Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























REGIMUL FINANCIAR AL ADUNARILOR PARLAMENTARE

administratie


REGIMUL FINANCIAR AL ADUNĂRILOR PARLAMENTARE


1. Regimul juridic aplicabil adunarilor parlamentare în domeniul financiar decurge din principiul separatiei celor trei puteri în stat . Parlamentele sunt autonome atât organizatoric, cât si financiar, desi cheltuielile necesare întretinerii si functionarii lor sunt facute din bugetul întocmit si administrat de Guvern. Regula de baza în acest domeniu este dreptul adunarilor de a-si stabili în mod independent, de sine statator, bugetul propriu, fara nici o ingerinta din partea executivului, care va fi cuprins în 838k1015i bugetul de stat. Cu alte cuvinte, tine de suveranitatea parlamentului sa-si stabileasca necesarul de cheltuieli si sa le repartizeze pe sectoare distincte. În unele state autonomia financiara a forurilor legislative este garantata expres. Astfel, art.7 din Ordonanta Guvernului francez nr.58-1100 din 17 noiembrie 1958 prevede textual ca "fiecare adunare parlamentara se bucura de autonomie financiara".



Respectarea principiului suveranitatii parlamentului im-pune ca adunarile legislative sa se bucure pe deplin de dreptul exclusiv de a administra în mod autonom activitatea proprie. Nici puterea executiva, nici cea judecatoeasca nu au dreptul de inter-ferenta în ceea ce priveste gestionarea probemelor interne ale adu-narilor. Aceasta interdictie este generala si decurge din principiul separatiei celor trei puteri în stat. Trebuie subliniat ca interdictia de interferenta a Executivului în activitatea organizatorica si financiara a adunarilor priveste toate aspectele, inclusiv cele referitoare la politica de personal. Ar constitui o ingerinta a Executivului în activitatea interna a Parlamentului, daca Guvernul ar solicita, de pilda, o reducere de personal din aparatul unei adunari legislative.

În cazul în care Parlamentul este bicameral, fiecare Camera va avea un drept suveran de a-si calcula si gestiona propriul buget, independent de Guvern, si, totodata, independent de cealalta Camera. Sunt rare cazurile când în bugetul unei Camere sunt cuprinse sume de bani, cheltuieli de care urmeaza sa beneficieze, în ultima instanta, cealalta Camera. Un exemplu în acest sens îl constituie Parlamentul României. O lunga perioada, în bugetul Camerei Deputatilor au fost prevazute cheltuieli pentru investitii necesare amenajarii spatiilor din Palatul Parlamentului destinate mutarii Senatului în incinta acestuia. S-a optat pentru o astfel de solutie, întrucât Palatul Parlamentului se afla în administrarea Camerei Deputatilor .

Referitor la independenta financiara a forurilor legiuitoare, se impune precizarea ca aceasta priveste trei paliere principale, si anume:

a) stabilirea veniturilor bugetare;

b) modul de gestiune a fondurilor alocate prin bugetul propriu;

c) verificarea conturilor.

Autonomia financiara a adunarilor parlamentare nu înseamna, însa, deschiderea unei cai spre abuzul de putere finan-ciara. Tocmai pentru curmarea unei astfel de posibilitati se recurge la verificarea anuala a conturilor. În România, aceasta activitate se realizeaza de catre Curtea de Conturi. În Franta, însa, adunarea este cea care poate dispune controlul asupra modului de executare a bugetului propriu. În aceasta tara, autonomia financiara a adunarilor se manifesta sub trei aspecte:

a) pregatirea bugetului;

b) executarea bugetului;

c) controlul executarii bugetului .

Procedura bugetara utilizata de Camerele legislative pentru elaborarea proiectului de buget, precum si pentru dezbaterea si votarea sa, este prevazuta în regulamente proprii. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor a Parlamentului României, Biroul permanent al Camerei prezinta plenului acesteia proiectul de buget si contul de încheiere a exercitiului bugetar. Camera Deputatilor aproba bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat si îl înainteaza Guvernului în vederea includerii acestuia în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului. Aceasta ultima dispozitie reprezinta o derogare de la principiul autonomiei financiare a Camerei. De regula, prin Legea bugetului de stat se aduc corectii la sumele prevazute initial de Camerele legislative în bugetele proprii.

Elaborarea proiectului de buget cade în sarcina compar-timentului financiar al adunarilor. Proiectia bugetului se face sub auto-

ritatea chestorilor adunarii. În Franta, competenta chestorilor de a coordona activitatea de elaborare a proiectului de buget decurge direct din lege. De aceea, chestorii au o libertate extinsa în aceasta privinta, nefiind "legati" nici de presedintele Adunarii, nici de Biroul acesteia. Desigur, chestorii consulta atât Biroul permanent al adunarii, cât si pe presedinte cu privire la estimarile bugetare, dar nu se subordoneaza acestora.

Nimic nu împiedica ca pe parcursul executarii bugetului general, sa apara nevoia unor corectii suplimentare ale bugetului unei adunari parlamentare, datorata fie unor cheltuieli care nu puteau fi prevazute initial, sau depasirii exceptionale a cheltuielilor deja aprobate prin buget. Aceste corectii pot fi facute prin rectificari bugetare, în functie de modul în care fiecare guvern abordeaza problematica unei astfel de proceduri. De obicei, se recurge la adoptarea unor legi rectificative, fara ca în acest fel sa se afecteze autonomia financiara a adunarii, dar nici sa nu se abuzeze de rezervele bugetare ale Guvernului. Astfel de rectificari trebuie sa fie foarte bine fundamentate si sustinute de o comisie parlamentara special înfiintata pentru acest scop.

În Franta, elaborarea proiectului de buget se face pentru fiecare adunare (Adunarea Nationala si Senat) de catre secretarul general al chesturii, sub autoritatea chestorilor. Propunerile privind sumele preconizate pentru dotari necesare functionarii adunarilor si celelalte cheltuieli sunt prezentate unei comisii comune, compuse din chestorii adunarilor si prezidate de un presedinte de sectie al Curtii de Conturi, asistat de doi magistrati ai acestei Curti, care nu dispun de drept de vot. Chestorii sunt cei ce detin în comisie dreptul de vot deliberativ . În practica, cele doua adunari îsi stabilesc autonom bugetul, tinând totusi seama de imperativele economice si financiare ale statului în anul bugetar respectiv, în sensul ca o crestere nejustificata a nivelului cheltuielilor de catre oricare adunare va fi perceputa cu rezerve . Creditele stabilite de comisie sunt înscrise în bugetul general al statului. De remarcat este faptul ca ministrul finantelor nu are dreptul de a rectifica proiectul de buget al adunarilor sau de a-l respinge. Comisia comuna întocmeste un raport explicativ cu privire la proiectul de buget. Cele doua documente se publica în gazeta oficiala. Dupa ce sumele prevazute în proiectul de buget sunt înscrise în bugetul general si votate o data cu acesta, sumele respective sunt puse la dispozitia adunarilor, la începutul exercitiului bugetar. Adunarile utilizeaza liber de sumele respective.



Potrivit Regulamentului Adunarii Nationale, repartizarea pe capitole de cheltuieli a sumei alocate este stabilita de catre chestori, care autorizeaza angajarea cheltuielilor. Regulile aplicabile contabili-zarii acestora sunt stabilite printr-un regulament interior, aprobat de Biroul adunarii.

Din principiul separatiei celor trei puteri în stat, si din cel al autonomiei financiare a adunarilor legislative decurge o consecinta logica si anume: caracterul inaplicabil pentru adunarile parlamentare a dispozitiilor de natura financiara si contabila care se aplica ca drept comun autoritatilor administratiei de stat. Fara a deroga de la principiile generale în materie de finante si contabilitate, este necesar ca organismele legiuitoare sa se conduca dupa reguli proprii privind nu numai elaborarea bugetului, ci si executarea sa. Activitatea parlamentara are un specific aparte fata de organismele puterii executive. Principiul suveranitatii parlamentului impune reglementarea unui regim special în materie financiara si contabila, un regim special de achizitii si de dotari, fara a se neglija existenta controlului modului în care se cheltuieste banul public si transparenta necesara în acest domeniu.

Daca adunarile parlamentare sunt autonome financiar, este ilogic sa li se aplice dreptul comun în materie de executare a bugetului si de audit financiar. Altfel, autonomia financiara îsi pierde continutul. Institutia chestorilor este pe deplin acoperitoare pentru punerea în aplicare a regulilor de autonomie financiara. Potrivit art.16 alin.4 din Regulamentul Adunarii Nationale franceze, Biroul acesteia stabileste prin regulament intern regulile aplicabile în materie de contabilitate. O dispozitie asemanatoare contine si Regulamentul Senatului francez .

Functiile de gestiune financiara ar trebui transmise chestorilor chiar daca secretarii generali sunt ordonatori principali de credite. Eventual, din punct de vedere financiar, secretarul general ar putea sa fie subordonat chestorilor .




Michel May, Le régime financier des assemblées parlementaires en France, Revue française d'administration publique, nr.68/1993, p.537

A se vedea H.G. nr.372/1993 si Legea nr.333/2003

Hélène Ponceau, L'autonomie administrative et financière des Assemblées parle-mentaires, ASGP, Santiago du Chili, Avril 2003, p.5

Xavier Roques, Sur l'autonomie du Parlement en termes de gestion interne par rapport à l'Exécutif, ASGP, Santiago du Chili, Avril, 2003, p.4

Ibidem

Michel May, op.cit., p.543

Ibidem





Document Info


Accesari: 2156
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )