-o perioada de timp îndelungata, se resimte nevoia rezumarii lor într-un singur act normativ, urmarindu-se o reglementare coerenta si unitara.

I. Limba si literatura materna

1. Statutul disciplinei "Limba si literatura materna" în scolile cu predare în limba româna.

Potrivit Ordinelor Ministrului Educatiei Nationale nr. 4150/13.07.1998 referitor la curiculum-ul national (anexa I, punctul 1.1.5. Trunchi comun), nr. 3207/03.02.1999 cu privire la aplicarea noilor Planuri cadru de învatamânt începând cu anul scolar 1999-2000 si nr. 3113/31.01.2000 privind facilitarea accesului la studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care studiaza în scoli cu predare în limba româna (art.1.si art.4.),

a.)    Orele de Limba si literatura materna fac parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învatamânt, si, în consecinta, aceste ore sunt obligatoriu incluse în orarele scolilor.

b.)    Numarul de ore afectat acestei discipline este de 3-4 ore pe saptamâna, în fiecare an de studiu.

c.)    Disciplina Limba si literatura materna nu poate fi inclusa în categoria orelor la dispozitia scolii, cu exceptia cazului în care elevii opteaza pentru aprofundarea studiului limbii materne si au deja asigurate cele 3-4 ore pe saptamâna la aceasta disciplina.

d.)    Dupa exprimarea optiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu, de-a lungul întregului ciclu de învatamânt primar si gimnazial, iar dupa o noua optiune, de-a lungul întregului ciclu de învatamânt liceal.

2. Cine are dreptul la studiul limbii materne?

Orice elev, care considera, sau al carui parinte sau tutore legal considera ca elevul are limba materna sau nationalitatea diferita de cea româna. Este interzisa cu desavârsire conditionarea accesului la studiul limbii materne de existenta unei declaratii de apartenenta la o minoritate, întrucît Constitutia României, la Art. 6, garanteaza dreptul la identitate, iar datele personale declarate la recensaminte sunt confidentiale. De vreme ce apartenenta la o nationalitate sau limba materna nu pot fi verificate, se subîntelege ca orice elev de orice nationalitate poate studia disciplina Limba si literatura materna, daca el si parintele sau tutorele legal considera ca acest lucru este benefic elevului.

Orice elev are dreptul sa înceapa studiul limbii materne în orice an de studiu, de la nivelul grupei de începatori.

În situatia în care un elev sau mai multi (grupa/clasa) nu au studiat anterior limba materna si doresc sa se alature unei grupe/clase în functiune, alta decât începatori, ei trebuie sa faca dovada cunoasterii limbii materne la nivelul respectiv, prin sustinerea unui test de limba. 

3. Cine si cum poate cere înfiintarea unor grupe sau clase de studiu a limbii materne?

Potrivit art. 180 al Legii Învatamântului 84/1995 republicata, "asupra dreptului minorului de a urma scoala în limba româna sau în limba unei minoritati nationale hotareste parintele sau tutorele legal instituit." Prin extensie, acelasi paragraf se aplica si în cazul în care este vorba de studiul limbii materne. Orice parinte, tutore sau elev care considera ca are limba materna sau nationalitatea diferita de cea româna, sau care se considera de alta nationalitate, dar vrea sa învete limba respectiva ca limba materna, poate cere studiul limbii materne.

Procedurile concrete prin care se poate cere studiul limbii materne sunt variate, însa toate au ca scop facilitarea accesului la studiul limbii materne si prevenirea birocratiei, mergându-se pe criteriul bunei credinte.

 

a.) Cea mai simpla si mai raspândita modalitate este de a se merge în preîntâmpinarea doleantelor elevilor si parintilor. În scolile cu predare în limba româna, în care se stie ca exista elevi apartinând minoritatilor nationale, scolile organizeaza cadrul studierii limbii materne, elevului neramânându-i altceva de facut decât sa se înscrie la ore (parintele sau tutorele având posibilitatea sa retraga copilul de la aceasta disciplina, daca nu este de acord cu optiunea copilului).

b.) Parintele sau tutorele legal solicita oral, în cadrul sedintelor Comitetului de Parinti, introducerea studiului limbii materne. Cererea se consemneaza în procesul verbal al sedintei, scoala fiind obligata sa întreprinda masurile ce se impun pentru crearea cadrului necesar studiului limbii materne.

c.) Elevul, parintele sau tutorele legal cere în scris scolii respective introducerea studiului limbii materne. scoala este obligata sa întreprinda masurile ce se impun pentru crearea cadrului studiului limbii materne.

d.) Parintii care considera, din varii motive, ca este mai indicat sa fie reprezentati în demersul lor de catre asociatiile si uniunile respectivei minoritati nationale, potrivit OMEN nr. 3113/31.01.2000, vor înstiinta oral Asociatia sau Uniunea de acest lucru. Asociatiile si uniunile respectivei minoritati nationale sau etnii nominalizeaza unitatile de învatamânt preuniversitar, în care exista interes din partea parintilor si elevilor pentru studiul limbii materne, si trimit o adresa în acest sens unitatii de învatamânt si inspectoratului scolar judetean.
Asociatia sau uniunea etniei/minoritatii nationale va întocmi, pe baza declaratiilor orale, pe propria raspundere, o lista cu parintii care doresc studiul limbii materne de catre copiii acestora. Daca scoala respectiva contesta veridicitatea respectivei liste, poate cere verificarea ei. În acest caz, o comisie impartiala, compusa din câte un reprezentant al inspectoratului scolar judetean, al Corpului de Control din cadrul Ministerului Educatiei Nationale si al Directiei Generale pentru Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor Nationale din cadrul M.E.N. va analiza veridicitatea listei, si va dispune masurile ce se impun. Asociatia sau uniunea în cauza are dreptul de a delega un observator la procedura de verificare a veridicitatii listelor.

4. Când trebuie depuse cererile?

Oricând în intervalul 1 ianuarie - 31 mai. Cererile se refera la anul scolar urmator.

5. Ce trebuie sa întreprinda scoala, inspectoratul scolar si Ministerul Educatiei Nationale, dupa luarea la cunostinta a cererii?

Potrivit O.ME.N. nr. 4150/13.07.1998, anexa I, punctul 2/d, scoala va constitui clasele sau grupele în care se desfasoara studiul limbii materne, în felul urmator:

a.)    studiul se organizeaza pe clase (15-25 de elevi) sau pe grupe (7-15 elevi);

b.)    în cazul în care efectivele de elevi sunt reduse (sub 10 elevi/ciclu), scoala va notifica inspectoratul scolar judetean acest lucru, iar acesta va înainta Ministerului Educatiei Nationale spre aprobare solicitarea de constituire a formatiunilor de studiu sub efectiv;

c.)    în cazul în care efectivele de elevi sunt reduse la mai multe cicluri (de exemplu 3 elevi din clasa I-a, 3 elevi din clasa a II-a, 2 elevi din clasa a III-a), se poate organiza  învatamânt simultan, cu respectarea procedurii de la punctul anterior.

În cazul în care la o scoala sunt în total sub 7 solicitanti, scoala raporteaza inspectoratului scolar judetean situatia, inspectoratul urmând a propune spre aprobarea M.E.N. modalitatea concreta pentru  formarea unor grupe sau clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judet (reglementarea si fundamentarea acestui caz special vezi mai jos la I.9.c. Înfiintarea unor grupe si clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judet).

În cazul în care pâna în 31 mai (termenul pentru depunerea solicitarilor) elevul optase deja pentru un numar mare de discipline optionale, el va trebui sa renunte la câteva dintre ele în asa fel încât, cu cele 3-4 ore de limba materna (în clasele VI-VII 4-5 ore, înglobându-se aici si orele de Istoria si traditiile minoritatii nationale - vezi cap. II. de mai jos), sa se încadreze în numarul maxim de ore admis pe saptamâna.

6. Cine va preda disciplina Limba si literatura materna?

La clasele I-IV, orele de limba materna vor fi predate, de regula, de învatatori care cunosc limba materna a elevilor. Învatatorul clasei are prioritate în predarea acestor ore, daca este vorbitor de limba si apartine comunitatii respective. Întrucât în scolile cu predare în limba româna orele de limba materna nu fac parte din norma obligatorie a învatatorilor, ele vor fi retribuite prin plata cu ora.

În situatia în care învatatorul clasei nu cunoaste sau nu doreste sa predea limba materna, orele vor fi repartizate unui alt cadru didactic titular al scolii sau suplinitor, vorbitor de limba. Orele intra în norma acestuia, în cazul în care nu are norma completa în scoala, sau sunt retribuite prin plata cu ora, daca depasesc obligatia maxima.

În clasele V-VIII, în scolile profesionale si în licee, orele de limba materna vor fi predate de profesori de specialitate sau de personal necalificat în specialitate, dar care poate face dovada - cu acte sau prin testare - ca stapâneste bine limba materna pe care urmeaza sa o predea.

7. Ce se învata la aceste ore?

Studierea limbii materne de catre elevii apartinând diferitelor minoritati nationale, care frecventeaza scoli cu predare în limba româna, se face pe baza programelor de învatamânt aprobate de minister, a manualelor scolare elaborate în baza acestora, ori a manualelor autorizate în conformitate cu O.M.E.N. nr. 3811/1998.

În studiul limbii materne se va urmari transpunerea în fapt a obiectivelor generale si operationale vizate prin reforma învatamântului din România.

Profesorii au dreptul de a selecta din manualele scolare textele pe care le considera adecvate nivelului de cunostinte al elevilor, recomandând pentru lectura suplimentara pe cele care nu pot fi studiate în numarul de ore prevazut.

8. Cum sunt evaluati elevii?

Dupa exprimarea optiunii pentru studiul limbii materne, elevii vor sustine un test de evaluare a cunostintelor de limba materne, cu scopul de a se stabili exact nivelul de la care se începe predarea.

Evaluarea propriu-zisa din timpul anului scolar a cunostintelor elevilor se face în conformitate cu metodologia evaluarii. În clasele V-XII, elevii vor sustine câte o lucrare scrisa pe semestru (teza) la limba materna.

Sustinerea examenului de capacitate la limba materna pentru aceasta categorie de elevi ramâne la latitudinea conducerii scolilor, prin consultarea obligatorie a parintilor si a elevilor în cauza.

În toate cazurile, se are în vedere faptul ca unii elevi pornesc de la un nivel minim de cunoastere al limbii materne.

9. Cazuri speciale

a.) Minoritati care nu au limba literara

În cazul în care elevii apartin unei minoritati nationale care nu are limba literara, si a caror limba este considerata de lingvisti un dialect al unei limbi literare, ei au dreptul sa studieze limba literara respectiva, asa cum se întâmpla în cazul minoritatii germane, compusa din sasi, svabi, s.a. si care dintotdeauna învata în scoala limba germana. (Situatia de fata se aplica, de exemplu, carasovenilor, care pot opta, daca vor, pentru studiul limbii croate, ceangailor, care pot opta, daca vor, pentru studiul limbii maghiare, rutenilor, hutulilor, s.a. care pot opta, daca vor, pentru studiul limbii ucrainene, precum si tuturor, care considera ca sunt în aceasta situatie.)

b.)  Studiul limbii materne romani

Avându-se în vedere specificitatea învatamântului pentru romi, se vor respecta urmatoarele prevederi suplimentare:

1. Studiul limbii materne romani poate începe în orice an de studiu sau în orice moment al anului scolar, fara conditionarea existentei domiciliului stabil în respectiva localitate.

De asemenea, orele de limba romani pot fi introduse la nivelul oricarei clase, inclusiv în cazul elevilor romi care nu cunosc limba si doresc sa o studieze, si în orice moment al anului scolar.

2. Încadrarea personalului didactic

În conditiile existentei unui numar limitat de cadre didactice calificate de limba romani, orele de limba materna romani vor fi asigurate - în lipsa acestora - de romi absolventi de liceu (cu diploma de bacalaureat).

În situatii deosebite, aceste ore pot fi tinute si de absolventi de liceu, fara diploma de bacalaureat, sau de absolventi a cel putin 10 clase, remunerarea acestora - avându-se în vedere reglementarile financiare în vigoare - putând fi facuta de organizatii neguvernamentale ce au înscrise între obiectivele lor scolarizarea romilor.

3. Evaluarea

- La examenul de capacitate, elevii romi - în functie de dorinta lor - vor alege sau nu ca proba de concurs suplimentara limba materna romani.

-         La clasele V-XII, sustinerea tezei semestriale la limba romani este facultativa.

c.) Înfiintarea unor grupe si clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judet

De obicei, studiul limbii materne se asigura la scoala unde elevul îsi desfasoara studiile. Însa, în situatii extreme, în cazul în care la o scoala numarul total al elevilor care solicita studiul limbii materne este foarte mic (sub 7 elevi), în baza O.M.E.N. nr. 4699/14.10.1999 (privind înfiintarea de clase de predare a limbii elene), elevii vor fi arondati la o scoala din localitate care face accesibila frecventarea cursurilor de limba materna. În cazul în care nici la nivelul localitatii nu se gasesc cel putin 5-6 elevi (care sa justifice aprobarea de catre M.E.N. a unor grupe de studiu a limbii materne), elevii care doresc studierea limbii materne vor putea fi arondati la scoala cea mai apropiata din judet, la care se organizeaza studiul limbii materne respective (de exemplu, în cazul elenilor, elevii din scolile din judete Constanta si Braila, precum din municipiul Bucuresti, învata limba materna elena la câte o scoala din Constanta, Braila si Bucuresti).

În acest caz special, orele de studiu al limbii materne (3-4 pe saptamâna) vor fi efectuate în doua zile (2 ore într-o zi + 1-2 ore într-o alta zi). Disciplina se înscrie în catalogul scolii de provenienta a elevilor, si în orarul scolii. Situatia scolara se transmite de catre scoala în care se organizeaza clasele/grupele la scoala de provenienta.

d.)    Situatia elevilor care traiesc în doua culturi minoritare

Un caz aparte îl constituie solicitarile pentru studiul limbii materne venite din partea elevilor care sunt cuprinsi în învatamântul în limbile minoritatilor nationale. Acesti elevi, care de obicei provin din casatorii mixte si traiesc în doua culturi minoritare (de exemplu în culturile germana si maghiara), au dreptul la studiul ambelor limbi. De exemplu, un elev care învata într-o grupa/clasa cu predare în limba germana, are dreptul sa solicite studiul limbii materne maghiare. De asemenea, elevul rom care învata într-o grupa/clasa cu predare în limba maghiara sau într-o alta limba minoritara, are dreptul sa solicite studiul limbii materne romani. În acest caz, procedura de acces la studiul limbii materne este identica cu cea a accesului la studiul limbii materne în învatamântul cu predare în limba româna (vezi mai sus).

Pentru evitarea suprasolicitarii elevilor, se aplica prevederile O.M.E.N. nr. 3812 din 10.05.1999, cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de învatamânt pentru gimnaziu si liceu în învatamântul în limbile minoritatilor nationale, art.1, potrivit caruia grupele si clasele în cauza "pot functiona pe baza unor scheme orare în care numarul maxim de ore pe saptamâna sa fie echivalent cu numarul maxim de ore pe saptamâna prevazut pentru scolile cu predare în limba româna", aceasta înseamnând ca se reduce numarul orelor la decizia scolii.

II. Istoria si traditiile minoritatii nationale

În baza Legii Învatamântului Nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial 606/10.XII.1999, partea I, art. 121, "elevilor apartinând minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati cu predare în limba româna, li se asigura, la cerere si în conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective." precum si potrivit O.M.E.N. nr. 4796/10.IX.1997, "elevilor apartinând diferitelor minoritati nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba materna ori studiaza în scoli cu predare în limba româna, li se asigura la cerere studiul Istoriei si traditiilor minoritatii ca disciplina de învatamânt." Solicitând studiul limbii materne, în mod implicit se solicita si studiul Istoriei si traditiilor minoritatilor.

Formarea grupelor/claselor de studiu al acestei discipline se face asemanator cu formarea grupelor/claselor de studiu al Limbii si literaturii materne (vezi capitolul I. punctul 5. de mai sus).

Potrivit O.M.E.N. nr. 3250/12031999 cu privire la aplicarea noilor Planuri-cadru pentru clasele I-VIII în anul scolar 1999-2000, în conditiile mentinerii învatamântului obligatoriu de opt clase, anexa II, disciplina face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învatamânt.

Potrivit O.M.E.N. nr. 4796/10.IX.1997, "predarea disciplinei Istoria si traditiile minoritatilor nationale se va face în limba materna câte 1 ora/saptamâna la clasele a VI-a si a VII-a, pentru toate minoritatile nationale", aceasta însemnând ca orice elev din clasele a VI-a si a VII-a, care studiaza disciplina Limba si literatura materna, va studia automat si disciplina Istoria si traditiile minoritatii nationale.

III. Religia

Conform O.M.E.N. nr. 4646/23.IX.1998, punctul f.) "pentru elevii apartinând minoritatilor nationale, religia va fi predata în limba materna a elevilor. Uniunile si reprezentantii confesiunilor sunt invitati sa contribuie la asigurarea personalului specializat. În scolile cu predare în limba româna aceasta prevedere se aplica în cazul elevilor care studiaza disciplina Limba si literatura materna. În acest caz, nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentara din partea parintilor. scoala are obligatia de a lua legatura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat.

IV. Dispozitii finale

1. Inspectoratele scolare judetene si ale municipiului Bucuresti, precum si conducerile de scoli vor aduce la cunostinta parintilor si a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, si o vor afisa permanent în loc vizibil si protejat, pentru ca acestia sa poata beneficia - în cunostinta de cauza - de drepturile pe care le au.

2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de scoli au obligatia sa comunice din timp inspectoratelor scolare judetene de care apartin necesarul de manuale pentru limba materna, având permanent în vedere regimul special de tiparire (o data la patru ani pentru fiecare titlu), în cazul tirajelor reduse.

3. Inspectoratele scolare judetene si unitatile scolare au obligatia de a asigura cartea scolara pentru minoritati, transmitând corect si la timp necesarul de manuale.

4. Directia Generala Învatamânt pentru Minoritati Nationale din cadrul Ministerului Educatiei Nationale - prin inspectorii sai de specialitate - acorda sprijin în derularea corecta si eficienta a procesului de învatare a limbilor materne ale minoritatilor nationale prin colaborare cu toti factorii responsabili si interesati din reteaua învatamântului si din afara acesteia.

5. Prezenta Metodologie, elaborata în spiritul aplicarii legislatiei în vigoare, reprezinta un cadru pentru implementarea neîntârziata de catre întreaga retea scolara din România a masurilor pozitive pe care Ministerul Educatiei Nationale si le asuma.

Director General

László Murvai

 

3. Predarea integrala în limba materna romani

3.1. la nivelul gradinitei

Singurul experiment de acest gen, gradinita cu metode de predare bilingva, exista la Sarulesti, în judetul Calarasi, pentru copiii rromilor caldarari, ca initiativa a organizatiei «Amare Rromentza», din anul scolar 2005 / 2006, sprijinita de Reprezentanta UNICEF în România.

Educatoarele rrome sunt beneficiare ale programelor de formare prin cursuri de vara de limba rromani si prin cele ale învatamântului deschis la distanta organizate de M. Ed.C. 

3.2. la nivelul claselor I-IV

Din anul scolar 2004 / 2005, la Scoala nr. 12 din localitatea Maguri, ce apartine de orasul Lugoj din judetul Timis, la initiativa directorului scolii, profesorul Mihai Moldovan, s-a instituit, pentru prima data oficial în în învatamântul românesc, predarea integrala în limba materna rromani, în momentul de fata la toate cele patru clase I - IV procesul de învatamând desfasurându-se în aceasta limba, predarea fiind asigurata de cadre didactice absolvente ale CREDIS, sectia «institutori - limba rromani, promotia 2003 si 2005: Mocanu Mihaela, Mugurel Stanescu, Voda Livia.   

Neoficial, pentru prima data în învatamântul din România, predarea integrala în limba rromani s-a facut, dupa anul 1990, la scoala Cidreag, în judetul Satu Mare, de catre învatatorul Szőcs Ioan, pâna la decesul acestuia. 

 

4. Instrumente de lucru pentru predarea limbii, literaturii, a istoriei si a traditiilor rome, a muzicii si religiei în limba romani

Primul manual de limba rromani a aparut în anul 1994, Limba romani. Manual pentru clasele de învatatorii romi ai scolilor Normale (EDP - R.A., 1994), primul manual - culegere de texte pentru clasele a II-a - a IV-a a aparut în anul 1996 (pe coperta apare : 1995, Culegere de texte în limba tiganeasca, ulterior, în reeditari, cu tilul corectat Culegere de texte în limba rromani), primul manual de comunicare în limba rromani, destinat anului I de studiu, a aparut în anul 1997, cu titlul Vakarimata. Primele doua manuale au fost elaborate de Gheorghe Sarau, iar cel de-al  treilea - de acesta în colaborare cu Mihaela Zatreanu si Camelia Stanescu.  

Ulterior, din anul 1997, apar si alte lucrari auxiliare pentru domeniul rrom: 1997, 1999, Aritmetica trilingva (în limbile rromani, româna, maghiara), autori: Ionel Ion si Mariana Costin Ion, muzica (2000, autor: Gheorghe Sarau), pentru religie (2002, autor: Gheorghe Sarau) si pentru istoria rromilor (2003, autori: Petre Petcut, Delia Grigore, Mariana Sandu). Se editeaza, de asemenea, în anul 2001, doua abecedare (unul la Tg. Mures, cu finantarea CRCR Cluj Napoca, având trei autoare: Olga Marcus, Paula Mailat, Mirena Cionca), altul la Bucuresti, cu finantarea CEDU 2000+ si SLO Olanda (autoare: Mihaela Zatreanu). Din lista de mai jos cu lucrari auxiliare distribuite ISJ-urilor se poate desprinde dinamica editarii de manuale si de carti consacrate domeniului rrom.

                    

4.1. Lista programelor scolare de limba si istoria romilor în vigoare

Primele programe scolare pentru limba rromani au fost Programa de limba romani pentru clasele de «învatatori romi» ale Liceelor Pedagogice (nr. 44.081 / 16 oct. 1992) si Programa de limba romani pentru clasele I - a XIII-a (nr. 39910/1994), ambele avându-l ca autor pe profesorul metodist Gheorghe Sarau,.

Din anul 1999, se elaboreaza programe scolare noi pentru limba rromani si pentru istoria rromilor.

 

Programa de limba si cultura rromani în cadrul Programului  "A doua sansa" [derulat de MEN si Fundatia pentru o Societate Deschisa Bucuresti în reteaua scolara de stat] 1999, [publicata pe Internet (www.edu.ro), elaborata de: Gheorghe Sarau, Mirena Cionca, Mihaela Zatreanu, Firuta Tacea], 9 p. (Proiect: CEDU 2000+) - nu mai este în vigoare.

 

Programa de istoria si traditiile rromilor 2000, [publicata pe Internet (www.edu.ro), elaborata de: Liviu Cernaianu si completata de Delia Grigore cu repere metodologice]. Finantator: MEN (Proiect Banca Mondiala) - revizuita în anul 2005 (v. mai jos).

 

Programa de limba rromani pentru clasele I - a IV-a 2001 [publicata pe Internet (www.edu.ro); elaborata de Mihaela Zatreanu].Proiect: MEN (Proiect Banca Mondiala) - revizuita (v. mai jos).

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru cl. I - a II-a, aprobata prin Ordinul Ministrului nr. 4686 din 05.08.2003 (Programa scolara elaborata de înv. Mihaela Zatreanu în anul 2001 si revizuita în 2003 de: înv. Daniela Chircu - Cristil, înv. Pantilie Chircu - Cristil, înv. Mihaela Zatreanu, conf. Dr. Gheorghe Sarau) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru clasa a III-a, aprobata prin Ordinul  Ministrului nr. 5198 din 01.11.2004 (Programa scolara elaborata de înv. Mihaela Zatreanu în anul 2000 si revizuita în 2004 de: înv. Daniela Chircu - Cristil, înv. Pantilie Chircu - Cristil, înv. Mihaela Zatreanu, conf. Dr. Gheorghe Sarau) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru clasa a IV-a, aprobata prin Ordinul  Ministrului nr. 3919 din 20.04.2005 (Programa scolara elaborata de înv. Mihaela Zatreanu în anul 2000 si revizuita în 2005 de înv. Daniela Chircu Cristil, instit. Elena Motas, conf. dr. Gheorghe Sarau si  ref. Mihaela Zatreanu) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru clasele a V-a - a VIII-a, aprobata prin Ordinul Ministrului nr. 3432 din 27.02.2003 (Programa scolara elaborata de înv. Daniela Chircu Cristil, înv. Olga Markus si înv. Pantilie Chircu-Cristil) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru cl. a IX-a. Ciclul inferior al liceului, aprobata prin Ordinul  Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului Nr. 3458/ 09.03.2004 (Programa scolara elaborata de înv. Daniela Chircu Cristil si instit. Elena Motas) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru cl. a X-a. Ciclul inferior al liceului, aprobata prin Ordinul  Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4598 / 31.08.2004 (Programa scolara elaborata de înv. Daniela Chircu Cristil si instit. Elena Motas) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru cl. a XI-a.Ciclul superior al liceului, aprobata prin Ordinul Ministerului Educatiei si Cercetarii nr.3252 / 13.02. 2006 (Programa scolara elaborata de înv. Daniela Chircu Cristil, instit. Ionel Cordovan si Gheorghe Sarau) - în vigoare.

 

- Programa scolara Limba si literatura rromani pentru cl. a XII-a. Ciclul superior al liceului, aprobata prin Ordinul Ministerului Educatiei si Cercetarii nr. /  2006 (Programa scolara elaborata de înv. Daniela Chircu Cristil) - în vigoare.

 

- Programa scolara Istoria si traditiile minoritatii rromilor, pentru clasele a VI-a - a VII-a, aprobata prin Ordinul  Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 3249 din 14 febr. 2005 (Programa reprezinta varianta revizuita de Petre Petcut, Laura Capita si Delia Grigore, între anii 2003 - 2005, a programei scolare elaborate de Liviu Cernaianu în anul 1999) - în vigoare.

 

 

4.2. Lista manualelor scolare de limba si istoria romilor în vigoare

În baza noilor programe scolare, cu începere din anul 2005, se elaboreaza noi manuale scolare pentru limba rromani si pentru istoria rromilor, dupa cum urmeaza:

 

1. Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa I. I rromani ćhib thaj i literatůra vaś i jekhto klŕsa, Bucuresti: Editura Sigma, 64 p, 2005 (si reeditari ulterioare).

2a. Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu, Limba si literatura rromani: manual pentru calsa a II-a. I rromani ćhib thaj i literatůra vaś i dujto klŕsa, Bucuresti: Editura Sigma, 64 p., 2005 (si reeditari ulterioare).

2b. Olga Marcus, Manual de limba rromani, cl. a II-a, Bucuresti, ES PRINT,  64 p.) 2005 (si reeditari ulterioare).

2c. Olga Marcus, Limba si literatura rromani. Caietul elevului clasa a II-a. I rromani ćhib vaś o duijto berś, Bucuresti: Editura Es Print '98, 72 p., 2005 (si reeditari ulterioare).

3. Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa a III-a. I rromani ćhib thaj i literatůra vaś i trinto klŕsa, Bucuresti: Editura Sigma, 104 p., 2005 (si reeditari ulterioare).

4a Elena Nuica, Ionica Duroi, Mantu Stoica, I rromani ćhib thaj literatůra vaś i IV-to klŕsa. Manual de limba si literatura rromani pentru clasa a IV-a, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 160 p. 2006 (si reeditari ulterioare).

4b.Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a. I rromani ćhib thaj i literatůra (vaś i śtarto klŕsa), Bucuresti: Editura Sigma, 104 p., 2006 (si reeditari ulterioare).

5. Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa a IX-a. I rromani ćhib thaj i literatůra (vaś i enato klŕsa), Bucuresti: Editura Sigma, 202 p., 2006 (si reeditari ulterioare).

6. Petre Petcut, Delia Grigore, Mariana Sandu, Istoria si traditiile minoritatii rromani: manual pentru clasele aVI-a  - aVII-a, Bucuresti: Editura Sigma, 104 p. 2005 (si reeditari ulterioare).

 

4.3. Situatia comenzilor de manuale scolare de limba si istoria romilor pentru anul scolar 2006 / 2007

a.Manuale de limba romani aparute în anul 2006 si comandate de ISJ-uri

 

 

Nr.crt.

1

2

3

Clasa

IV

IV

IX

Titlul manualului

Manual Limba romani, clasa a IV-a

Manual limba romni, cl. a   lV-a

Limba si literatura romani clasa a IX a

Editura

EDP

SIGMA

SIGMA

Alba

0

34

10

Arad

87

63

20

Arges

0

0

0

Bacau

145

145

20

Bihor

64

117

30

Bistrita Nasaud

100

0

15

Botosani

15

115

100

Braila

0

173

60

Brasov

0

90

0

Bucuresti

0

73

115

Buzau

0

128

0

Calarasi

55

10

20

Caras Severin

5

26

25

Cluj

14

59

15

Constanta

23

23

25

Covasna

0

105

10

Dâmbovita

45

148

20

Dolj

110

1200

28

Galati

0

40

50

Giurgiu

0

140

330

Gorj

0

88

25

Harghita

0

30

10

Hunedoara

28

37

0

Ialomita

0

169

15

Iasi

18

149

17

Ilfov

0

120

0

Maramures

0

30

30

Mehedinti

172

0

10

Mures

36

300

40

Neamt

0

0

0

Olt

21

133

39

Prahova

130

40

40

Salaj

75

120

50

Satu Mare

12

50

50

Sibiu

0

20

7

Suceava

30

30

29

Teleorman

0

50

50

Timis

0

155

5

Tulcea

0

60

40

Vâlcea

20

20

0

Vaslui

2

37

20

Vrancea

40

124

20

 

 

b.Manuale de limba si istoria romani aparute în anul 2005 si  reeditate în 2006, pe baza comenzilor lansate de ISJ-uri

Nr.crt.

1

2

3

4

5

Clasa

1

2

2

3

6

Titlul manualului

Abecedar limba romani

Limba romani, clasa a II-a

Limba romani, clasa a II-a

Limba romani - clasa a III-a

Istoria si traditiile minoritatii romani

Editura

SIGMA

ES Print 99

SIGMA

SIGMA

SIGMA

Procentul de exemplare reeditate din comanda

100%

25%

25%

10%

15%

Tiraj final

5.144

325

1.421

485

990

Comanda bruta, initiala

5.144

1.298

5.685

4.853

6.602

Alba

30

30

15

80

38

Arad

50

50

116

77

236

Arges

30

0

0

0

300

Bacau

400

150

450

450

300

Bihor

300

0

500

300

200

Bistrita Nasaud

160

220

0

190

240

Botosani

0

0

50

100

0

Braila

80

15

120

120

60

Brasov

100

2

91

66

61

Bucuresti

650

0

1.040

400

1.000

Buzau

120

0

115

95

110

Calarasi

240

180

180

240

540

Caras Severin

40

0

65

65

60

Cluj

100

300

125

100

500

Constanta

200

0

200

100

300

Covasna

70

0

60

80

60

Dâmbovita

112

0

30

75

14

Dolj

200

0

200

200

300

Galati

300

0

360

500

360

Giurgiu

100

0

150

0

100

Gorj

50

0

50

50

50

Harghita

20

0

20

0

0

Hunedoara

120

11

70

59

120

Ialomita

100

0

123

183

124

Iasi

156

0

203

137

60

Ilfov

120

25

120

120

120

Maramures

70

0

74

19

147

Mehedinti

99

0

115

160

45

Mures

20

20

20

20

107

Neamt

0

0

0

0

0

Olt

47

0

96

80

90

Prahova

100

0

100

100

100

Salaj

75

50

75

75

120

Satu Mare

100

50

50

50

100

Sibiu

30

0

0

0

40

Suceava

30

30

30

30

60

Teleorman

80

50

50

50

50

Timis

500

0

500

300

300

Tulcea

50

25

25

50

50

Vâlcea

15

20

22

50

25

Vaslui

30

30

25

32

35

Vrancea

50

40

50

50

80

 

4. 4. Lista materialelor auxiliare de limba si istoria romilor distribuite gratuit în scoli prin intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii de catre diferiti parteneri (2000-2007)

a. Schema de distributie

1. Biblioteca din cadrul Casei Corpului Didactic  - 1 ex.

2. Biblioteca judeteana  - 1 ex.

3. Biblioteca institutiei universitare de stat din judet - 1 ex.

4. Minibiblioteca din biroul inspectorului pentru scolarizarea romilor  - 1 ex.

5. Bibliotecile scolilor în care se predau limba romani si istoria romilor (câte 1 ex., iar daca râmân - mai multe exemplare)

           6. Bibliotecile scolilor din Programul educational PHARE al M. Ed. C. câte 1 ex., iar daca râmân - mai multe exemplare;       

7. Bibliotecile scolilor care au sau au avut programme si proiecte educationale pentru romi, derulate de diferite organizatii ca: CEDU 2000 +, Salvati Copiii, PER Tg. Mures, Institutul Intercultural Timisoara, UNICEF, CRCR Cluj Napoca, Romani CRISS, Caritas Satu Mare,  Providenta, Ag. Împreuna, Amare romentza, OPRE  etc. - câte 1 ex., iar daca râmân - mai multe exemplare;

  Întrucât în cazul unora din titluri s-a dispus de un numar mic de exemplare, în scopul de a se da posibilitatea ca, si în viitor, lucrarile sa fie cunoscute si consultate de cât mai multi profesori etc., s-a cerut inspectorilor pentru scolarizarea romilor ca  distributia sa se faca în cadrul judetului strict în ordinea si conform schemei de distributie de mai sus.

 Cu distributia acestor lucrari a fost însarcinat inspectorul pentru  învatamântul destinat romilor din judet.

Profesorii romi, cursanti la CREDIS, au primit, separart, unele dintre aceste lucrari, pentru uzul personal (câte un exemplar). 

În cazul, foarte rar, când Inspectoratul scolar a primit un singur exemplar dintr-o lucrare, acesta urma a fi depus, în mod obligatoriu, la Biblioteca Casei Corpului Didactic.

 

b. Lista cartilor distribuite

Lucrarea în  domeniul rom

Autorul / autorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ghid de conversatie român - rom, Kriterion, 2000

Gheorghe Sarau

ABĆ. Anglutno lil [Abecedar rom],Veritas, 2001

Mihaela Zatreanu

Manual de alfabetizare în limba romani pentru copii, tineri si adulti, Vanemonde, Bucuresti, 2002

Gheorghe Sarau si Camelia Stanescu

Miri ćhib, i romani [Limba mea, limba romani - abecedar rom, ACADEMPRINT, Tg. Mures, 2001

Paula Mailat, Olga Marcus, Mirena Cionca

E siklŏvnesqo liloro, Târgu Mures, 2002

Olga Marcus, Leontina Boios

I romani ćhib romani. O trinto berś, anul III de studiu, Veritas, 2003

Mihaela Zatreanu

Culegere de texte în limba romani. Manual pentru anii II - IV de studiu. EDP, Bucuresti

Gheorghe Sarau

 

Vakarimata - pustik vaś i jekhto klŕsa. Comunicare, manual pentru clasa I (limba romani), Bucuresti: EDP Pedagogica

Trad. Gh. Sarau, C. Stanescu, M. Zatreanu

 

Dictionar român - rom (Lexicul rom modern, rar si vechi),2003 Vanemonde

Gheorghe Sarau si colectiv

 

Dictionar rom - român, Dacia Cluj, 2000

Gheorghe Sarau

 

Paramisa haj gila romane. Povesti si cântece rome, Kriterion, 1997

C. S. Nicolaescu - Plopsor

 

Curs de limba romani, Cluj, 2000

Gheorghe Sarau

 

 

Romii, India si limba romani, Kriterion, 1998

Gheorghe Sarau

 

Romane paraměća. Povesti tiganesti, Kriterion, 1994

Petre Copoiu

 

Romane taxtaja. Nestemate din folclorul romilor, Kriterion, 2002

Costica Batalan

 

Probe de limba si literatura romilor din România, Kriterion, 2000

Barbu Constantinescu

 

Punguta cu doi bani.O gonoro duje lovença, Bucuresti - Cluj Kriterion

Ion Creanga

Versificare: Elena Nuica

 

Contributiuni la istoricul tiganilor din România, Bucuresti,

George Potra

 

Aritmetica. Aritmčtika. Clasa I, Liga Pro Europa, Tg. Mures, 1997

Ion Ionel si Mariana Costin-Ion

 

Aritmetica. Aritmčtika. Clasa a II-a, Fund. Phoenix, 1999

Ion Ionel si Mariana Costin-Ion

 

Caseta cu Istoria romilor (în lb.româna), Media Pro Music, 2001

Petre Petcut

 

Caseta cu Istoria romilor (în lb.romani), Media Pro Music, 2001

Petre Petcut

 

Caseta de Istoria romilor (în lb.maghiara), Media Pro Music, 2001

Petre Petcut

 

 Suferinti. Dukhalipen, Kriterion, 2002

Marius Lakatos

 

Întâmplari din viata mea. Mothovimata anθar muro зivipen,Veritas 

 

 

Caseta cu cele mai frumoase povesti si pilde rome (în romani), Media Pro Music, vol.1, 2001

Colectiv

 

Caseta cu cele mai frumoase povesti si pilde rome (în romani), Media, Pro Music, vol.2, 2003

Colectiv

 

Lungo strinfa, Stockholm

Astrid Lindgren

 

Katitzi, RAO, 2001

Katarina Taikon

 

Legile satrei, Vanemonde, 2004

Valerica Stanescu

 

I Konvčncia. Conventia Drepturile copilului, Bucuresti, 1999

"Salvati Copiii!"

 

Programul meu zilnic. Muro dĭvesutno progrŕmo. Az  én mai programom " Extreme Group

Elena Nuica, text românesc,

Gh. Sarau text rom, Murvai L. text maghiar

 

Ajkuk, Ed. Veritas

Colectiv

 

Cele mai iubite cântece rome, Orientul Latin, Brasov, 2000

Gheorghe Sarau

 

Biblikane teksturenqo kidipen anθ-i romani ćhib. Culegere de texte biblice în limba romani, Kriterion

Trad. Gheorghe Sarau

 

Vocabular trilingv ilustrat (român - maghiar - rom) Vanemonde, 2001

Colectiv

 

Segregarea romilor în  educatie

Mihai Surdu

 

Traditii ale romilor, Salvati Copiii!

Colectiv

 

Parteneriatul strategic dintre MECT si UNICEF, Vanemonde, 2003

Colectiv

 

Ghid de educatie civica, bilingv romani - român, 2004 

Colectiv

 

I romani ćhib thaj literatura vaś o śtarto berś (Anul IV), 2004

Zatreanu Mihaela

 

Manualul de Istoria si traditiile romilor, Vanemonde, 2004 

Petre Petcut, Delia Grigore, Mariana Sandu

 

Asistenta UE pentru comunitatile de romi din Europa Centrala si de Est

 

trad. Româna

 

Asistenta UE pentru comunitatile de romi din Europa Centrala si de Est

trad. romani

 

Afisul «Copiii romi vor sa învete» (Acordeonul)

 

 

Participarea la educatie a copiilor romi, Ed. Marlink, 2002

Mihaela Jigau si colectiv

 

The Participation to Education of the Roma Children,Ed. Marlink, 2002

Mihaela Jigau si colectiv

 

O scoala primitoare, CEDU 2000,

M. Zatreanu

 

Dimensiuni ale înv. In limbile minoritatilor, Studium

DGILMNAE

 

Praktike Pozitiva.Jurisprudenta

Romani CRISS, ghid lb. romani

 

Practici pozitive Jurisprudenta

Romani CRISS, ghid lb. româna

 

Educatia pentru sanatate (engleza)

 

 

Educatia pentru sanatate (franceza)

 

 

Ţara pierduta, Neo Drom, 2002

Luminita Cioaba

 

Dictionar rom (spoitoresc) - român, 1998

Gheorghe Sarau

 

Dictionar rom (caldaraesc) - român, 1998

Gheorghe Sarau

 

Ghid de practici pozitive, pentru educatia copiilor romi, Romani CRISS, Artprint, 2004

Vasile Ionescu, Gh. Sarau, Filip Stanciu

 

Devlikano lil anda rom ,2004

Lucian Cherata

 

Pretul Libertatii, 2005, Ed. AMM, Cluj

Mateo Maximoff

 

Romii -De la dezrobirea juridica la dezrobirea spirituala, 2006

Colectiv,

Amare romentza

 

Educatia bilingva în comunitatile de romi, 2005

D. Grigore, M. Neacsu

 

Romii - Repere prin istorie, 2005

Mariana Sandu

 

Despre învatatura, 2006

Anton Pann, trad. Sorin Sandu

 

Istorie si traditii rome, Salvati Copiii, 2006

Delia Grigore, Gheorghe Sarau

 

Raport de Cercetare, Salvati Copiii, 2006

Colectiv

 

Lacrimi rome, Ro Media, 2006

Luminita Mihai Cioaba

 

Convietuire multietnica. Dictionar în lb. româna, maghiara, germana, romani, 2006

Colectiv

 

Povestiri rome, PER, Tg. Mures, 2007

Colectiv (Borcoi Jupter, Gheorghe Sarau, Marcel Courthiade)

 

 

5. Concursul scolar national de limba romani (CSNLR)

Primul concurs national scolar de limba rromani (Olimpiada) s-a desfasurat, la Braila, în anul 2000, la initiativa profesorului rrom Ion Ionel, coordonatorul Fundatiei «Phoenix», cu concursul Ministerului Educatiei Nationale.

Celalte editii ale Concursului, finantate si organizate de Minister, au avut loc dupa cum urmeaza: Bacau, ed. a II-a, în anul 2001, Tr. Severin, ed. a III-a, în anul 2002,  Tg. Mures, ed. a IV-a, în anul 2003, Braila, ed. a V-a, în anul 2004, Ilfov - Ciorogârla, ed. a VI-a, în anul 2005, Bucuresti, editia a VII-a, în anul 2006.

Anul acesta, editia a VIII-a a Concursului national scolar de limba rromani se va derula între 11 - 15 aprilie 2007, la Mangalia, cu concursul ISJ Constanta.

            An de an, calitatea Concursului a crescut (de ex., începând din anul 2005, s-a renuntat la participarea, la nivel national, a elevilor din ciclul primar, iar din anul 2006 au fost acceptati doar elevi din ciclurile gimnazial si liceal, care se afla cel putin în anul III de studiu). Din anul 2007, Ministerul a decis ca la acest Concurs sa accepte, la faza nationala, elevi care învata cel putin în clasa a VII-a.

Dupa cum se stie, limba si istoria rromilor se studiaza, în prezent, în 41 de judete (exceptie facând judetul Vâlcea), predarea acestora, la peste 25.000 elevi rromi, fiind asigurata de un numar de 420 de profesori.

Elevii rromi studiaza în scoli / clase cu predarea în limba româna sau maghiara si, la cerere, învata, suplimentar, la nivel de 3-4 ore saptamânale / clasa, si aceste discipline, ce fac parte din trunchiul comun de discipline. 

La Concursul national scolar de limba rromani participa, anual, 72 de elevi, din ciclul gimnazial si liceal, din cca 22- 30 judete, însotiti de profesorii însotitori (câte unul / judet).

Ministerul Educatiei si Cercetarii si inspectoratele scolare judetene asigura, anual, pentru 104 persoane (72 de elevi concurenti, 25 de profesori însotitori si 7 membri în Comisia de evaluare) cheltuielile de cazare, masa, rechizite, diplome si premiile în bani pentru elevi (12 premii  I, II si III si 25 mentiuni). Presedintii Comisiei nationale de evaluare au fost: Gheorghe Sarau,  la editiile a II-a  si a IV-a - a VIII-a, si Delia Grigore (la ed. a III-a).

Anual, elevii participanti la aceasta confruntare nationala au beneficiat de tabere gratuite la mare, oferite de Minister si de partenerii sai (ANT, DRI - Guvern, Partida Romilor, UNICEF). 

 

5.1. Elevi performanti la limba romani în ultimii ani

 

6. Educatia extracurriculara în domeniul rromanipenului

Elevii rromi au beneficiat, în paralel, pe lânga taberele de limba si creatie rromani, si de participari în taberele interculturale, organizate de Minister, în verile anilor 2002 (Tuzla, 3-10  august) si în august 2003 (Costinesti), alaturi de copii si tineri de diferite etnii, care s-au evidentiat la concursurile nationale scolare de limba materna.

            Pe lânga aceste doua tabere (de limba si creatie rromani, respectiv, tabara interculturala, organizate de Gheorghe Sarau), inspectorii pentru scolarizarea rromilor din judetele Bacau (Anghel Nastase), Covasna (Kernaszt Huba si Bodi Adel), Mehedinti (Elena Nuica), Timis (Mirena Cionca, Mihai Moldovan)  s.a. au organizat, pe plan local, tabere de vara de cultura rromani (cântec, dans, obiceiuri etc.), cu invitarea unor colegi si elevi rromi din alte judete.

            În afara de taberele de vara, profesorii rromi, metodistii si inspectorii pentru scolarizarea rromilor au organizat, continuu, diferite activitati prilejuite de sarbatorile religioase locale si de cele laice, dar au marcat si o serie de date importante din Calendarul rromilor, prezentat mai jos, ori au organizat diferite concursuri si manifestari  artistice si sportive pe plan local.   

 

6.1. Notificarea nr. 48 897/ 13 noiembrie 2006 privind Calendarul romilor (cu destinatie scolara)*

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

DIRECŢIA  GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR

 


Str. G-ral Berthelot 30, sect.1, cod  010164, Bucuresti, Tel.+40-021-405 56 39,  Fax. + 40-021-3104215

 

Nr.  43 897 /  13 noiembrie 2006

 

                                                                                                         De acord,

                                                                                                     Secretar de Stat,

                                                                                                      Pasztor Gabriella

                                                N O T I F I C A R E                                     

                              privind Calendarul romilor (cu destinatie scolara)

             Calendarul romilor (în viziunea romilor din România, având, în principal, destinatie scolara) - realizat de consilierul pentru limba romani, dl. Gheorghe Sarau, prin consultarea organizatiilor si a specialistilor romi - se constituie într-un ghid practic pentru profesorii, directorii si inspectorii care gestioneaza problematica învatamântului pentru romi la nivel local.

           

scolile în care învata multi elevi romi, metodistii si inspectorii pentru scolarizarea romilor, profesorii de limba si istoria romilor, învatatorii si profesorii romi si neromi, inspectoratele scolare judetene, împreuna cu partenerii acestora vor organiza, în baza acestui Calendar, diferite activitati ce au ca scop promovarea valorilor rome si a celor ce tin de diversitate / alteritate, întelegerea si schimburile culturale inter-entice s.a..

            Director general,                                Consilier pentru limba romani,

Mihai Matekovits                                    Gheorghe Sarau

* A se vedea Calendarul romilor (cu destinatie scolara) la cap. XII, Materiale ilustrative privind romanipenul

 

6.2. Tabara de limba si creatie romani, ca forma de recompensare a elevilor cu rezultate deosebite la limba romani si, în general, la învatatura

Elevii participanti la Concursul national scolar de limba rromani au beneficiat de tabere gratuite, oferite de Minister, la mare, în perioada 2000 - 2002 si în anul 2007, sau de partenerii sai (ANTTS - în anii 2003 si 2004, de asemenea, la mare; ANT si UNICEF - în anul 2005, la Amara;  Partida Romilor - în anul  2006, la mare). Totodata, DRI - Guvern a asigurat, anual, pentru toti elevii minoritari, ocupanti ai locurilor I, la concursurile nationale în limbile materne, câte o excursie în strainatate, iar pentru câstigatorii premiilor II si III câte o tabara, la mare. 

Taberele de limba si creatie rromani s-au desfasurat, dupa cum urmeaza: 2007 - Costinesti, 2006 - Costinesti, 2005 - Amara, 2004 - Navodari, 2003 - Costinesti, 19 - 26 august 2002 - Navodari, 14 - 28 august 2001 - Navodari, 3-12 iulie 2000 - Tuzla, 1999 -Navodari.

 

IX. SEGREGAREA / DESEGREGAREA ROMILOR ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL DIN ROMÂNIA

1. Context si istoric

Gheorghe Sarau:

" 01 Istoric

- În anul 1998, Ministerul Educatiei Nationale, luând la cunostinta (din semnalarile facute de lideri romi si de organizatii neguvernamentale ale romilor) de unele tendinte de segregare a copiilor si a elevilor romi de ceilalti copii din gradinite, respectiv din clase, emite, la nivelul Cabinetului Secretarului de Stat o Nota, prin care se recomanda evitarea segregarii romilor în gradinite si scoli, aceasta practica fiind acceptata doar cu titlu compensatoriu, în beneficiul copiilor romi (daca, de pilda, se trece la studiul integral în limba materna romani).   

 

- În intervalul 1999 - 2004, fenomenul segregarii romilor a continuat sa se manifeste în spatiul scolar (atât în unitati de învatamânt cu predarea în limba româna, dar si în limba maghiara), iar organizatiile neguvernamentale, rome si nerome, au semnalat atitudini punctuale de acest tip Ministerului Educatiei Nationale (Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Educatiei si Cercetarii).

 

- Ministerul nu a emis în acest interval niciun act normativ prin care sa studieze si sa stopeze tendintele de segregare, pornind de la realitatea ca de la nivelul central nu existasera niciodata recomandari de segregare si, de asemnea, de la faptul ca în România nu exista situatia din alte tari, unde segregarea copiilor romi de ceilalti se facea la intrarea în clasa I, prin testarea tendentioasa a copiilor romi si dirijarea lor spre învatamântul special (practici în Bulgaria, Cehia, Croatia, Slovacia, Ungaria etc.).

  La acestea, se mai adauga faptul ca în România nu existase niciodata o astfel de politica de segregare, cum a existat, ca politica de stat, de pilda, în Bulgaria (datând din anul 1968, romii ramânând segregati în mahalale si cartiere, în care s-au construit scoli, farmacii, dispensare, alte institutii ale statului).       

 

- Între anii 2000 - 2004, OSI Budapesta a initiat programe de desegregare a romilor la nivel scolar, îndeosebi pentru Bulgaria si Ungaria, cu participarea organizatiilor rome si a structurilor guvernamentale din aceste tari, iar pentru România a finantat publicare unui studiu menit sa radiografieze fenomenul segregarii în spatiul scolar (v. Mihai Surdu, Segregarea., 2003).     

 

- În anii 2003 - 2004, organizatiile rome din România îsi intensifica activitatea de a identifica, instrumenta si semnala Ministerului Educatiei cazurile de segregare a copiilor romi în gradinite si scoli.

 Astfel, în perioada 28 febr. - 1 martie 2003, cu prilejul unui seminar cu organizatiile rome, desfasurat la CRCR (Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi) Cluj Napoca, organizatiile rome "sanse Egale" (Salaj) si Romani Criss (Bucuresti) au prezentat cazul grav de segregare a copiilor romi de ceilalti copii din scoala Cehei - Pusta (judetul Salaj), de fata fiind si delegati ai Ministerului Educatiei si Cercetarii, respectiv, ai Reprezentantei UNICEF în România.         

 

- Organizatia Romani CRISS a instrumentat acest caz si l-a prezentat Ministerului Educatiei si Cercetarii în luna martie 2003, iar Ministerul a cerut Inspectoratului scolar Judetean Salaj solutionarea de urgenta a cazului, cu consultarea comunitatii rome si a organizatiilor rome din judet.    

 

- Romani CRISS si alte organizatii rome au cerut Ministerului în decursul anilor 2003 si 2004 sa emita un document prin care sa se interzica noi segregari în spatiul scolar, respectiv, sa se procedeze la desegregarea claselor segregate deja.

 

- În anul scolar 2003 / 2004, Ministerul Educatiei si Cercetarii - prin Directia Învatamânt Preuniversitar, UIP si Directia Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor Nationale - a constatat, cu ocazia vizitelor de monitorizare a unor scoli cuprinse în 10 judete din valul I al Programului educational PHARE, derulat pentru categorii defavorizate de elevi, ca, într-adevar, exista grupe, clase si scoli segregate, în care copiii romi sunt separati de ceilalti copii, români sau maghiari (la vremea aceea, s-au depistat cazuri la Geoagiu - jud. Hunedoara, la sc. 12 Pata Rât - Cluj Napoca, în judetul Vaslui etc.).

 

- În luna aprilie 2004, cu concursul reprezentantilor romi si neromi din cadrul Comitetului National de Sprijin al Ministerului în derularea Programului PHARE, cu participarea membrilor Unitatii de Implementare PHARE a Ministerului, cu cerecetatori si experti romi si neromi, se elaboreaza textul unei Notificari ce avea ca scop radiografierea fenomenului de segregare în gradinite si scoli si stoparea acestuia. În acest scop, se emite, la nivel de Secretar de Stat, Notificarea nr. 29 323 / 20.04. 2004, dar care, din pacate, a fost partial derulata si aplicata.  

Desi Notificarea avea ca un prim termen scadent data de 28 mai 2004 - când ISJ-urile ar fi trebuit sa trimita la DGÎP câte "o informare privind dimensiunea segregarii la nivelul fiecarui judet", cu completarea unui tabel din anexa Notificarii, precum si un "plan de masuri initiat în vederea eradicarii acestui fenomen" - ISJ-urile nu s-au conformat în totalitate, iar Ministerul s-a dovedit a fi în incapacitatea de a gestiona si  interzice segregarea romilor, respectiv de a monitoriza procesul de desegregare. 

Dar cauza principala a constituit-o însa faptul ca Notificarea, nefiind un Ordin, a fost perceputa de catre administratorii scolari, la nivelul inspectorilor scolari generali, al directorilor de scoli, al învatatorilor si al dirigintilor ca o "simpla recomandare", nu ca un "ordin", înca de la emiterea ei si pâna recent (a se vedea, de pilda, articolele din presa bihoreana din anul 2006).  

02 Cauzele si motivatiile segregarii romilor în scolile din România

Daca în Bulgaria fenomenul deriva dintr-o decizie politica mai veche, daca în Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria s.a. procesul segregarii îsi are radacinile în testele psihologice aplicate "în beneficiul" copiilor romi înainte de intrarea lor în clasa întâi, în România cauza segregarilor este de natura legislativa.

Atâta timp cât evaluarea scolilor, evaluarea si promovarile managerilor si ale cadrelor didactice se vor face în functie de numarul de elevi performanti (grup minoritar, dar prioritar ca atentie în raport cu masa de elevi neperformanti  - neglijându-se, asadar, din start, obiectivul principal, acela de a se lucra intens la clasa cu masa de elevi, ce ar trebui sa fie, în fapt, tinta prioritara în învatamânt, caci ei vor constitui majoritatea unei societati!), se va inculca ideea segregarii pretins valorice, prin structurarea unor clase de "tip A" ("clase foarte bune"), respectiv, clase de "tip B" (B1, B2 etc., clase "bune", "slabe", "foarte slabe ", "clase proaste" etc.).

           Astfel, dorinta cadrelor didactice, a directorilor si a scolilor de a atinge "standardul" în evaluarea si promovarea lor induce atitudini si decizii ce tin strict de interesul personal al acestora (al învatatorilor de la cl. I, al dirigintilor de la la cl. a V-a si de la cl. a IX / a X-a / a XI-a, al profesorilor, dar mai ales, al directorului, al scolii, al inspectoratului).    

          La nivel de clase, de pilda, scenariile de segregare - constiente sau nu, rostite sau nu, gândite de o persoana sau convenite ori îngaduite de mai multe - sunt însotite de "argumente" ce se vor o motivare a decizie luate:

-         "La clasele A am repartizat elevi care au urmat gradinita!". Evident, "la clasele de tip B" ajung elevii fara gradinita, "întâmplator" acestia fiiind, aproape în totalitate, romi;

-         "Romii nu cunosc sau cunosc insuficient limba româna / maghiara la clasa I";

-         "I-am pus la clasa de tip B pe cei care vin sa se înscrie la scoala prin octombrie, noiembrie, când se întorc cu parintii de la munca".

-         "La clasa A avem cea mai buna învatatoare", la clasa B 5 - o debutanta;

-          "Lasa, e mai bine sa învete doar ei acolo în clasa lor!";

-         "Aici, la clasa B 3 avem doar repetenti";

-         " La clasa asta, B 4, avem romi / tigani si din cei de la casa de copii";

-         "Aici, la B 2, avem dintre cei care au acasa probleme în familie, saraci, puscariasi, familii dezorganizate.";

-         "Parintii românilor / maghiarilor ne-au amenintat ca îsi muta copiii într-o alta scoala / localitate daca îi punem în clasa cu romii / tiganii!";

-         "Ei sunt defazati social si au mari probleme de întelegere" etc.

-         "Ăstia miros de trebuie sa tinem fereastra deschisa si iarna!" etc. etc.;

 

 Scenarii si motivatii similare întâlnim si în urmatoarele situatii de segregare:  segregarea la nivel de scoli (scoli de tip A / scoli de tip B, "scoli de centru" / "scoli de periferie, din tiganie", "scoala din comuna / scoala din satul ce tine de comuna", segregarea la nivelul corpurilor ale aceleasi scoli ("scoala veche / scoala noua, reabilitata", în functie de holuri (hol întunecos, racoros / hol luminos, calduros), de etaje, de intrari, de dotari (mobilier bun la clasa A / mobilier vechi - la clase de tip B",  segregari la nivelul clasei propriu-zise (rânduri cu elevi "buni", "spalati", "înstariti" / rânduri cu elevi cu "probleme", zona cu bancile din fata cu elevi buni / zona de banci dinspre spatele clasei cu elevi "rai, romi, repetenti, saraci, murdari, de la casa de copii, prosti", segregari la nivelul resurselor, inclusiv cele  umane ("profesor cu experienta / profesor debutatnt, fara grade, fara experienta") etc. etc.

03. Ce aer trebui?

Ca o concluzie, emiterea unui Ordin si urmarirea aplicarii lui cu fermitate ar solutiona multe dintre problemele privind segregarea romilor în educatie."

 

2. Notificarea nr. 29323/20 aprilie 2004 privind interzicerea segregarii romilor în educatie 

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII Cabinetul

Secretarului de Stat pentru

Învatamântul Preuniversitar

Str. G-ral Berthelot 28-30, Bucuresti

Tel/Fax: 314.06.04; 312.47.53

 

Nr. 29323/20.04.2004

NOTIFICARE

Ministerul Educatiei si Cercetării îs propune, ca politică educatională, asigurarea echitătii în educatie, în ceea ce priveste accesul egal la toate formele de învătământ, dar si în ceea ce priveste calitatea educatiei pentru toti copiii, indiferent de originea etnică sau limba maternă.

 

Din perspectiva acestui principiu, îmbunătătirea calitătii educatiei copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătătire a situatiei romilor, precum si în Strategia de Dezvoltare a Învătământului Preuniversitar.

 

Programul Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi, initiat de MEC, Directia Generală pentru Învătământ Preuniversitar, cu fonduri PHARE, se derulează în acest an scolar în 10 judete, urmând să se extindă în anul scolar viitor în alte 12-15 judete.

 

Prin componenta de granturi si cea de dezvoltare institutională, Programul Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi vizează asigurarea egalitătii sanselor la educatie, reducerea abandonului scolar si recuperarea copiilor care au abandonat învătământul obligatoriu, pregătirea cadrelor didactice în domeniul educatiei incluzive, al educatiei interculturale, al dezvoltării relatiei scolii cu comunitatea, pregătirea prin învătământ deschis la distantă a cadrelor didactice rome necalificate, recrutarea si pregătirea mediatorilor scolari romi, formarea inspectorilor scolari si a

directorilor de scoli, crearea unui mediu scolar atractiv prin reabilitarea scolilor si dotarea cu materiale educationale adecvate etc.

 

Anterior si în timpul derulării acestui program, s-a constatat existenta, în anumite unităti de învătământ, a cazurilor de segregare în învătământul obligatoriu, prin crearea de clase sau de scoli în care învata numai elevi romi. De asemenea, astfel de cazuri au fost aduse la cunostinta MEC sau au fost prezentate în presă de către organizatii nonguvernamentale care se ocupă de respectarea drepturilor omului.

 

În situatiile de segregare întâlnite, reprezentantii scolilor sau ai inspectoratelor scolare respective au invocat situatii, obiective sau nu, care au condus la clase formate exclusiv din copii romi. În cele mai multe cazuri, motivul prezentat a fost existenta comunitătilor compacte de romi si necesitatea scolarizării copiilor cât mai aproape de domiciliu, dificultatea transportului elevilor la alte unităti de învătământ. În altele, a fost invocată necunoasterea sau cunoasterea insuficientă a limbii române de către copiii romi sau nivelul necorespunzător de pregătire scolară al acestora. În multe din aceste situatii, organizarea de clase formate doar din elevi romi nu a fost însotită de măsuri de remediere a deficientelor mentionate: reabilitarea scolilor, asigurarea unui mediu scolar atractiv, dotarea cu materiale didactice adecvate remedierii si recuperării scolare, asigurarea transportului scolar, organizarea de grupe de grădinită pregătitoare pentru scoală sau de ore de pregătire suplimentară.

 

În vederea aplicării în totalitate a Conventiei Internationale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, a Conventiei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului si a prevederilor din Conventia UNESCO privind Discriminarea în Educatie,       Ministerul Educatiei si Cercetării interzice formarea grupelor în învătământul prescolar, precum si a claselor I si a V-a, cuprinzând exclusiv sau preponderent elevi romi. Acest tip de organizare a grupelor / claselor, indiferent de motivele invocate, constituie forme de segregare.

 

Segregarea este o forma grava de discriminare. În cadrul sistemului educational, cu exceptia scolilor/claselor cu predarea tuturor disciplinelor în limba romani, segregarea constă în separarea fizică, intentionată sau neintentionată, a copiilor romi de restul copiilor în scoli, clase, clădiri si alte facilităti, astfel încât numărul copiilor romi fata de cei neromi este disproportionat de mare în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă scolară îl reprezintă din totalul populatiei de vârstă scolară în respectiva unitate administrativ teritorială.

 

Segregarea are drept consecintă accesul inegal al copiilor la o educatie de calitate. Separarea în grădinite si scoli conduce invariabil la o calitate a educatiei inferioară celei oferite în grupele, clasele sau scolile cu o altă majoritate etnică a populatiei scolare.

 

Mentinerea separarii în educatie pe criterii etnice are efecte negative atât pentru romi cât si pentru societatea românească în ansamblu. În scolile cu populatie formată preponderent din romi sau în clasele formate numai din elevi romi s-au identificat următoarele caracteristici: mentinerea prejudecătilor la nivelul populatiei majoritare si al romilor, sentimentul de inferioritate la copiii romi, număr insuficient al cadrelor didactice calificate, fluctuatia cadrelor didactice, incapacitatea de a pregăti elevii la un nivel care să asigure succesul scolar, rata ridicată a nescolarizării si a abandonului scolar etc. Pe de altă parte, este cunoscut si demonstrat că includerea copiilor în clase mixte din punct de vedere etnic si cultural contribuie la cunoasterea si acceptarea diferentelor etnice si culturale, la tolerantă si, totodată, favorizează succesul scolar.

 

Inspectoratele scolare vor lua toate masurile pentru a promova principiile scolii incluzive,  - o scoală interculturală, deschisă tuturor, cu un curiculum care reprezintă diversitatea culturală a populatiei, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educatie de calitate.

 

Inspectoratele scolare vor analiza situatia tuturor scolilor în care numărul copiilor romi fată de cei neromi este disproportionat de mare în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă scolară îl reprezintă în totalul populatiei de vârstă scolară din respectiva unitate administrativ - teritorială si vor initia un plan de măsuri care urmăreste eradicarea segregării.

 

Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situatii în parte si vor tine cont de faptul că procesul desegregării este un proces pe termen lung. Acest plan va cuprinde - fără a se limita la - demersuri de tipul:

- formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educatie;

- asigurarea transportului elevilor romi la scoli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunitătile segregate rezidential;

- utilizarea în comun a spatiilor scolare si a dotărilor existente;

- formarea si angajarea de mediatori scolari romi;

- oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăti în procesul de învătare;

- promovarea identitătii etnice a romilor în scolile mixte, inclusiv prin curiculum;

- cooptarea în scoli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curiculumului specific (limba romani si istoria romilor);

- formarea cadrelor didactice în domeniul educatiei incluzive pentru a

asigura un climat educational adecvat unui mediu multietnic;

- facilitarea transferului elevilor în cazurile când se urmăreste echilibrarea proportiei dintre elevii romi si neromi într-o scoală;

- informarea comunitătilor de romi despre calitatea educatiei în scolile mixte si implicarea părintilor romi în deciziile scolii prin vizite regulate în comunitătile de romi;

- informarea tuturor părintilor despre beneficiile educatiei incluzive, în scopul descurajării celor care solicită includerea copiilor lor în clase fără elevi romi sau organizarea de clase separate pentru romi.

 

Pentru clasele a II-a, a III-a, a IV-a, a VI-a, a VII-a si a VIII-a, precum si pentru clasele a

IX-a - a XII-a, care au populatie scolară formată exclusiv sau preponderent din elevi romi, scolile vor analiza situatia în fiecare caz în parte si vor elabora si implementa un plan de măsuri adecvate pentru ca, în termen de cel mult trei ani, proportia copiilor romi din aceste clase si scoli să reflecte proportia copiilor romi de vârstă scolară în totalul numărului de populatie de vârstă scolară din acea unitate administrativ - teritorială.

 

Acest plan de măsuri se va fundamenta pe măsurile enumerate mai sus si va fi implementat prin implicarea autoritătilor locale, a organizatiilor neguvernamentale ale romilor si a celor care apără drepturile omului, prin atragerea altor finantatori.

 

În cazul în care realizarea claselor mixte din punct de vedere etnic întâmpină dificultăti majore, inspectoratele scolare vor prezenta Ministerului Educatiei si Cercetării situatia în detaliu. Decizia finală va apartine Ministerului Educatiei si Cercetării, inspectoratul având obligatia de a prezenta motive întemeiate pentru planul de actiune prevăzut si nerealizat.

 

Inspectoratele scolare vor transmite la MEC - Directia Generală pentru Învătământ Preuniversitar, până la data de 28 mai 2004, o informare privind dimensiunea segregării la nivelul fiecărui judet (se va completa si Tabelul din anexă), precum si planul de măsuri initiat în vederea eradicării acestui fenomen.

 

MEC va monitoriza aplicarea planului de măsuri si supune atentiei inspectoratelor scolare Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000, aprobată prin Legea nr. 48/2002, care prevede sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv în domeniul educatiei, conform art. 1(4), art. 3 (d), art. 6, art. 15(2), (3), precum si Legea nr. 27 din 5martie 2004, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/ 2003, art. 20.

 

SECRETAR DE STAT,

Ioana Irinel Chiran

 

 

ANEXA la Notificarea 29323/20.04.2004

 

 

scoala/gradinita

 

UAT -Unitatea Ad-tiv Teritoriala (comuna, oras, municipiu)

 

Nr. copiilor rromi de vâesta sc. din UAT

 

Nr. copii din scoala

 

Nr. copiilor rromi din scoala

Distributia pe cl. / grupe

 

 

Distanta pâna la cea mai apropiata sc. / grad.

 

Cauzele acestei situatii

 

 

 

Masuri

 

 

cl. / gr.

Nr. copiilor

Nr. copiilor rromi