Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII ORDONANTELOR

Legislatie












ALTE DOCUMENTE

concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate
INSTITUTUL DE ASIGURARI PENTRU SECURITATEA PE SOSEA
METODOLOGIA de organizare si desfasurare a examenului de grad principal, sesiunea noiembrie 2008
privind Codul fiscal
Depasirea
EXTRAS DIN ORDIN nr. 574 din 31 martie 2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008
privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
Despre arbitraj
CODUL AERIAN
CURS DE LEGISLAGTIE RUTIERA

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII ORDONANŢELOR



Potivit articolului 115 din Constittie, Guvernul poate emite ordonante. Aceste ordonante contin norme cu putere de lege, institutia ca atare, fiind cunoscutǎ în teorie si legislatie ca delegare 929f51j legislativǎ. Drept urmare, si ordonantele trebuie supuse controlului de constitutionalitate, aceasta realizându-se însǎ prin procedura exceptiei de neconstitutionalitate. Ele pot fi izvoare ale dreptului constitutional dacǎ îndeplinesc conditia de a reglementa relatii sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii. Fatǎ de natura si procedura emiterii ordonantelor Guvernului, controlul constitutionalitǎtii lor este si nu poate fi decât un control posterior.

            Exceptia de neconstitutionalitate este un procedeu eficient de protejare a drepturilor si libertǎtilor publice, este un procedeu defensiv în care se asteaptǎca legea sǎ se aplice pentru a fi atacatǎ. Ea presupune un proces judiciar declansat în care, atacându-se actul de aplicare concretǎ a legii, cel interesat cere sǎ se constate cǎ dispozitia legalǎ pe care se întemeiazǎ actul de aplicare este neconstitutionalǎ si astfel trebuie înlǎturatǎ. Procedura invocǎrii si solutionǎrii exceptiei de neconstittionalitate este reglementatǎ în detaliu prin lege, ea fiind la dispozitia justitiabililor.

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicatǎ numai în fata instantelor judecǎtoresti de cǎtre una din pǎrti sau de cǎtre instantǎ din oficiu. Neconstitutionalitatea unei prevederi legale poate fi invocatǎnumai dacǎ de ea depinde judecarea cauzei, dacǎ are legǎturǎ directǎ cu cauza respectivǎ. Obiectul exceptiei de neconstittionalitate nu-l pot face prevederile legale a cǎror constittionalitate a fost stabilitǎ potrivit articolului 145, aliniatul (1) din Constitutie si nici prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioarǎCurtii Constitutionale. Numai în asemenea situatii Curtea Constitutionalǎ poate fi sesizatǎ si numai de cǎtre instanta în fata cǎreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate. Instanta va dispune acest lucru printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pǎrtilor pentru sustinerea sau combaterea exceptiei si opinia instantei asupra exceptiei. Încheierea va fi însotitǎ de dovezile depuse de pǎrti. Dacǎ exceptia a fost ridicatǎ din oficiu de instanta de judecatǎ, încheierea tebuie motivatǎ, cuprinzând sustinerile pǎrtilor si dovezile necesare. Instanta trebuie sǎ respingǎ prin încheiere motivatǎ exceptia indmisibilǎ (art. 23) si numai sesizeazǎ Curtea Constitutionalǎ. Declansarea procedurii exceptiei de neconstitutionalitate poate determina suspendarea judecǎtii.

            Portivit articolului 24 din Legea nr. 47/1992, privind sesizarea, presedintele Curtii Constitutionale desemneazǎ pe unul din judecǎtori ca raportor si tot el este obligat sǎ comunice încheierea prin care a fost sesizatǎ Curtea Constitutionalǎ presedintilor Camerelor Parlamentului Guvernului, indicându-le data pânǎ la care pot sǎ trimitǎ punctul lor de vedere. Judecǎtorul raportir va lua mǎsurile necesare pentru administrarea probelor la data depunerii raportului. Curtea hotǎrǎste cu majoritatea de voturi, iar deciziile prin care se constatǎ neconstitutioanalitatea unor prevederi legale se comunicǎ celor douǎ Camere ale Parlamentului si Guvernului. Toate deciziile sunt definitive si obligatorii si se publicǎ în Monitorul Oficial al României.

Cererile directe privind declararea ca neconstitutionale a unor ordonante sau a unor ordonante de urgentǎ sunt respinse, fiind lipsite de obiect, în conditiile în care competenta Curtii Constitutionalitate în materia controlului anterior este restrânsǎ la legile adoptate de Parlament. Astfel, atacul de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionalǎ  este conditionat de legea de aprobare sau de respingere a unei ordonante. În mǎsura în care existǎ o altfel de lege, aceasta poate fi atacatǎ la Curtea Constitutionalǎ, o datǎ cu ea fiind puse în discutie instantei constitutionale din ordonanta aprobatǎ prin lege sau respinsǎ pe o asemenea cale. În cazul în care ordonanta este respinsǎ printr-o lege, domnul profesor Ioan Vida considerǎ cǎ justitia constitutionalǎ nu o poate repune în vigoare, ea fiind abilitatǎ doar sǎ nege un text, fǎrǎ a avea capacitatea de a introduce în sistemul legislatiei noi texte legislative.                                                                                  Curtea Constitutionala, organ de jurisdictie constitutionala creat dupa model occidental si verificat de practica celor aproximativ 75 de ani ce au trecut de la instituirea sa, si-a dovedit deja utilitatea si competivitatea. Din luna iunie 1992 si pâna astazi, a desfasurat o intensa si rodnica activitate, mai ales în domeniul controlului constitutionalitatii legilor, într-o perioada în care problema conflictului de legi în timp s-a alaturat celei privind neconstitutionalitatea unor acte normative, dând astfel nastere unor mari dificultati de interpretare si aplicare a normelor juridice. Având de rezolvat un volum imens de sesizari, cu precadere legate de exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în fata instantelor judecatoresti, Curtea Constitutionala a contribuit substantial la rezolvarea unor importante probleme de drept într-o perioada de tranzitie, în care, în câmpul normativ juridic exista înca multe legi anterioare Constitutiei care trebuie înlocuite sau armonizate cu "noua ordine mondiala".[1]




O ordonanta trebuie considerata a fi aprobata sau nu numai atunci cand legea indeplineste si conditia prevazuta in art. 78 din Constitutie.Din acest moment, si numai din acest moment, curg si efectele juridice in situatia in care sa efectuat controlul de constitutionalitate asupral legii de aprobare, control ce se efectueaza in temeiul art. 144 litera a) din Constitutie.Oricare alta solutie inseamna incalcarea regulilor constitutionale privind procedura legislativa in complexitatea sa.Tocmai datorita acestui lucru, pentru a permite verificarea unor reguli reclamate ca neconstitutionale, cuprinsa intr-o ordonanta, constitutia prin art. 144 lit. C) a organizat un control a posteori pe calea exceptiei de neconstitutionalitea.Practic prin controlul de constitutionalitate, Curtea Constitutionala poate paraliza o prevedere dintr-o ordonanata, fie direct prin procedeul oferit de art. 144 lit. c) fie indirect, mijlocit, prin cel oferit de art. 144 lit. a).In situatia legilor de aprobare se discuta consitutionalitatea legii si urmarile acestui control se pot rasfrange, dar evident indirect, si asupra valabilitatii ordonantei.Parlamentul se poate pronunta asupra unei ordonante numai daca ea nu a fost declarata neconstitutionala.

            Curtea Consitutionala a fost implicata in interpretarea si discutarea mai multor probleme juridice privind delegarea legislativa, fiin sesizata in conditiile art. 144 litera a) din Constituie si Legea nr. 47/1992, atat cu privire la legi de abilitare, cat si cu privire la legi de aprobare.Obiectiile de neconstitutionalitate au privit printre altele:

  • Depasirea limitelor delegarii legislative;
  • Nerespecatrea simetriei functionale in cazurile in care sa abilitat Guvernul sa emita ordonante in domeniul unei legi,ce poate fi adoptata numai in sedinat comuna a Camerelor;
  • Incalcare drepturilui la libera circulatie;
  • Incalcarea dispozitiilor art. 53 din Constituie privind asezarea justa a sarcinilor fiscale;
  • Caracterul legii de abilitare.

           

                                                                                                             



[1] Drept Constitutional si Instutii Politice Contemporane, Editia a 3-a, Editura "Team", Iasi, 1995.













Document Info


Accesari: 1875
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )