Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































EXPERIENTA ROMANEASCA IN TRANSPUNEREA SI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 91/676/EEC PRIVIND PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CAUZATE DE NITRATI DIN SURSE AGRICOLE; CADRU LEGISLATIV

Legislatie


EXPERIENTA ROMANEASCA IN TRANSPUNEREA SI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 91/676/EEC PRIVIND PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CAUZATE DE NITRATI DIN SURSE AGRICOLE; CADRU LEGISLATIV

In cadrul procesului general privind pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, ca etapa deosebit de importanta se inscrie si cea referitoare la adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar. Aderarea la Uniunea Europeana impune necesitatea asigurarii respectarii acelorasi standarde ca si cele aplicate in cadrul Uniunii. Aceasta sarcina, cu caracter  obligatoriu, este dificila pentru tarile in curs de aderare, mai ales in ceea ce priveste aplicarea directivelor din domeniul protectiei mediului si agriculturii. In acest cadru se inscrie si Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole, a carei implementare in Romania va produce schimbari majore in agricultura, cu efecte socio-economice si cu impact asupra dezvoltarii rurale, a conservarii si sporirii rezervelor de resurse, a asigurarii unei noi calitati a proceselor de productie, a restructurarii tehnologice si a cercetarii stiintifice si nu in ultimul rand a protejarii sanatatii oamenilor si a mediului.. Aceasta directiva impune dezvoltarea si implementarea unor planuri de actiune si programe integrate, a unor bune practici agricole ecologic valabile si a unor masuri de evaluare si monitorizare.

Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC, cuprinse in Planul de actiune sunt urmatoarele:

·     reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

·     prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

Directiva prevede ca Statele Membre trebuie sa identifice apele afectate de acest tip de poluare si sa desemneze zonele vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programme de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor, in special a celor organice naturale, pe terenurile agricole.

Directiva nitrati este legata de :

·        Directiva privind protectia apelor de suprafata destinate pentru alimentarea cu apa potabila (Directive on the protection of surface waters intended for the abstraction of drinking water) 75/440/EEC

·        Directiva privind namolurile de epurare (Directive on sewage sludge) 86/278/EEC

·        Directiva privind calitatea apei utilizata pentru consum uman (Directive on the quality of Water intended for human consumption) 98/83/EEC

Documentul legal roman care include toate cerintele Directivei 91/676/EEC este Hotararea Guvenului Romaniei 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apei impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Transpunerea

Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole a fost transpusa in totalitate, prin adoptarea urmatoarelor acte normative nationale:

·     Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole; Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole este formata din specialisti ai Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, si ai Ministerului Sanatatii; pe langa comisie functioneaza Grupul de sprijin, compus din reprezentanti ai Administratiei Nationale "Apele Romane", ai comitetelor de bazin si ai unor institute si unitati de specialitate aflati in subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor.

·     Ordinul comun nr. 452/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

·     Ordinul nr.740/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

·     Ordinul nr.918/2002 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

·     Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.

·     Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

·     Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile.

·     Aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile) prin Ordinul comun nr. 241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

 

Autoritati competente si factori implicati in implementare

Responsabilitate pentru directiva:     Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (M.M.G.A.).

Domeniul activitatii: Monitorizare a apelor de suprafata si subterane (continut nitrati) si management agricol (cod al bunelor practici agricole, programe de actiune si implementare a masurilor necesare), activitati de instruire.

Ministere si autoritati care coopereaza: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii (M.S.) si autoritatile judetene.

Factorii implicati si responsabilitatile acestora sunt prezentate in Tabelul 2 :

Tabelul 2. Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

Factor abilitat

Responsabilitatea

Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice (ICPA) si 37 de Oficii Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) aflate in coordonarea tehnica a ICPA

Institut de referinta si centru focal pentru sistemul national integrat de monitorizare a calitatii terenurilor agricole, control si decizii.

Identifica zonele vulnerabile.

Revizuie zonele vulnerabile.

Gestioneaza sistemul pentru managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie.

Participa la elaborarea si coordonarea implementarii programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Abilitat pentru activitatile de instruire.

Administratia Nationala « Apele Romane » (ANAR) si Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) aflat in subordinea ANAR

Gestioneaza sistemul national de monitorizare, control si decizii pentru calitatea apelor de suprafata si subterane (nivelul nitratilor) si centru focal al acestui sistem.

Monitorizeaza starea de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera.

Identifica si cadastreaza apele afectate de poluarea cu nitrati.

Participa la elaborarea si coordonarea implementarii programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Controleaza implementarea programelor de actiune si a masurilor propuse

Agentiile de Protectie a Mediului (APM)

Participa la elaborarea si controlul implementarii Programelor de actiune 

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM)

Participa la elaborarea de metodologii,  studii si cercetari

Participa la identificarea zonelor vulnerabile

Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) impreuna cu Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) si cu ICPA

Instruirea si informarea fermierilor in vederea implementarii prevederilor Codului bunelor practici agricole (CBPA) si ale programelor de actiune.

Institutul de Sanatate Publica (ISP)

Monitorizeaza nitratii in apa de baut

Comitetele de bazin

Desemneaza, coordoneaza si convoaca Grupele de lucru (Grupele de Sprijin) pentru redactarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile si

 Avizeaza Programele de actiune si masurile de aplicare ale acestora

Adminstratia publica la nivel de judet si comuna

Realizeaza si administreaza platformele comunale de depozitare a gunoiului de grajd si coordoneaza realizarea platformelor individuale.

Infiinteaza serviciile publice comunale de gospodarire,  manipulare si aplicare a gunoiului de grajd.

Aplica reglementarile de gospodarire,  manipulare si aplicare a gunoiului de grajd.

Participa la implementarea Programelor de actiune si coordoneaza activitatile de realizare a masurilor cuprinse in aceste planuri.

Fermele si exploatatiilor agricole

Se conformeaza prevederilor Codului de bune practici agricole si aplica prevederile Codului de bune practici de management ale fermei.

Implementeaza programele de actiune.

Realizeaza spatiile de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide.

Aplica reglementarile de gospodarire, tratare,  manipulare si aplicare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide.

Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa - Constanta (IRCM)

Elaboreaza si implementeaza programe de ameliorare a starii de eutrofizare a  apelor din zona costiera

Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR)

Participa la implementarea programele de actiune

Participa la elaborarea si coordonarea implementarii programelor de actiune in zonele vulnerabile

Controleaza implementarea programelor de actiune si a masurilor propuse

Garda Nationala de Mediu (GNM) si Comisariatele sale judetene

Inspectie si control a aplicarii legislatiei specifice din domeniul protectiei mediului

Administratia Nationala "Apele Romane" (AR) este institutia cu statut de regie autonoma de interes public national, sub autoritatea MAPAM. Aceasta administreaza gospodareste apele din domeniul public al statului si infrastructura  Sistemului de gospodarire a apelor (lacuri de acumulare, diguri, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice), precum si infrastructura sistemelor nationale de supraveghere hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii apelor, in scopul cunoasterii si gestionarii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa si subterane. Administratia Nationala "Apele Romane" are in structura sa 11 Directii de ape, organizate pe bazine si grupuri de bazine hidrografice care aplica implementarea prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene in domeniul gospodaririi durabile e resurselor de apa si conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.

 Deficiente de implementare

Apele de suprafata si subterane sunt monitorizate regulat dar dotarile de laborator sunt uzate si insuficiente ; in plus nu este realizata reteaua de informatizare intre factorii de monitorizare si control. Laboratoarele nu sunt acreditate.

Terenurile agricole sunt monitorizate  in parte in ceea ce priveste nivelul de nutrienti din sol si cantitatile de ingrasaminte aplicate, dar nu este realizata reteaua de informatizare intre factorii de monitorizare si control; in plus dotarile de laborator si colectare a probelor sunt uzate si insuficiente. Laboratoarele nu sunt acreditate.

Fermele si complexele zootehnice existente au spatii de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide dar in mare parte este necesara reabilitarea si reconstructia acestora;

este necesara reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente; de asemenea este necesara reabilitarea sau reconstructia instalatiilor vechi sau necorespunzatoare de evacuare a dejectiilor si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale.

Exista numeroase zone traditionale de crestere a animalelor in gospodariile rurale dar nu exista la nivel de comune platforme de depozitare si stocare a gunoiuli de grajd si a dejectiilor lichide precum si utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale; de asemenea exista foarte putine platforme individuale de depozitare si stocare a gunoiuli de grajd si a dejectiilor lichide in gospodariile micilor producatori agricoli.

Principalele cerinte ale Planului de actiune

1.     Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control.

2.     Intocmirea cadastrului acestor ape.

3.     Identificarea si desemnarea zonelor vulnerabile si potential vulnerabile.

4.     Infiintarea si organizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului.

5.     Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si informarea fermierilor in  scopul promovarii codului.

6.     Elaborarea, implementarea si punerea in practica a programelor de actiune.

Stadiul implementarii cerintelor Planului de actiune

Realizat :

1.     Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control.

2.     Intocmirea cadastrului si hartilor acestor ape.

3.     Identificarea zonelor vulnerabile care dreneaza in apele afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si care contribuie la poluarea acestora si desemnarea lor.

4.     Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si informarea fermierilor in  scopul promovarii codului.

5.     Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.

6.     Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

7.     Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Urmeaza a se realiza :

1.     Organizarea si dotarea incepand din 2005 a Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului.

2.     Elaborarea in 2006, in cadrul comitetelor de bazin, implementarea si punerea in practica din 2007 a programelor de actiune in zonele vulnerabile si potential vulnerabile.

3.     Revizia si completrea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor si realizarea Codului bunelor practici de management a fermei pana la sfaritul anului 2005 (inclusiv editarea si publicarea).

4.     Organizarea cursurilor de specializare si instruire a specialistilor din institutiile implicate in implementarea Planului de actiune.

Programele de actiune se vor concentra asupra urmatoarelor actiuni:

-         realizarea capacitatilor de stocare a gunoiului de grajd, inclusiv in gospodariile populatiei si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare;

-         implementarea Codului bunelor practici agricole specifice fiecarei zone vulnerabile;

-         reabilitarea/realizarea capacitatilor de epurare si/sau tratare a apelor uzate din fermele zootehnice.

-         reabilitarea sistemelor de evacurare si manipulare a dejectiilor din fermele zootehnice existente.

-         managementul gunoiului de grajd si perioadele de interdictie a aplicarii acestuia

-         corelarea numarului de animale cu suprafetele de teren agricol pe care se aplica dejectiile provenite de la acestea;

-         optimizarea si limitarea la strictul necesar a aplicarilor de azot pe terenurile agricole;

-         dezvoltara si implementarea planurilor de fertilizare si a planurilor de management a gunoiului de grajd.

Monitorizare

Descrierea sistemului existent

 

In Romania, activitatea de monitorizare a apelor se desfasoara in cadrul  Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor (SNSCA), sistem gestionat de Administratia Nationala "Apele Romane", prin compartimentele cu profil specific din unitatile bazinale de gospodarirea apelor.

Supravegherea calitatii apelor in Romania a fost initiate inca din anul 1954, dar a inceput sa fie efectuata sistematic din 1965.

In functie de natura si tipul resursei, sistemul national de supraveghere a calitatii apelor este constituit din urmatoarele subsisteme: rauri, lacuri (naturale si de acumulare), ape marine litorale, ape subterane freatice. Totodata, avand in vedere rolul determinant la formarea potentialului poluant a resurselor naturale, sistemul national include si controlul surselor de poluare  ce se realizeaza la utilizatorii de apa prin controlul prelevarilor si a restitutiilor sub aspect cantitativ si calitativ

Pe baza activitatii de monitoring realizata in cadrul Sistemului National de Supraveghere  Calitatii Apelor se realizeaza sinteza anuala privind calitatea apelor, pe bazine hidrografice si la nivel national.

In cadrul SNSCA raurile sunt monitorizate in flux lent si in flux rapid, cele doua tipuri de monitoring fiind diferentiate prin modul de obtinere si circulatie  a datelor, precum si prin scopurile urmarite. Monitoringul calitatii raurilor in flux rapid se desfasoara  la nivelul a 57 de sectiuni, cu o frecventa zilnica, analizandu-se o gama restransa de indicatori de calitate (inclusiv parametrul nitrati). In flux lent sunt monitorizate un numar de 318 sectiuni pe reprezentative pentru cursurile de apa de suprafata (sectiuni de ordin I) cu o frecventa lunara de prelevare si analiza. Informatiile in flux lent servesc, in principal, la aprecierea stadiului global al calitatii apelor si a tendintelor ei de evolutie. De asemeni, la nivel local unitatile de gospodarire bazinala stabilesc sectiuni de monitorizare de mai mica importanta, de interes local, denumite sectiuni de ordin II; aceste sectiuni sunt monitorizate cu o frecventa mai redusa 4-12 ori pe an.

In cadrul SNSCA sunt monitorizate un numar de  100 de lacuri reprezentative (de ordin I ) cu frecventa sezoniera, astfel verificandu-se, in special, starea trofica a acestora. La nivel local pot fi monitorizate si alte lacuri de mai mica importanta si de interes local - lacuri de ordin II.

       Apele de suprafata destinate potabilizarii (rauri, lacuri de acumulare) sunt monitorizate in conformitate cu cerintele Directivelor Uniunii Europene 75/440 si 79/869 ce reglementeaza cerintele de calitate pe care apele dulci de suprafata utilizate in scop potabil trebuie sa le indeplineasca inainte de o tratare (potabilizare) corespunzatoare si stabilesc metodele de determinare de referinta, precum si frecventa de monitorizare.

Aceste directive au fost deja transpuse in legislatia romaneasca prin HG 100/07.02.2002 "Normative de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare" -NTPA 013 si NTPA 014.

Potrivit acestor directive europene, precum si a hotararii de guvern, autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor, respectiv Administratia Nationala "Apele Romane" a stabilit o retea de monitoring a  calitatii apelor de suprafata destinate potabilizarii formata din 187 sectiuni de prelevare (din care 104 monitorizate si 83 sectiuni noi propuse), unde se vor monitoriza toti indicatorii de calitate precizati (printre care si parametrul chimic nitrati), cu o frecventa de monitorizare cuprinsa intre 4 - 12 ori pe an, in functie de numarul de locuitori deserviti.

Activitatea de monitoring si cunoatere a calitatii apelor subterane se desfasoara in cadrul bazinelor hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere, prin intermediul statiilor hidrogeologioce care au in componenta unul sau mai multe foraje de observatie, considerate caracteristice. In prezent sunt monitorizate 1405 foraje hidrogeologice, analizandu-se o gama larga de parametrii (inclusiv nitratii).

In zonele de amplasare a unor surse de poluare importante care pot produce un impact asupra apelor subterane sunt instituite sisteme locale de supraveghere a calitatii apelor freatice. Prin aceste sisteme se urmareste posibila aparitie  a unor poluari a acviferului subteran, precum si evolutia dinamica a acestora, in raport cu masurile luate pentru combaterea cauzelor ce au produs aceste poluari.

 

Modernizarea sistemului existent

 

Administratia Nationala "Apele Romane" va analiza sistemul de monitorizare a apelor din zonele vulnerabile dupa declararea acestora. De asemenea se vor stabili sectiuni de prelevare si analiza pentru apele afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile a fi afectate de poluarea cu nitrati. Ca urmare a studiului si metodologiei pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare si control a apelor de suprafata si a apelor subterane precum si programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor pentru sistemul de supraveghere si control elaborate, atat pentru apa si cat pentru sol, a fost institutionalizat (prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului si Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale), si din 2005 organizat, infiintat, si sustinut, utilizand structurile si sistemele de control si monitorizare corespunzatoare, existente in cadrul unitatilor si institutiilor aflate in subordinea, autoritatea si in coordonarea MMGA si MAPDR, Sistemul suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului si vor intocmi cadastrul si hartile cu apele poluate si cu zonele sensibile si vulnerabile, pana la sfarsitul primulu 131c22b i program de actiune care se va finaliza in 2010. In baza cartarilor agrochimice, a situatiei nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole, a distributiei suprafetelor de sol ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a dejectiilor animaliere si a statiilor de epurare), a situatiei referitoare la tronsoanele de emisari afectate de poluarea cu nutrienti din surse agricole sau posibil a fi afectate in viitor, se pozitioneaza statiile permanente sau mobile de monitorizare. Acest sistem va putea oferii permanent datele situatiei la zi si pentru alti indicatori privind prezenta in apa si sol a altor poluanti precum metale grele, pesticide, produse petroliere, etc. 

2.2.5 Aplicarea legii

Conform actelor normative in vigoare, orice ferma agricola sau complex zootehnic nu poate functiona fara acorduri, avize, si autorizatii de mediu care includ printre altele si avize si autorizatii de gospodarire a apelor, emise, dupa caz de catre catre autoritatile publice pentru protectia mediului, care conduc si procedura de autorizare. Solicitarea si obtinerea avizului de mediu sunt obligatorii in cazul in care titularii de activitati urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmata de lichidare, conform legii. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private de investitii noi ori de modificare a celor existente, aferente activitatilor agricole cu impact asupra mediului. Pentru obtinerea acordului de mediu proiectele care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, conform deciziei autoritatii competente pentru protectia mediului, evaluarii impactului asupra mediului.

Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente, cat si la inceperea activitatilor noi, pentru care s-a obtinut acord de mediu. Pentru obtinerea autorizatiei de mediu activitatile existente care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare sunt supuse, conform deciziei autoritatii competente pentru protectia mediului, unui bilant de mediu.

Avizul, acordul si/sau autorizatia de mediu se elibereaza numai daca proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activitatile existente prevad eliminarea consecintelor negative asupra mediului, in raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile in vigoare. Valabilitatea avizului de mediu este de 2 ani de la data emiterii, in cazul in care nu intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis sau a folosit scopului pentru care a fost emis. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului, dar isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu incep in maximum 2 ani de la data emiterii. Autoritatile competente pentru protectia mediului controleaza respectarea conditiilor impuse in acordul de mediu. Valabilitatea autorizatiilor de mediu este de cel mult 5 ani.

Acordul si autorizatia de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare, dupa o somatie prealabila, cu termen; suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, oprirea executiei proiectului sau incetarea activitatii atunci cand nu s-au indeplinit conditiile stabilite in somatie. Dispozitiile de suspendare, precum si cele de incetare a proiectului sau activitatii sunt executorii. Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu in termen de maximum un an de la data constatarii neindeplinirii acestor conditii si negociaza cu titularul activitatii programul pentru conformare, si de etapizare pentru gospodarirea apelor, pe baza concluziilor si recomandarilor din bilantul de mediu.

Autoritatea de mediu solicita de asemenea pentru executia lucrarilor un aviz de gospodarire a apelor, iar in cazul punerii in functiune sau exploatare, a unei autorizatii de gospodarire apelor.

 

Un nou organism, a carui functionare si organizare au fost institutionalizate prin HG si infiintat in  2003 este Garda Nationala de Mediu (GNM) care are in fiecere judet si in municipiul Bucuresti comisariate proprii.

Principalele atributii ale GNM sunt controlul activitatilor cu impact major asupra mediului si interventia pentru eliminarea sau limitarea efectelor poluarilor.

Conform legislatiei in vigoare, dejectiile lichide si fertilizantii chimici sunt clasificate ca  poluanti care pot afecta grav ecosistemele acvatice si calitatea apelor de suprafata si subterane, iar in cazul poluarii mediului cu aceste substante sunt prevazute sanctiuni legale.

Codul bunelor practici agricole se aplica obligatoriu in zonele vulnerabile si voluntar in restul tarii.

 

Respectarea prevederilor directivei din punct de vedere tehnic

 

In Romania numarul fermelor este in continua schimbare. Dupa anul 1989 fermele agricole si zootehnice de stat au fost treptat desfiintate. Prin disparitia acestora, agricultura a suferit un puternic proces de regresie, care in prezent tinde sa fie stopat, avand in vedere ca sectorul privat este in plina ascensiune. Majoritatea fermelor, de tipul "individual farming person", in lipsa subventiilor, practica tehnologii de productie neperformante, fiind lipsite de o baza materiala sigura si stabila. Aceeasi situatie se prezinta si in cazul asociatiilor de mici fermieri, care intampina mari dificultati, in primul rand de natura financiara.

 O mare parte dintre aceste ferme utilizeaza gunoiul de grajd ca principal fertilizant, fiind cel mai ieftin si cel mai disponibil ingrasamant. Din aceasta cauza, consumul de ingrasaminte chimice a scazut. In toate regiunile Romaniei, media normei specifice de fetilizanti cu azot se situeaza frecvent sub 170 kg/ha de N.

 

Perioada de tranzitie:       

Nu se solicita perioada de tranzitie. Pana la data aderarii in 2007 se vor stabili si adopta primele programme de actiune in zonele vulnerabile. Implementarea primelor programme de actiune se va finaliza la finele  anului 2010, cu presupunerea indeplinirii  masurilor tehnice care necesita:

·        costuri de investitie  ridicate si planuri de conformare si de etapizare cerute de constructia platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide in cadrul comunelor, precum si pentru modernizarea si reabilitarea platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide si a sistemelor de evacuare si epurare a dejectiilor in cadrul complexelor existente;

·        dezvoltarea bazei tehnice de mecanizare la nivel de comune a operatiilor de manipulare si administrare a gunoiului de grajd ;

·        desfasurarea cursurilor de pregatire a unui numar mare de fermieri si mici producatori agricoli  in scopul implementarii codului bunelor practici agricole si pentru atingerea rezultatelor pe care directiva le urmareste.

 

Identificarea si desemnarea zonelor vulnerabile

Optiunea de desemnare a zonelor vulnerabile care corespunde cel mai bine situatiei actuale si prognozelor de medie durata pentru Romania este optiunea in care se desemenaza ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati aproximativ 9% din suprafata tarii (251 comune si localitati), care deja au fost identificate si desemnate prin ordinul comun nr.241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Evaluarea costurilor

Pentru atingerea obiectivelor Directivei nitrati, in special in ceea ce priveste prevenirea poluarii cu nitrati din surse agricole, este necesar ca unele costuri sa fie estimate pentru toata tara, cu toate ca numai aproximativ 9% din suprafata totala a tarii a fost identificata vulnerabila. In acest scop se considera ca este necesar ca in cazul amenajarii platformelor de depozitare a gunoiului de grajd si procurarea de echipamente pentru distribuirea acestuia  precum si pentru modernizarea complexelor existente (spatii de depozitare, instalatii de evacuare a gunoiului de grajd si utilitati de tratare si/sau epurare) sa fie luata in calcul intreaga suprafata a tarii.

Costurile sunt estimate dupa cum urmeaza :

 - Costuri de investitii pentru amenajarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd si procurarea de echipamente pentru manipularea acestuia conform studiului realizat in prealabil: 1.116.130.570 Euro

 

- Costuri pentru modernizarea si realizarea utilitatilor de tratare si/sau epurare existente: 354 milioane Euro

- Costuri pentru modernizarea platformelor de depozitare si a instalatiilor de evacuare a dejectiilor complexelor zootehnice existente : 300 milioane Euro

 

- Costuri pentru dotarea comunitatilor rurale din zonele vulnerabile cu utilaje pentru imprastierea gunoiului de grajd pe camp. Se considera ca la nivelul fiecarei localitati este necesar cel putin un utilaj pentru imprastierea gunoiului de grajd. Rezulta deci, un necesar de 13.000 localitati x 3000 Euro/utilaj = 39.000.000 Euro.

- Costuri de exploatare  destinate monitorizarii acviferelor freatice si apelor de suprafata: reteaua de urmarire a calitatii acviferelor freatice cuprinde 2172 de foraje, din care in zonele vulnerabile stabilite - 500 de foraje. Fata de distributia existenta a puturilor de foraj pentru prelevarea probelor din acvifere, se considera pe baza zonelor potential vulnerabile stabilite in figura 1, ca va fi necesara adaugarea la reteaua existenta de monitorizare a unui numar de aproximativ 500 noi foraje.  Costurile asociate determinarii de doua ori pe an a nitratilor din apele freatice sunt deci : (2172+500 foraje) * 300 Euro/foraj x 3 determinari/an = 2.404.800 Euro

- Costuri pentru executarea a 500 foraje noi in zonele vulnerabile: 500 foraje x 3000 Euro/foraj = 1.500.000 Euro

- Costurile monitorizarii apelor de suprafata la continutul de nitrati sunt evaluate la 1.000.000 Euro/an

-  Costurile de exploatare legate de monitorizarea solului, vegetatiei si deseurilor organice in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole au fost evaluate astfel : este necesar un program intens (4 profile/localitate) de monitorizare in zonele vulnerabile (750 localitati din 250 comune) si o monitorizare de fond (1 profil/localitate) in restul localitatilor (12250 localitati). Costurile asociate acestei monitorizari sunt de [(750 localitati x 4 profile/localitate)+12250 localitati x 1 profil/localitate] x 400 Euro/profil = 6.100.000 Euro/an

-  Dotarea cu laboratoare mobile pentru prelevarea si masurarea probelor de apa (1 laborator / Directie de ape) : 11 Directii * 100.000 Euro/laborator mobil = 1.100.000 Euro

- Dotarea cu laboratoare mobile pentru prelevarea si masurarea probelor de sol, plante si reziduuri zootehnice (2 laboratoare) : 300.000 Euro

- Dotari (echipamente de masura, logistica, birotica, mobilier) pentru Centrul Focal de monitorizare a apelor poluate cu nitrati : 1 milion Euro

- Costuri de exploatare pentru activitatile Centrului Focal de monitorizare a apelor poluate cu nitrati : 150.000 Euro

- Dotari (echipamente de masura, logistica, birotica, mobilier) pentru Centrul Focal de monitorizare a solurilor poluate cu nitrati : 1 milion Euro            

- Costuri de exploatare pentru activitatile Centrului Focal de monitorizare a solurilor poluate cu nitrati : 120.000 Euro

- Cheltuieli necesare acreditarii laboratoarelor de monitorizare a solurilor/apelor poluate cu nitrati : 4.000.000 Euro

- Dotarea factorilor locali (Directii apa, Oficii Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice) implicati in monitorizarea poluarii cu nitrati cu masini teren: 40 masini de teren x 30.000 Euro = 1.200.000 Euro

- Costuri de exploatare pentru OSPA : 10.000 Euro x 38 OJSPA = 380.000 Euro/an

- Costuri de exploatare pentru Directiile de apa : 10.000 Euro x 11 Directii = 380.000 Euro/an

- Elaborarea metodologiilor de lucru pentru monitorizarea solurilor si apelor : 100.000 Euro

- Cheltuieli personal (Centre Focale, Directii apa, OSPA) : 5.000.000 Euro/an

- Costuri de investitii pentru echipamente de laborator pentru analizarea nitratilor in ape pentru Directiile bazinale : 350.000 Euro x 11 Directii  = 3.850.000 Euro

- Costuri de investitii pentru echipamente de laborator pentru analizarea nitratilor in sol si planta pentru Oficiile Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice: 350.000 Euro x 39 OSPA = 13.300.000

- Dezvoltarea logisticii necesare dezvoltarii/integrarii Sistemelor Informatice Geografice dedicate : 500.000 Euro

- Dezvoltarea/Implementarea Sistemelor Suport de Decizie pentru managementul fermelor agro-zootehnice la nivelul Zonelor Vulnerabile si a Bazinelor Hidrografice : 500.000 Euro

- Costuri pentru instruirea specialistilor : 550.000 Euro

- Estimare a costurilor pentru activitatile de instruire/constientizare etc. s-a facut considerind un numar de 1900 de sedinte de instruire la nivelul comunelor (1900 * 1000 Euro/instruire  = 1.900.000 Euro) si un numar de 50 de instruiri ale formatorilor (50 * 1500 Euro/instruire = 75.000). Pentru acest capitol rezulta in aceasta optiune un total de 1.975.000 Euro.

- Costurile aferente aplicarii Directivei Nitratilor in zonele urbane sunt estimate, intr-o prima aproximare, utilizand studiul caz pentru regiunea aferenta municipiului Bucuresti 380.000 Euro. Considerind ponderea municipiului Bucuresti in totalul zonelor urbane din Romania rezulta ca prima estimare pentru aplicarea Directivei Nitratilor in zonele urbane din Romania de aproximativ 10 milioane Euro.

Centralizarea costurilor (de investitii, exploatare si instruire) este prezentata in tabelul 7.

 

Tabelul 7 - Centralizarea costurilor pentru implementarea Directivei Nitratilor (Euro).

Activitate

Cheltuieli de investitii

Cheltuieli de exploatare

Instruire

Platforme depozitare

1.116.130.570

Utilitati de tratare si/sau epurare

354.000.000

Modernizari complexe existente

300.000.000

Utilaje distributie gunoi

39.000.000

Monitorizare ape freatice

2.404.800/an

Monitorizare ape suprafata

1.000.000/an

Monitorizare sol, vegetatie, produse zootehnice

6.100.000/an

Foraje noi in zone vulnerabile

1.500.000

Laboratoare mobile

1.400.000

Centru Focal - ape

1.000.000

150.000/an

Centru Focal - sol

1.000.000

120.000/an

Masini teren

1.200.000

Ech.laborator OSPA

13.300.000

Echip. laborator Directii ape

3.850.000

Logistica GIS

500.000

Costuri exploatare OJSPA, Directii ape

760.000/an

Exploatare GIS

500.000/an

Elaborare metodologii

100.000

Acreditare

4.000.000

Salarii

5.000.000/an

Instruire specialisti

550.000

Instruiri locale

1.975.000

Zone urbane

10.000.000

TOTAL

1.832.880.570

16.034.800/an

+ 14.100.000

2.525.000

 

Planul de finantare a implementarii directivei

Avand in vedere ca varianta optima pentru situatia actuala a Romaniei este declararea doar a unor zone din tara ca zone vulnerabile, dar cu luarea in calcul a cheltuielilor de investitii pentru toata tara, conform tabelului de mai sus, rezulta ca sunt necesare urmatoarele cheltuieli :

a)      Cheltuieli de investitii in valoare de 1.832.880.570 Euro care se defalca pe o perioada de 5 ani incepand cu anul 2007.

b)    Cheltuieli de exploatare anuale fixe de 16.034.800 Euro incepand cu anul 2005.

c)     Cheltuieli de exploatare in valoare de 14.100.000 Euro care se defalca pe o perioada de 7 ani incepand cu anul 2005.

d)    Cheltuieli de instruire in valoare de 2.525.000 Euro care se defalca pe o perioada de 7 ani incepand cu anul 2005.

Prezentarea principalelor acte normative care transpun si implementeaza Directiva 91/676/EEC "nitrati"   

1.     Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Hotararea aproba Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, prevazut in anexa care face parte integranta din hotarare si infiinteaza Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, formata din specialisti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, ai Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ai Ministerului Sanatatii (asa cum erau organizate in anul aprobarii hotararii).

Pe langa comisie va functiona un grup de sprijin, compus din reprezentanti ai Companiei Nationale 'Apele Romane' - S.A., ai comitetelor de bazin si ai unor institutesi unitati de specialitate aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si a Ministerului Sanatatii.

Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit in continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:
a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole;
b) prevenirea poluarii cu nitrati;
c) rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice ce contin compusi ai azotului.

Planul de actiune se aplica pe o perioada de 4 ani, de la data aderarii Romanieie la UE. Implementarea anumitor prevederi ale planului de actiune a inceput din anul 2002.

Prevederile Planului de actiune sunt:

·        pe baza datelor si a informatiilor furnizate prin Sistemul national de supraveghere si control al calitatii apei si cu sprijinul Administratiei Nationale 'Apele Romane', se va intocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitratisi al apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevazute in anexa nr. 1 la hotarare.

·        Se vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza in apele identificate mai sus si care contribuie la poluarea acestora.
Zonele vulnerabile sunt definite a fi suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape. Revizuirea si/sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile se va realiza o data la 4 ani, analizand si luand in considerare schimbarile si factorii neprevazuti in momentul alcatuirii acesteia.

Revizia se realizeaza in baza rapoartelor privind:

a)supraveghere a concentratiei azotatilor in apele dulci; aceasta se realizeaza pe parcursul unui an, cel putin o data pe luna sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata,si la intervale regulate, in sectiunile de control reprezentative pentru acvifere de catre sistemul integrat de monitoring;
b) verificare, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera.

·        In scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protectie impotriva poluarii, se va elabora:
a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevazut in anexa nr. 3 la hotarare, ce va fi supus reactualizarii in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;
b) un program ce va include prevederi privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole.

·        Se stabilesc programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile, de catre comisie, dupa stabilirea zonelor vulnerabile, dupa cum urmeaza:
- se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum si programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, dupa analizarea fiecarui caz in parte;  
- programele de actiune vor tine seama de:
a) datele stiintifice si tehnice disponibile, in principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;
b) conditiile de mediu din regiunile vizate.

-         programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioada de pana la 4 ani si vor cuprinde masurile prevazute in Codul bunelor practici agricole, precum si cele prevazute in anexa nr. 4 la hotarare.

-         Comisia va propune realizarea si punerea in practica a unor programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune in zonele vulnerabile.

·        O data la 4 ani comisia va intocmi un raport continand informatii in conformitate cu prevederile anexei nr. 5 la hotarare, date care se raporteaza forurilor superioare.

·        Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii si proceduri necesare pentru implementarea planului de actiune.

  1. Ordinul comun nr. 452/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Ordinul aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Atributiile Comisiei si ale Grupului de sprijin sunt cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare. Presedintele Comisiei este Secretarul de Stat pentru ape din cadrul Ministerului Mediului si are 12 membrii, conform anexei nr. 2 la ordin. Pe langa Comisie functioneaza un Grup de sprijin alcatuit din 33 de membri, avand structura, componenta si modul de reprezentare stabilite in anexa nr.3 la ordin.

Comisia are urmatoarele atributii principale:

a)    preia, in termen de un an de la intrarea in vigoare a Planului de actiune si apoi periodic la 4 ani, de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, cadastrul apelor afectate de poluarea cu nitrati si al apelor susceptibile de a fi poluate cu nitrati, intocmit conform art. 3, alin. (1) din Planul de actiune;

b)   preia, in termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a Planului de actiune si apoi periodic la 4 ani, de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, lista zonelor vulnerabile desemnate conform art. 3, alin. (2) din Planul de actiune;

c)   elaboreaza si avizeaza Codul bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor si producatorilor agricoli, conform art. 5, alin. (1), lit. a) si art. 5, alin. (2) din Planul de actiune, care va fi reactulizat  atunci cand Comisia considera necesar, dar nu mai tarziu de 4 ani;

d)   elaboreaza, conform art. 5, alin.(1), lit. b) din Planul de actiune, un program privind instruirea si informarea fermierilor si a producatorilor agricoli in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole;

e)    stabileste programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile, conform art. 6, alin. (1), (2), (3) si (4) din Planul de actiune;

f)     ia masuri suplimentare, conform art. 6, alin. (5) din Planul de actiune, cel putin o data la 4 ani, in scopul implementarii programelor de actiune;

g)   propune realizarea si punerea in practica, de catre  sistemul de supraveghere si control si alti factori abilitati a unor programe de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune;

h)   elaboreaza proiectul seturilor de masuri pentru implementarea Planului de actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemul de supraveghere si control prevazute la art. 4 si 6 din Planul de actiune;

i)      intocmeste, conform art. 8, alin. (1) din Planul de actiune, la fiecare 4 ani, un raport pe care il inainteaza Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si pe care il publica;

j)      propune Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Sanatatii si Familiei elaborarea regulamentelor, metodologiilor si procedurilor necesare implementarii Planului de actiune;

k)   colaboreaza cu ministerele si institutiile implicate in realizarea Planului de actiune precum si cu comitetele de bazin;

l)      decide asupra componentei nominale a Grupului de sprijin;

m) coordoneaza activitatea Grupului de sprijin;

n)   dispune masuri pentru ca toate sarcinile ce revin  Grupului de sprijin sa fie realizate in termenele stabilite;

o)   elaboreaza si aproba documentele specifice interne, pe care le considera necesare pentru asigurarea desfasurarii activitatii sale in bune conditii;

p)   asigura dezbateri si audieri publice asupra tuturor aspectelor referitoare la derularea si punerea in practica a Planului de actiune;

q)   asigura informarea si accesul publicului privind actiunile organizate, dezbaterile si audierile publice, sedintele de lucru, prevederile Codului bunelor practici agricole, documentele oficiale ale sale si ale Grupului de sprijin.  

In indeplinirea atributiilor sale, Comisia are urmatoarele drepturi:

a)    sa solicite, in conditii legale, sprijinul oricarei institutii publice in vederea obtinerii informatiilor, rapoartelor si auditurilor pe care le considera necesare, precum si in legatura cu salile necesare desfasurarii sedintelor de lucru si dezbaterilor publice;

b)   sa solicite, de cate ori este necesar, de la unitatile si complexele agricole, de la unitatile de gospodarire comunala, de la Compania Nationala "Apele Romane"- S.A., de la utilizatori si evacuatori de ape uzate si ingrasaminte de origine animala si de la alti factori abilitati, intocmirea de audituri independente privind cantitatile evacuate sau utilizate, starea de calitate a resurselor de apa, starea tehnica si functionarea sistemelor de canalizare - epurare si a utilajelor la parametrii avizati, etc.;

c)   sa solicite Grupului de sprijin sa anlizeze si sa se pronunte printr- un punct de vedere in legatura cu orice problema aparuta in desfasurarea activitatii Comisiei si a Planului de actiune;

d)   sa fie instiintata de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor despre orice modificare sau completare a cadastrului apelor afectate de poluarea cu nitrati si a celor susceptibile de a fi expuse acestei poluari, precum si a listei cuprinzand zonele vulnerabile, in termen de 3 luni de la data operarii;

e)    sa solicite de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului rapoartele intocmite conform art. 4, alin. (1) din Planul de actiune;

f)     sa solicite Grupului de sprijin analiza si punctul sau de vedere asupra proiectului setului de masuri prevazut la art. 7, alin. (1) din Planul de actiune;

g)   sa sesizeze organele cu atributii de control din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului asupra eventualelor incalcari ale prevedrilor Legii apelor nr. 107/1996, savarsite prin poluarea cu nitrati, in mod repetat, a apelor subterane si de suprafata;

h)   sa solicite Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Sanatatii si Familiei si Ministerului Educatiei si Cercetarii finantarea din bugetul acestora a temelor si studiilor de cercetare - dezvoltare, necesare in desfasurarea si aplicarea Planului de actiune si a programelor de actiune referitoare la zonele vulnerabile;  

i)     sa intreprinda demersurile necesare si sa propuna factorilor abilitati elaborarea, finantarea si realizarea programelor de reabilitare si/sau constructie a sistemelor de canalizare- epurare si de irigatii in zonele declarate vulnerabile sau susceptibile de a devenii vulnerabile.

Grupul de sprijin are urmatoarele atributii principale:

a)    aplica si implementeaza programele de actiune stabilite de Comisie, referitoare la ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile;

b)   participa alaturi de Comisie la elaborarea Codului bunelor practici agricole si face propuneri de completare si reactualizare a acestuia, tinand cont de progresele in domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;

c)   indeplineste sarcinile ce-i revin in cadrul programului privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole;

d)   realizeaza, la propunerea Comisiei si pun in practica, alaturi de factorii abilitati, programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea programelor de actiune;

e)    furnizeaza Comisiei, in scopul stabilirii programelor de actiune referitoare la zonele vulnerabile, date stiintifice si tehnice necesare, din aceste zone si din zonele alaturate, in special cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;

f)     furnizeaza Comisiei date privind conditiile specifice de mediu din regiunile vizate;

g)   sprijina Comisia la intocmirea raportului la care se face referire in art. 8, alin (1) din Planul de actiune;

h)  analizeaza si dezbate orice aspecte noi ce apar in derularea Planului de actiune si in aplicarea si implementarea programelor de actiune pentru zonele vulnerabile;

i)     sesizeaza Comisia asupra oricaror aspecte noi sau probleme aparute in derularea Planului de actiune si in aplicarea si implementarea programelor de actiune pentru zonele vulnerabile.

In indeplinirea atributiilor sale, Grupul de sprijin are urmatoarele drepturi:

a)    sa solicite, in conditii legale, sprijinul oricarei institutii publice in vederea obtinerii informatiilor,  rapoartelor si datelor tehnice pe care le considera necesare, precum si in legatura cu salile necesare desfasurarii sedintelor de lucru si intrunirilor sale;

b)   sa solicite, de cate ori este necesar, unitatilor si complexelor agricole, unitatilor de gospodarire comunala, Companiei Nationale "Apele Romane"- S.A., utilizatorilor si evacuatorilor de ape uzate si ingrasaminte de origine animala si altor factori abilitati, aplicarea masurilor, prevazute in programele de actiune referitoare la zonele vulnerabile, care se refera la cantitati evacuate sau utilizate, starea de calitate a resurselor de apa, starea tehnica si functionarea sistemelor de canalizare - epurare si a utilajelor la parametrii avizati, perioadele de aplicare a ingrasamintelor, etc.;

c)   sa elaboreze si sa inainteze Comisiei propuneri de teme si studii de cercetare - dezvoltare, necesare in desfasurarea si aplicarea Planului de actiune si a programelor de actiune referitoare la zonele vulnerabile si sa solicite Comisiei desfasurarea actiunilor in vederea finantarii si realizarii acestora;

d)   sa sesizeze Comisiei care sunt localitatile, unitatile si complexele agricole din zonele declarate vulnerabile sau susceptibile de a deveni vulnerabile, unde este necesara reabilitarea si/sau constructia sistemelor de canalizare- epurare si de irigatii;

e)    sa sesizeze Comisia asupra eventualelor contraventii prevazute de Legea apelor nr. 107/1996, constatate a fi  savarsite prin poluarea, in mod repetat, a apelor subterane si de suprafata, cu nitrati;

f)     sa angajeze experti locali, pe baza de contracte de colaborare, in situatii in care este necesar sa se apeleze la seviciile acestora.

 

3.     Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.

Ordinul aproba organizarea, in cadrul structurilor Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, gestionat de Administratia Nationala "Apele Romane", a Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti  proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata, denumit in continuare Monitoring.

Activitatile specifice ale institutiei care gestioneaza Monitoringul si sediul centrului focal sunt prevazute in anexa nr.1 la ordin.

Anexa nr. 1

Denumirea

Institutia care gestioneaza sediul

Activitati specifice

Sediul centrului focal

0

1

2

3

Monitoring suport national integrat  de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata

Aministratia Nationala "Apele Romane"

Bucuresti,

str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1

Directiile apelor bazinale

·        supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului (cu exceptia azotului molecular) din apele dulci si apele subterane (acvifere), pecum si a altor poluanti din surse agricole, in sectiuni de control reprezentative pentru sursele difuze si punctiforme din agricultura ;

·        stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si frecventa de monitorizare ;

·        realizarea retelei de monitoring ;

·        evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute;

·        identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a hartilor cu aceste ape ;

·        transmiterea datelor catre monitoringul pentru sol si schimbul permanent de date cu acesta, in cadrul sistemului national integrat;

·        identificarea si controlul surselor poluatoare ;

·         participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare ;

·        raportarea catre ministerul si organismele de resort .

Bucuresti,

str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1

De asemenea ordinul aproba programul de supraveghere si control corespunzator si procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane, prevazute in anexa nr.2 la ordin.

Administratia Nationala « Apele Romane » are obligatia sa identifice si sa stabileasca sectiunile de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni, necesarul de materiale si logistica pentru laboratoare si reteaua informatica si va realiza estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor.

Utilizand si Metodologia de modernizare si dezvoltare a Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, Administratia Nationala « Apele Romane » organizeaza si dezvolta centrul focal specific apelor, reteaua nationala de monitoring a poluantilor proveniti din surse agricole si reteaua informatica respectiva.

Monitoringul factorului de mediu, apa, este definit, in general, ca un ansamblu de masuratori, observatii, evaluari si raportari standardizate, la un moment dat , a tendintelor de distributie spatio - temporala a poluantilor evacuati, uneori in cantitati semnificative, in apele de suprafata si in apele subterane.

Rolul activitatii de monitorizare a  apelor de suprafata si subterane consta in:

·        semnalizarea detectiei poluarilor incipiente a apelor

·        controlul si verificarea eficientei strategiilor de protectie

·        evaluarea tendintelor de evolutie a calitatii apelor

·        evaluarea impactului de mediu

Obiectul programelor nationale de monitorizare a apelor il constituie evaluarea si controlul calitatii acestora.

Datele de monitoring ale apelor pot servi la stabilirea conditiilor initiale, a concentratiilor finale de poluanti, dar de cele mai multe ori nu pot fi utilizate la identificarea etapelor si proceselor ce au loc in timpul poluarii decat in conditiile monitorizarii integrate a apelor si solului, a transferurilor de poluanti proveniti din surse difuze sau punctiforme din sol catre masele de ape.

Factorii care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din          surse  agricole :

Factorii principali care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din surse agricole sunt :

Ø     structura si textura solurilor, care influenteaza viteza de infiltrare a apei in soluri (soluri permeabile nisipoase, soluri impermeabile argiloase, soluri aluviale etc.) ;

Ø     panta parcelei; terenurile in panta sporesc riscurile de scurgeri prin siroire a fertilizantilor si transferul lor rapid spre apele de suprafata ;

Ø     distanta parcelei de teren in raport cu reteaua hidrografica ;

Ø     regimul precipitatiilor; ploaia mobilizeaza formele de azot prin siroire sau infiltratie; acest factor este conditionat de :

Ø     intensitatea ploii care influenteaza fractia de apa pe care solul nu o poate absorbi prin infiltratie si care antreneaza cu ea, prin siroire, azotul organic sau mineral spre apele de suprafata; intensitatea ploii depinde de caracteristicile hidrodinamice ale solului si de durata ploii;

Ø     repartitia ploii in timp este un factor important de luat in considerare alaturi de ciclul agronomic al diferitelor culturi.

Ø     regimul termic in perioada iernii (ierni blande si reci sau ierni umede si uscate) influenteaza viteza de mineralizare a azotului organic din sol;

Ø     natura si invelisul solului, influenteaza capacitatea vegetatiei de a extrage azotul (soluri goale, necultivate, soluri cultivate, soluri acoperite de pasuni de mai mult de 6 luni, soluri acoperite cu culturi speciale, vita- de-vie, pomi fructiferi, zarzavaturi, culturi horticole, culturi de sera). Solurile goale, necultivate pe timpul iernii constituie un factor de risc pentru poluarea cu azotati ;

Ø     practici de irigare, prin care aportul in exces al apei evacuata in afara sistemului radicular antreneaza formele de azot la traversarea solului, fie spre apele de suprafata, prin siroire, fie spre apele subterane prin infiltrare. Suprairigarea este indusa primavara atunci cand solurile beneficiaza de o parte din umiditatea achizitionata in timpul iernii; ca urmare creste riscul poluarii caci fertilizatorii sunt folositi partial de vegetatie.

In tabelul nr.1 sunt prezentati factorii care induc sensibilitate la transferul fertilizantilor in circuitul apei:

Tabelul nr.1

Factor

Risc

Fenomen de luat in considerare

Observatii

Permeabilitatea substratului

Infiltratie

Acest factor se refera la sensibilitatea substratului geologic fata de infiltratia apelor in profunzime spre straturile acvifere.

Sunt substrate permeabile si substrate impermeabile

Extinderea maselor de ape subterane

Infiltratie

Cunoasterea extinderii maselor de ape valorificate integru in tratamentele  mai importante a terenurilor situate in siguranta de aceasta sursa.

Entitati  geologice

Infiltratie

Identificarea entitatilor geologice permite de a lua in sema infiltratia in apele subterane profunde poluate pe calea scurgerii la aparitia surselor.

Formatii extinse

Formatii mai putin extinse

Grosimea formatiunilor de acoperire

Infiltratie

Acest factor informeaza asupra sensibilitatii la infiltrare si deci asupra potentialului de transfer spre masele de apa acvifere.

Formatii groase

Formatii mai putin groase

Textura de suprafata

Infiltratie si siroire

Cunoasterea texturii de suprafata tine seama de comportamentul solurilor vis-a vis de scurgerile prin siroire ( soluri umede) sau de infiltratie ( soluri nisipoase).

Noroioasa

Argiloasa

Nisipoasa

Echilibrata

Ocuparea solului

Infiltratie si siroire

Ocuparea solului este o descriere care asociaza terenului o utilizare si o lista a fertilizantilor utilizati. Ocuparea solului permite astfel localizarea sursele de poluare difuza.

Ocuparea solurilor descrisa de 10 statii obtinute prin foto-interpretare

Panta solurilor

Scurgeri prin siroire

Efectul inclinarii terenului asupra scurgerilor prin siroire

Mai mica de 1%

Intre 1 si 5%

Intre 6 si 10%

Intre 11 si 20%

Mai mult de 20%

Indepartarea de reteaua de talveg

Scurgeri prin siroire

Reteaua de talveg este calculata incepand cu modelul numeric al terenului.

Luarea  in seama a proximitatii imediate a acestei retele ( distanta inferioara fata de 100m) identifica terenurile asociate ca potential de risc  similar cu scurgerile prin siroire difuza foarte slabe.

Mai putin de 100 m

Mai mult de 100 m.

Diferentierea texturala

Scurgeri prin siroire

Diferentierea texturala este utilizata pentru identificarea  solurilor care prezinta o ruptura de permeabilitate. Aceasta discontinuitate verticala a texturii provoaca o circulatie suborizontala planseului orizontal permeabil. Acest fenomen se traduce prin siroire hipodermica care provoaca transferul fertilizantilor prezenti pe sol spre apele de suprafata.

Prezenta sau absenta acestui fenomen

Hidromorfologia solurilor

Scurgeri prin siroire

Hidromorfologia este asimilata pentru a lua in seama solurile a caror saturatie este rapida in perioada ploilor prelungite. Aceste soluri se caracterizeaza prin siroiri de suprafata ca urmare a refuzului infiltrarii induse de saturatia rezervei utile.

Sol sanatos

Sol mediu hidromorf

Sol hidromorf

Orientarea lucrarilor solurilor si a randurilor

Scurgeri prin siroire

Orientarea lucrarilor solului( araturi si insamantari) sau a randurilor (in cazul culturilor perene ) in raport cu panta influenteaza modalitatea de concentrare a siroirii.

Perpendiculara cu panta

Paralela cu panta

In unghi de 450 / panta.

Se impune, in concordanta cu cerintele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin HG964/2000, infiintarea si dezvoltarea unui Sistem suport national de monitoring integrat  de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenit din surse agricole, format din doua subsisteme interactive pentru apa si sol.

.  Monitorizarea apelor de suprafata din punct de vedere al           continutului de azotati proveniti din surse agricole

Programul de monitoring a calitatii apelor de suprafata privind concentratiile de azotati proveniti din surse agricole difuze va fi adoptat pentru evaluari la nivel regional si uzual pentru evaluari la nivel local.

Concentratiile de azotati pot fi masurate pe perioade lungi de timp, in vederea caracterizarii calitatii apelor din punct de vedere al continutului de azotati ca o functie de loc ( arie ) si timp.

Pe aceasta cale se sigura si posibilitatea evaluarii efectelor masurilor de reglementare.

Elemente necesare elaborarii sistemului de monitorizare

Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calitatii apelor de suprafata poluate cu azotati proveniti din surse agricole este necesar a se realiza urmatoarele obiective :

Ø     stabilirea (definitivarea) retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refera la selectionarea sectiunilor de supraveghere a calitatii apelor dulci de suprafata , in special a celor care sunt destinate potabilizarii.

Ø     frecventa de monitorizare

Ø     stabilirea protocolului de prelevare probe

Ø     stabilirea protocolului analitic

Ø     limita de cuantificare

Ø     evaluarea statistica a rezultatelor analitice

In vederea stabilirii celor mai reprezentative puncte (statii) de supraveghere (pentru prelevarea de probe de apa) este necesar a se cunoaste :

Ø     sursele agricole de poluare difuza

Ø     importanta lor relativa in evaluarea riscului de poluare cu nitrati

Ø     incidenta globala a altor surse de poluare cu azotati.

Sursele agricole cu risc de poluare difuza cu nitrati sunt reprezentate de :

Ø     practicile agricole ale solurilor

Ø     complexele de crestere a animalelor

In fiecare bazin hidrografic aceste activitati  agricole sunt foarte diversificate. Astfel in cazul culturilor se disting mai multe tipuri :

Ø       cereale paioase : grau, orz, ovaz, secara, sorg

Ø       porumb

Ø       sfecla de zahar

Ø       cartofi

Ø       legume 

Ø       oleaginoase ( floarea soarelui, rapita )

Ø       culturi permanente

Ø       culturi speciale in aer liber : vita de vie, pomi fructiferi

Ø       culturi de sera

Ø       culturi tehnice: in , canepa, bumbac

Ø       culturi furajere: trifoi etc.

Pe langa acestea sunt considerate surse difuze si suprafetele de sol permanent inierbate ( pasunile  si finetele).

De asemenea, in ceea ce priveste cresterea animalelor exista diferente in privinta distributiei acestora pe suprafata bazinelor hidrografice. Exista exploatatii agricole de dimensiuni foarte mici la nivel de gospodarii individuale, dar si ferme mari si mijlocii. 

Fiecare din aceste surse agricole au o pondere diferita in ceeace priveste contibutia la poluarea cu nitrati a apelor de suprafata, prin fenomene de siroire .

Pentru selectarea sectiunilor de control se va lua in considerare urmatoarea metodologie :

Ø     in cazul activitatii agricole "culturi" :

Ø     se va realiza inventarierea tuturor tipurilor de culturi practicate in judetele din cadrul fiecarui bazin hidrografic .

Ø     se va calcula suprafata ocupata de fiecare tip de cultura in raport cu suprafata fiecarui judet (%).

Ø     se vor selecta tipurile de culturi dupa indexul de azot ( cantitatea de azot indepartata din sol dupa fiecare tip de cultura). Pentru culturile agricole continue de lunga durata (culturi pe asolamente) este necesar a se lua in considerare doar ultimul tip de cultura pentru estimarea indexului de azot si istoria campului pe mai mult de 1 an.

Indexul de azot pentru fiecare tip de cultura serveste la evaluarea proportiei de azot aplicate corespunzator.

Ø     se vor selecta tipurile de culturi in ordinea descrescatoare a raportului si dupa indexul de azot si se  vor da note fiecarui tip de cultura . Notele date culturilor care sunt tratate cu fertilizatori se pot da si dupa confruntarea prin anchete pe teren cu calendarul tratamentelor si cu perioadele de timp in care ploile sunt favorabile pentru aparitia siroirilor (aceste perioade se definesc prin analize statistice asupra duratei si intensitatii episoadelor pluviale).

Ø     In cazul activitatii agricole de "crestere a animalelor ":

                 

Ø     se vor inventaria fermele existente pe suprafata judetelor strabatute de fiecare bazin hidrografic

Ø     se vor delimita aceste ferme dupa numarul de capete, pe categorie de animal: ferme mici, mari si mijlocii dupa numarul de capete, pe categorii de animal:

·        porci - < 10.000 capete; > 100.000 capete; 10.000 - 100.000 capete.

·        bovine - < 50 capete; > 1.000 capete; 50 - 1.000 capete

·        ovine -   200 capete; 10.000 capete; 3.000-5.000 capete

·        pasari -  < 100.000 capete; > 1.000.000 capete;  > 100.000 capete;  

Ø     se va stabili cantitatea de dejectii evacuata de la fiecare ferma.

Ø     se va evalua continutul in azot al dejectiilor pe categorie de animal.

Ø     se vor selecta fermele in ordinea descrescatoare a continutului de azot al dejectiilor raportat la numarul de animale.

Ø     se va urmari modul de distributie al acestor ferme fata de bazinul hidrografic respectiv.

Datele respective vor fi furnizate de MAPAM si unitatile din subordine, pe baza recensamantului agricol si horticol; Institutul National de Pedologie si Agrochimie realizeaza cartari agrochimice si harti cu situatia nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole si a zonelor identificate ca fiind vulnerabile sau potential vulnerabile.

Prin marcarea pe harta unui bazin hidrografic a distributiei suprafetelor de sol ocupate de culturi si a celor ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a dejectiilor animaliere solide, semilichide si lichide)   se pot urmari, din amonte spre aval, zonele unde predomina aceste surse de poluare difuza cu azotati si se poate aprecia corect pozitionarea statiilor de monitorizare a continutului de azotati din apele de suprafata.

La aprecierea pozitionarii acestor statii trebuie luata in considerare si situatia referitoare la identificarea tronsonelor de emisari afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sau posibil a fi afectate in viitor.

Prelevarile consecutive, la intervale regulate, din acelasi punct de prelevare trebuie sa dea un grad de confidenta a valorilor obtinute cuprinse intre 90-95%.

 Monitorizarea apelor subterane din punct de vedere al           continutului de azotati proveniti din surse agricole

Deoarece aproximativ 50% din populatia urbana si 95% din gospodariile rurale depind de apa subterana pentru alimentarea cu apa potabila este important de a se tine seama de caracteristicile de baza ale acestei resurse.

Apa subterana constituie o resursa valoroasa de apa si din acest motiv sunt necesare informatii detaliate (complete si precise) pentru evaluarea starii ei actuale.

Apa subterana este, nu numai o resursa, ci o caracteristica importanta a mediului natural, caracterizata de transport de poluanti de la suprafata.

Perioada medie de raspuns, la intrarile de poluanti de la suprafata, a forajelor de alimentare cu apa subterana de mare adancime este de ordinul deceniilor. Raspunsul lent, datorat vitezei scazute a miscarii apei, arata ca analiza poluantilor din puturile de alimentare cu apa de adancime este un indicator slab al starii de deteriorare a calitatii apei din sistemul apei subterane luat ca un intreg.

De multe ori, apele subterane se alimenteaza prin infiltratie din bazinul hidrografic de la suprafata dar si din bazinele hidrografice vecine, situatie frecvent intilnita la masivele de carst, in care apa circula in fisurile rocilor si poate sa apara sub forma de izvoare la departari mari.

Stratele de apa subterana fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul raurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp in functie de cantitatea de precipitatii, cu o intarziere , care se datoreaza timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pamant pana la locul considerat al sursei.

Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mica (m/zi, sau mai putin) intirzierea in producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fata de perioadele corespunzatoare de precipitatii abundente, respectiv de seceta, este de ordinul saptamanilor sau chiar al lunilor.

Monitorizarea calitatii apei subterane fiind un proces complex, necesita stabilirea de programe de monitorizare pe termen lung sau scurt.

Elemente necesare elaborarii sistemului de monitorizare

Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calitatii apelor subterane poluate cu azotati proveniti din surse agricole este necesar a se realiza aceleasi obiective ca si cele pentru apele de suprafata :

Ø     stabilirea retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refera la selectionarea statiilor de supraveghere a calitatii apelor subterane .

Ø     frecventa de monitorizare

Ø     stabilirea protocolului de prelevare probe

Ø     stabilirea protocolului analitic

Ø     limita de cuantificare

Ø     evaluarea statistica a rezultatelor

In vederea stabilirii celor mai reprezentative statii de supraveghere (foraje de observatii ) este necesar a se cunoaste :

Ø     sursele agricole de poluare difuza

Ø     importanta lor relativa in evaluarea riscului de poluare cu nitrati

Ø     incidenta globala a altor surse de poluare cu azotati

Ø     corpuri de ape subterane afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole si a celor susceptibile de a fi afectate de aceasta poluare (in functie de evolutia in timp a parametrului urmarit in forajele de alimentare care fac parte din reteaua de monitorizare existenta - retea care se refera la calitatea acestor ape din punct de vedere al tuturor parametrilor fizico - chimici ce refecta starea chimica a apelor subterane). 

Se recomanda utilizarea aceleiasi metodologii de stabilire a amplasarii forajelor de observatii ca cea descrisa pentru stabilirea punctelor de supraveghere pentru apele de suprafata.

Proiectarea retelelor de monitorizare pentru apele subterane este extrem de importanta, deoarece trebuie obtinut maximum de informatii cu privire la extinderea poluarii cu azotati in apele subterane, care constituie de cele mai multe ori singura sursa de apa potabila (ex. in zonele rurale).

Amplasarea si proiectarea forajelor de observatie, trebuie sa fie adecvate in functie de:

Ø     scopul pentru care este utilizat forajul (masurarea nivelelor de apa, colectarea probelor de apa ) ;

Ø     adancimea care trebuie atinsa; coloana filtranta a unui foraj trebuie sa fie indeajuns de lunga pentru a intersecta zona saturata peste intervalul de fluctuatii anuale ale nivelului apei; diametrul interior cel mai potrivit este in general cuprins intre 51,8 mm si 102 mm.

O coloana filtranta mai lunga are o mai mare probabilitate de intersectie a penei de poluare cu azotati; la forajele de observatie cu scopuri multiple (ex. detectarea lichidelor in faza neacvifera, colectarea probelor de apa din stratul superior al acviferului) ; lungimea coloanei filtrante poate varia de la 6 m la un minimum de 1,5 m; forajele cu diametre mai mici de 25 mm - 51,8 mm ( piezometre ) instalate de obicei in acvifere au coloana filtranta foarte scurta, punctul de masura fiind la baza forajului si nu la nivelul suprafetei apei.

Pentru evaluarea extinderii poluarii cu nitrati, forajul trebuie sa deschida perfect toata partea saturata a acviferului freatic cu coloana filtranta.

Dupa ce s-a stabilit locul forajului de observatie si acesta a fost executat, se pot preleva probe de la diferite adancimi.

La stabilirea retelei de monitorizare a calitatii apelor subterane trebuie luate in considerare si continutul azotatilor din apele freatice, amplasate pana la adancimea de 30 m (apa din fantanile particulare), care constituie sursa de apa pentru majoritatea localitatile rurale .

Obiectivele primare ale unei retele de foraje de observatie sunt:

1.     asigurarea accesului pentru masurarea nivelelor apei subterane sau a suprafetei piezoelectrice a acviferului;

2.     prelevarea probelor de apa subterana

Forajele de observatie furnizeaza de asemenea date hidrogeologice si ajuta la determinarea proprietatilor hidraulice ale formatiunii in care se produce poluarea cu azotati  (Marino si Luthin, 1982).

Frecventa de monitorizare a continutului de azotati (proveniti din surse agricole) din apele subterane, trebuie stabilita pe baza acelorasi date ca si cele pentru apele de suprafata. Se va realiza de catre A.N. "Apele Romane" si Directiile de apa bazinale.

Protocolul de prelevare probe de ape subterane trebuie sa respecte instructiunile de prelevare prevazute in stasurile in vigoare: SR ISO 7890/3-2000, privind determinarea continutului de azotati din apa bruta si apa potabila. Se va realiza de catre A.N. "Apele Romane" si Directiile de apa bazinale.

Protocolul analitic trebuie sa respecte instructiunile de determinare a azotatilor conform metodelor standard de masurare, care pot fi supuse reactualizarii, in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiza si masurare; actualmente concentratia de

azotati se va determina conform metodei standard (metoda spectrometrica cu acid sulfosalicilic) prevazuta in SR ISO 7890/3- 2000. Se va realiza de catre A.N. "Apele Romane" si Directiile de apa bazinale.

Limita de cuantificare a continutului de azotati din apele subterane, conform cerintelor din Planul de actiune, este cea prevazuta in  normativele in vigoare.

Evaluarea statistica a rezultatelor analitice se bazeaza pe incadrarea in standardele de calitate amintite, in baza programului de monitorizare realizat de A.N."APELE ROMANE". Se pot utiliza cerinte similare cu cele prevazute in NTPA 013, conform H.G. nr. 100/2002.

Pentru protectia apelor subterane fata de impacturile negative ale activitatilor agricole, este necesar a se prevedea in cadrul protocoalelor de reglementare un sistem cuprinzator de monitorizare al solului si al apei subterane .

Poluarea cu azotati a apelor subterane datorita activitatilor agricole  necesita pe langa controlul calitatii apei subterane si informatii asupra proprietatilor solului.

Solul a fost caracterizat la o adancime maxima de 2m, dar interesul crescut pentru caracteristicile solului  s-a extins la adancimi mai mari de 2 m.

Limita cea mai scazuta a solului cu roca dura sau cu materia pamantoasa este teoretic delimitata de animale, radacini sau alte amprente de activitate biologica. Astfel limita cea mai de jos a solului este in mod normal limita activitatii biologice, care in general coincide cu adancimea obisnuita a radacinilor plantelor perene. Daca totusi, exista activitate biologica sau alte procese pedogenetice care se extind la mai mult de 200cm, limita cea mai de jos a solului, o stabilim arbitrar la 200cm.

Conditiile de sol, drenajul si permeabilitatea sunt strans legate de productivitatea recoltelor performante; constituindu-se ca factori determinanti.

Cand apar infiltratii dupa o ploaie sau dupa irigatii, zona de sol cedeaza o parte de substante minerale (azotati) in apa de infiltratie si astfel apar numeroase efecte importante ca rezultat al scurgerii apei in substrat. Aceste efecte sunt transmise in primul rand in zona saturata a solului cunoscuta sub numele de acvifer.

 

Principiile de baza ale caracteristicilor solului si ale apei subterane sunt direct legate de procesul de curgere a apei si a transferului de substanta/energie.

        

Pana nu de mult, accentul major al monitorizarii a fost pus pe prelevarea de probe de apa subterana, ignorand tehnicile de monitorizare a zonelor vadoase pentru detectarea din timp a deplasarii poluantilor (ex. azotati).

Monitorizarea zonei vadoase (nesaturata) alaturi de monitorizarea zonei saturate (zonei acvifere subterane ) este necesara pentru:

¨     evaluarea transportului de fertilizatori  aplicati culturilor agricole .

¨     caracterizarea extinderii spatiale a poluarii ce rezulta din folosinta istorica a terenului in  zona de interes.

Monitorizarea zonelor saturate ( acvifere subterane)

Stratele de apa subterana fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul raurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp, in functie de cantitatea de precipitatii, cu o intarziere , care se datoreste timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pamant pana la locul considerat al sursei.

Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mica (m/ zi, sau mai putin), intirzierea in producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fata de perioadele corespunzatoare de precipitatii abundente, respectiv de seceta, este de ordinul saptamanilor sau chiar al lunilor.

Cand se produce poluare punctiforma, impurificatorii patrund in sistemul de curgere al apei subterane si sunt purtati in aval (miscare de advectie), formand o pana de poluare ; forma penei este influentata de alti factori,  incluzand doua tipuri de dispersie hidraulica: amestecul mecanic si difuzia moleculara.

Densitatea substantelor poluante in raport cu apa, precum si natura hidraulica a acviferului (omogenitatea, izotropia, grosimea) vor determina penetrarea pe verticala a penei deoarece aceasta se deplaseaza in aval.

In functie de caracteristicile fizice si biochimice ale materialului saturat, dispersia poate fi de o magnitudine chiar mai mare decat miscarea longitudinala (advectie) in acvifer. Insa, cel mai adesea amestecul mecanic cuplat cu fluxul advectiv creeaza pene de forma eliptica.

Cu  cat aria totala acoperita de pana este mai mare, cu atat impurificatorii devin mai diluati.

Pentru a determina dimensiunile unei pene, forajele de observatie pot fi instalate temporar in acvifer, pentru a preleva probe de apa. O analiza a nivelurilor relative de apa sau a suprafetei piezoelectrice in foraje va arata directia fluxului apei subterane.

Poluarea difuza care sta la baza incarcarii cu azotati a apelor nu este generata de un singur eveniment sau actiune, prin urmare se produce consecvent o intindere larga a impurificatorilor in stratele acvifere.

Frecvent, monitorizarea apei subterane are doua obiective principale: evaluarea extinderii si/sau evolutia contaminarii apei subterane de la o sursa cunoscuta si monitorizarea unei surse potentiale a poluarii apei subterane (Showalter, 1985).

Monitorizarea continua este ceruta in timpul unui program de actiuni de remediere, pentru a evalua progresul sau succesul in decontaminarea solului sau a apelor subterane in zona.

Proiectarea adecvata a sistemului de monitoring pentru stabilirea concentratiilor azotatilor are drept scop evaluarea si managementul de risc pentru producerea unei astfel de poluari si imbunatatirea calitatii resurselor de apa afectate de poluarea cu nitrati.

Proiectarea unui sistem de monitoring  in sprijinul evaluarii poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole se va realiza la nivel de bazin hidrografic .

Eforturile de monitorizare implica in general o gama diversa de scari spatiale si temporale, depinzand de utilizarea datelor rezultate privind calitatea solului si apei subterane. Scara spatiala de monitorizare dicteaza in general rezolutia temporara de prelevare.

Astfel, supravegherea la scara regionala (bazine hidrografice) implica monitorizarea pe termen lung (ani) a schimbarilor sezoniere, spre deosebire de caracterizarea specifica zonei detaliata a unitatilor spatiale mici (campuri), care pot necesita diagrame de prelevare zilnice sau chiar orare.

 

4.     Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Ordinul aproba organizarea Sistemului national de monitoring  integrat  al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti, denumit in continuare Monitoring sol.

Activitatile specifice ale institutiei de referinta care gestioneaza Monitoringul solului si sediul centrului focal sunt prevazute in anexa nr.1 la ordin, reprodusa mai jos:

Anexa nr. 1

Denumirea

Institutia de referinta care gestioneaza sistemul

Activitati specifice

Sediul centrului focal

0

1

2

3

Sistemul national de monitoring  integrat  al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati

Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti,

011464, Blv. Marasti nr. 61, sectorul 1

·        organizarea si gestionarea Sistemului national de monitoring  integrat  al solului si a centrului focal pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si stabilirea sectiunilor de prelevare pentru monitoring si control, reprezentative pentru sursele difuze si punctiforme din agricultura;

·        identificarea si delimitarea cat mai exacta a zonelor vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole (impreuna cu Administratia Nationala « Apele Romane ») si revizuirea acestora;

·        supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului din sol si apele subterane (acvifere), pecum si a altor poluanti din surse agricole, avertizare si prognoza (impreuna cu Administratia Nationala « Apele Romane » ) ;

·        intocmirea cadastrului si a hartilor cu zonele poluate, vulnerabile si potential vulnerabile;

·        stabilirea frecventei de prelevare a probelor, a tehnicilor si a seturilor de analiza;

·        organizarea, realizarea si gestionarea retelei de monitoring ;

·        organizarea, realizarea si gestionarea retelei informatice si a bazei de date nationale specifice, in care se includ si retelele si bazele de date judetene, gestionate de Oficiile Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice;

·        transmiterea datelor catre centrul focal, evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute;

·        intocmirea raportului de etapa;

·        transmiterea si schimbul permanent de date cu Monitoringul  suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole, in apele subterane si de suprafata, gestionat de Administratia Nationala « Apele Romane » si cu Autoritatea Nationala de Meteorologie si Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, in cadrul sistemului national de monitoring integrat;

·        organizarea si gestionarea Sistemului national de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

·        identificarea si controlul surselor poluatoare ;

·         participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare ;

·        evaluarea riscului de poluare ;

·        stabilirea planurilor si programelor de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

·        stabilirea managementului terenurilor agricole in zonele vulnerabile si potential vulnerabile ;

·        stabilirea masurilor de limitare si combatere a poluarii solului, plantelor, apelor de suprafata si freatice ;

·        stabilirea cadrului tehnic de elaborare a planurilor de actiune si planurilor de fertilizare in zonele vulnerabile si potential vulnerabile;

·        organizeaza si realizeaza, impreuna cu A.N.C.A. instruirea formatorilor, a producatorilor agricoli si a fermierilor pentru constientizare si implementare a programelor de actiune;

·         organizeaza si realizeaza, impreuna cu A.N.C.A. instruirea formatorilor, a producatorilor agricoli si a fermierilor pentru constientizare si adoptare a prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole ;

·        Monitorizarea periodica, impreuna cu ANCA, a implementarii prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole;

·        Participa la elaborarea programelor de actiune pentru zonele vulnerabile si identificare a masurilor specifice pentru fiecare din aceste zone si la coordonarea implementarii acestora;

·        raportarea periodica catre ministerele si organismele  de

resort .

Bucuresti,

011464, Blv. Marasti nr. 61, sectorul 1

De asemenea aproba Programul de organizare a Sistemului national de monitoring  integrat  al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, prevazut in anexa nr.2 la ordin.

In termen de un an de la intrarea in vigoare a acestui ordin, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala « Apele Romane », va elabora Programul de supraveghere si control corespunzator, procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in sol si apele subterane, precum si ajustarea metodologiilor de revizuire a zonelor vulnerabile.

In termen de un an de la intrarea in vigoare a acestui ordin, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti va stabili necesarul de materiale si logistica pentru laboratoare, reteaua informatica si bazele de date, va realiza estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor, iar impreuna cu Administratia Nationala « Apele Romane », va incepe identificarea si stabilirea sectiunilor de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni.

 In termen de doi ani de la intrarea in vigoare a acestui ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006, utilizand si Metodologia de organizare si dezvoltare a Sistemului National de Monitoring Integrat al Resurselor de Ape si Zonelor Protejate se va organiza si dezvolta centrul focal specific solului si zonelor vulnerabile, acreditarea si dotarea laboratoarelor acestuia, si va incepe organizarea si dezvoltarea retelei nationale de monitoring a nitratilor proveniti din surse agricole, a retelei informatice si bazei nationale specifice de date.

 In paralel se vor dota si acredita laboratoarele Oficiilor Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice, implicate de asemenea in organizarea si functionarea Monitoringului solului, si se va incepe organizarea si dezvoltarea retelelor de monitoring si a sistemelor informatice si bazelor de date judetene.

5.     Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului cadru de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Ordinul aproba Programul cadru de actiune tehnic pentru  elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole prevazut in anexa la ordin si stabileste in continuare procedura si modul de elaborare si avizare a programelor de actiune.

Comitetele de bazin, infiintate conform art.47 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc procedeul de elaborare, reexaminare sau de revizuire a programului de actiune pentru punerea in practica in zonele vulnerabile ori in fiecare parte a zonei vulnerabile si organizeaza grupuri de lucru care cuprind reprezentanti ai administratiei publice locale, directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala, organizatii profesionale agricole si zootehnice, directiile de sanatate publica, colectivitati teritoriale, directiile de gospodarire a apelor, oficii judetene de studii pedologice si agrochimie, agentii si asociatii de protectia mediului si a consumatorilor si (in masura in care este necesar) toate persoanele sau organismele competente din domeniu (15-20 de persoane).

Situatia zonelor vulnerabile va fi examinata dupa stabilirea sau actualizarea unei diagnoze (identificari) a diferitelor surse de poluare cu nitrati proveniti din activitati agricole (culturi si zootehnie) si a importantei acestora in raport cu alte surse de poluare cu azot (neagricole).

Diagnoza este realizata pe baza analizelor cu privire la:

·     caracteristicile mediului receptor (starea de calitate a apelor de suprafata si subterane);

·     caracteristicile reliefului si ale solului, capacitatea de productie si conditiile pedohidrogeologice;

·     caracteristicile sistemelor agricole (actuale si istorice), care sunt prezente in zonele vulnerabile;

·     clima;

·     riscurile pe care activitatile agricole le produc asupra calitatii apei si ecosistemelor acvatice.

Diagnoza conduce la identificarea masurilor si actiunilor specifice pentru fiecare zona vulnerabila sau portiune de zona vulnerabila. Identificarea si stabilirea cu precizie a acestor masuri si actiuni vor permite stabilirea programului de actiune.

Sarcinile si componenta grupului de lucru vor fi avizate de Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 964/2000, iar un comitet stiintific si tehnic national format din specialisti ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti si ai Administratiei Nationale "Apele Romane" va evalua si va confirma comisiei rigurozitatea diagnozei, corectitudinea si legitimitatea grupului de lucru si corectitudinea evaluarii impactului asupra riscurilor poluarii apelor si solului cu nitrati.

Masuri si actiuni suplimentare de punere in practica in zonele vulnerabile sau parti ale zonelor vulnerabile sunt definite pe baza diagnozei. Ele sunt destinate reducerii poluarii apelor provocata sau indusa de nitratii proveniti din agricultura, in cazul in care masurile obligatorii cuprinse in anexa nr. 4 la Planul de actiune, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000, si in Codul de bune practici agricole nu sunt considerate suficiente pentru realizarea obiectivelor directivei. Totalitatea masurilor si actiunilor, inclusiv cele suplimentare, formeaza programul de actiune consolidat.

Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de catre fermieri si producatori agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile.

Comitetul de bazin inceteaza (opreste) programul de actiune privitor la o zona vulnerabila/zone vulnerabile si parti ale acestora din teritoriul sau, dupa consultarea cu comisia, si dispune elaborarea si aprobarea unui nou program de actiune. El ia aceasta hotarare, daca aceste programe nu sunt eficiente, daca masurile si actiunile nu sunt suficiente ori sunt improprii, daca acestea nu sunt aplicate corespunzator sau in functie de evolutia cunostintelor stiintifice si tehnice ori de evolutia starii mediului.

Fiecare program de actiune precizeaza indicatorii care permit urmarirea si evaluarea eficacitatii sale.

Comitetul de bazin, dupa consultarea directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala, va desemna (specifica) unul sau mai multe organisme insarcinate cu obtinerea informatiilor de la agricultori care sa permita aprecierea si analiza evolutiei actiunilor intreprinse si a implementarii masurilor, a riscurilor de poluare a apelor cu nitrati si va furniza analiza integrala sau partiala a acestor informatii ori sinteza ei catre Sistemul national de monitoring  integrat  al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti, infiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 242/197/2005.            

 Comitetul de bazin intocmeste un raport care sa evidentieze modalitatile de punere in practica, progresele realizate in limitarea practica a riscurilor de poluare cu azot a apelor si evolutia continutului de nitrati al acestora. Raportul va fi intocmit inainte de incheierea anului pentru reexaminarea programului de actiune prevazut. Reexaminarea va avea loc nu mai tarziu de 20 decembrie 2008 si apoi o data la 2 ani.

Programul de actiune poate fi unic pentru bazinul/spatiul hidrografic si toti producatorii agricoli si fermierii trebuie sa-l respecte in exploatatiile agricole situate in zone vulnerabile.

Programul local de actiune aprobat de comisie va fi distribuit tuturor institutiilor si factorilor implicati si un duplicat va fi afisat obligatoriu la primaria comunei din zona vulnerabila. Fiecare producator agricol sau fermier din zona vulnerabila va primi de la primarie un duplicat si va semna un tabel de confirmare a primirii.

Continutul programului de actiune

Partea I

1.1 Principii generale in care sunt  prezentate rezultatele diagnozei si concluziile acesteia

Partea a-II-a

 Definirea continutului masurilor programului de actiune

2.1. Obligatia de a stabili un plan de fertilizare si de a completa un caiet de evidente a aplicarilor pe camp a fertilizantilor cu azot, organici si minerali. Documentele pentru evidenta tipurilor si modului de aplicare a ingrasamintelor

2.2. Obligatia de a respecta cantitatea maxima de azot continuta in dejectiile imprastiate (aplicate) anual

2.3. Obligatia de a  imprastia fertilizanti organici si minerali pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcela pentru toate culturile si de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si modalitatile de fractionare, facand deosebirea, daca este cazul, intre culturile irigate si neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenti zootehnici)

2.3.1. Echilibrarea fertilizarii cu azot a parcelei irigate

2.4. Tipurile de fertilizanti si obligatia de a respecta perioadele de interdictie (restrictionare) de aplicare (imprastiere)

2.5. Obligatia de a respecta conditiile  particulare de  aplicare (imprastiere) a fertilizantilor azotati organici si minerali (cazuri specifice)

1o  In vecinatatea apelor de suprafata

2o Pe terenuri in panta

3o Pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate  sau acoperite de zapada

2.6. Depozitarea dejectiilor zootehnice. Obligatia de a dispune de o capacitate etansa de stocare

2.7. Gestionarea durabila  a terenurilor agricole

2.8. Limitarea aporturilor de azotati minerali si alte masuri

2.8.1. Indicatorii de supraveghere si evaluare a programelor de actiune

2.8.2. Dispozitii pentru micile ferme de crestere a animalelor cu potential de dezvoltare si a celor detinute de tinerii agricultori

2.9. Alte masuri de remediere ce permit limitarea restrictionarilor si a efectelor socioeconomice nefavorabile asupra producatorilor agricoli si fermierilor

2.10. Masuri de sensibilizare, formare si consiliere a producatorilor agricoli implicati in implementarea programului de actiune

Anexe ale programului de actiune:

1. Lista comunelor din bazinul/spatiul hidrografic, zone vulnerabile, pentru care se aplica programul de actiune.

2. Concluziile diagnozei.

3. Modele de planuri de fertilizare si de caiete de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte si documente insotitoare.

4. Modalitati de calcul al cantitatii maxime de azot in dejectii.

5. Modalitati de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documente insotitoare.

6. Reguli de gestionare durabila a terenurilor agricole.

6.     Aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile) prin Ordinul comun nr. 241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Ordinul aproba lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole, prevazuta in anexa nr.1 la ordin, aproba lista localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole, prevazuta in anexa nr.2. De asemenea prevede ca in termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala " Apele Romane" , va efectua o revizie finala a listelor prevazute in anexele 1 si 2 la ordin, iar in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2008, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala "Apele Romane", va stabili zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, si va intocmi hartile cu aceste zone.

Listele cu zonele vulnerabile sunt reproduse mai jos:

Lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole

SIRSUP

COMUNA

JUDET

FORMA

RELIEF

AGRICOL

ARABIL

Sursa NO3 la nivelul comunei

ha

ha

Surse actuale

Surse istorice

7384

SINTIMBRU

ALBA

campie

3630

2229

*

10195

BOCSIG

ARAD

campie

6303

4199

*

11398

MACEA

ARAD

campie

6620

5385

*

11584

PECICA

ARAD

campie

19473

17252

*

12091

SINTANA

ARAD

campie

9905

8636

*

9397

VLADIMIRESCU

ARAD

campie

10054

9141

*

12812

ZARAND

ARAD

campie

6509

4027

*

10872

GHIOROC

ARAD

deal

3948

2680

*

14165

BAICULESTI

ARGES

campie

3061

1270

*

14272

BALILESTI

ARGES

campie

2235

463

*

14851

BUDEASA

ARGES

campie

1837

872

*

13301

COLIBASI

ARGES

campie

2085

1237

*

16365

DIRMANESTI

ARGES

campie

2036

879

*

17209

MICESTI

ARGES

campie

1354

717

*

17824

OARJA

ARGES

campie

3547

3032

*

13169

PITESTI

ARGES

campie

631

502

*

19338

TITESTI

ARGES

campie

1278

548

*

15901

COSESTI

ARGES

deal

2682

367

*

17254

MIHAESTI

ARGES

deal

3223

550

*

17851

PIETROSANI

ARGES

deal

2041

555

*

18242

PRIBOIENI

ARGES

deal

1042

337

*

18778

STILPENI

ARGES

deal

1432

455

*

13819

ALBESTII DE ARGES

ARGES

munte

2336

369

*

13999

ANINOASA

ARGES

munte

1654

202

*

15448

CICANESTI

ARGES

munte

1558

223

*

16551

GODENI

ARGES

munte

1768

187

*

19631

VALEA DANULUI

ARGES

munte

2217

430

*

19695

VALEA IASULUI

ARGES

munte

1365

250

*

13622

CURTEA DE ARGES

ARGES

partial munte

4038

638

*

18670

SCHITU GOLESTI

ARGES

partial munte

1102

301

*

19999

VLADESTI

ARGES

partial munte

1627

471

*

21506

BLAGESTI

BACAU

campie

3638

2247

*

21757

CAIUTI

BACAU

deal

3412

1893

*

21855

CLEJA

BACAU

deal

2609

1801

*

22781

GIRLENI

BACAU

deal

1454

1002

*

20313

HEMEIUS

BACAU

deal

1382

1065

*

20466

MARGINENI

BACAU

deal

3014

1764

*

24766

RACACIUNI

BACAU

deal

4073

3259

*

20670

STEFAN CEL MARE

BACAU

deal

5253

3430

*

20965

TIRGU OCNA

BACAU

partial munte

2690

372

*

26564

ORADEA

BIHOR

campie

6707

4063

*

30988

SALACEA

BIHOR

campie

5600

4208

*

31422

SOIMI

BIHOR

campie

5118

2685

*

31789

TINCA

BIHOR

campie

9669

7469

*

32394

BISTRITA

BISTRITA-NASAUD

deal

7642

2706

*

33122

CHIUZA

BISTRITA-NASAUD

deal

2696

1245

*

34397

SALVA

BISTRITA-NASAUD

deal

3007

1642

*

34903

SINTEREAG

BISTRITA-NASAUD

deal

4527

2516

*

35312

URMENIS

BISTRITA-NASAUD

deal

4820

3387

*

32633

BISTRITA BIRGAULUI

BISTRITA-NASAUD

munte

3147

698

*

33364

ILVA MICA

BISTRITA-NASAUD

munte

2230

408

*

33382

JOSENII BIRGAULUI

BISTRITA-NASAUD

munte

3560

760

*

33603

LUNCA ILVEI

BISTRITA-NASAUD

munte

2473

670

*

34235

PRUNDU BIRGAULUI

BISTRITA-NASAUD

munte

2393

744

*

36756

CORNI

BOTOSANI

campie

4406

3433

*

38580

PRAJENI

BOTOSANI

campie

3153

2414

*

39168

STEFANESTI

BOTOSANI

campie

8061

6633

*

39328

TRUSESTI

BOTOSANI

campie

6867

5054

*

42708

CHISCANI

BRAILA

campie

5356

4773

*

43180

GALBENU

BRAILA

campie

7370

6996

*

43652

MOVILA MIRESII

BRAILA

campie

6864

5574

*

44140

SUTESTI

BRAILA

campie

5782

4950

*

44202

TRAIAN

BRAILA

campie

14883

14114

*

44257

TUDOR VLADIMIRESCU

BRAILA

campie

8772

7495

*

44391

VADENI

BRAILA

campie

11904

11070

*

44462

VISANI

BRAILA

campie

5309

4075

*

40606

BOD

BRASOV

campie

2902

2250

*

41667

PREJMER

BRASOV

campie

5375

3571

*

40241

CODLEA

BRASOV

deal

5225

2926

*

40278

FAGARAS

BRASOV

deal

2154

1048

*

41818

SERCAIA

BRASOV

deal

6759

3616

*

40633

BRAN

BRASOV

munte

3645

278

*

40928

DUMBRAVITA

BRASOV

partial munte

4970

1000

*

41033

HALCHIU

BRASOV

partial munte

7533

5530

*

41088

HARMAN

BRASOV

partial munte

4464

2999

*

40465

VICTORIA

BRASOV

partial munte

7492

411

*

42236

VISTEA

BRASOV

partial munte

9182

3513

*

44934

BALTA ALBA

BUZAU

campie

6643

5388

*

46867

GLODEANU SARAT

BUZAU

campie

5508

5286

*

47453

MEREI

BUZAU

campie

7613

4293

*

47578

MIHAILESTI

BUZAU

campie

4865

4412

*

50102

VERNESTI

BUZAU

campie

5035

2657

*

101458

BUDESTI

CALARASI

campie

8860

8510

*

101724

CASCIOARELE

CALARASI

campie

1881

1370

*

102945

FRUMUSANI

CALARASI

campie

6454

6265

*

105222

SOHATU

CALARASI

campie

7035

6854

*

105384

SOLDANU

CALARASI

campie

3280

3019

*

105259

SPANTOV

CALARASI

campie

5315

5218

*

105605

ULMENI

CALARASI

campie

5180

4960

*

105829

VASILATI

CALARASI

campie

7208

6846

*

55687

APAHIDA

CLUJ

deal

7823

4137

*

56210

BONTIDA

CLUJ

deal

6231

3366

*

54975

CLUJ-NAPOCA

CLUJ

deal

7949

4103

*

64194

CERNAT

COVASNA

munte

6290

4378

*

63937

BOROSNEU MARE

COVASNA

partial munte

4897

3232

*

64265

DOBIRLAU

COVASNA

partial munte

1551

293

*

64639

OZUN

COVASNA

partial munte

8581

5992

*

66401

BILCIURESTI

DAMBOVITA

campie

2959

2797

*

101840

CIOCANESTI

DAMBOVITA

campie

2866

2670

*

102286

CREVEDIA

DAMBOVITA

campie

4546

4216

*

68627

RACARI

DAMBOVITA

campie

5530

4913

*

72409

GHERCESTI

DOLJ

campie

4696

4092

*

70094

ISALNITA

DOLJ

campie

2114

1833

*

76040

COSMESTI

GALATI

campie

3407

3271

*

75221

DRAGANESTI

GALATI

campie

5088

4458

*

76353

FUNDENI

GALATI

campie

3250

2743

*

76601

IVESTI

GALATI

campie

6464

5239

*

77153

SCHELA

GALATI

campie

4084

3624

*

77313

TUDOR VLADIMIRESCU

GALATI

campie

4355

3764

*

77402

UMBRARESTI

GALATI

campie

5641

4270

*

102106

COMANA

GIURGIU

campie

4947

4195

*

103372

GOSTINARI

GIURGIU

campie

2538

2374

*

103407

GRADINARI

GIURGIU

campie

2736

2538

*

77910

BALESTI

GORJ

deal

5662

4078

*

83525

CRISTURU SECUIESC

HARGHITA

deal

3110

1421

*

83133

ODORHEIU SECUIESC

HARGHITA

deal

3364

1024

*

87638

ORASTIE

HUNEDOARA

campie

2098

1408

*

91330

SOIMUS

HUNEDOARA

campie

4295

1964

*

89561

GEOAGIU

HUNEDOARA

partial munte

1749

5077

*

100870

ARMASESTI

IALOMITA

campie

5690

5023

*

102240

COSERENI

IALOMITA

campie

5999

5582

*

102749

FIERBINTI-TIRG

IALOMITA

campie

4369

4104

*

93646

GIURGENI

IALOMITA

campie

6749

6668

*

103960

JILAVELE

IALOMITA

campie

4202

3547

*

100736

MANASIA

IALOMITA

campie

2968

2609

*

105026

SINESTI

IALOMITA

campie

5338

4974

*

95612

ALEXANDRU I. CUZA

IASI

campie

4043

3294

*

96110

BUTEA

IASI

campie

2752

2201

*

96147

CEPLENITA

IASI

campie

3682

2145

*

96370

COMARNA

IASI

campie

3470

1554

*

96478

COTNARI

IASI

campie

7155

2772

*

96637

CRISTESTI

IASI

campie

3003

2307

*

96815

DELENI

IASI

campie

6823

3724

*

97090

GOLAIESTI

IASI

campie

3861

2814

*

97241

GRAJDURI

IASI

campie

1490

950

*

97438

HALAUCESTI

IASI

campie

3794

3466

*

95355

HIRLAU

IASI

campie

2778

1555

*

95060

IASI

IASI

campie

3816

1368

*

97679

LETCANI

IASI

campie

5002

3135

*

97777

MADIRJAC

IASI

campie

1236

525

*

97811

MIRCESTI

IASI

campie

2666

2247

*

97919

MIROSLAVA

IASI

campie

6197

4059

*

98051

MIROSLAVESTI

IASI

campie

5400

4325

*

98168

MOGOSESTI-SIRET

IASI

campie

2849

2556

*

98505

POPRICANI

IASI

campie

5535

3552

*

98998

SCOBINTI

IASI

campie

5510

3001

*

95471

TIRGU FRUMOS

IASI

campie

12896

8963

*

95293

TOMESTI

IASI

campie

2280

958

*

99968

VALEA SEACA

IASI

campie

2566

1940

*

100219

VOINESTI

IASI

campie

3459

2194

*

97606

LESPEZI

IASI

deal

4250

3100

*

97875

MIRONEASA

IASI

deal

1839

1210

*

98916

SCINTEIA

IASI

deal

3170

2378

*

99478

TATARUSI

IASI

deal

3220

2429

*

99673

TIBANA

IASI

deal

4449

2904

*

100086

VINATORI

IASI

deal

4024

2782

*

102543

1 DECEMBRIE

ILFOV

campie

2170

2127

*

179285

CHITILA

ILFOV

campie

783

744

*

101957

CIOROGIRLA

ILFOV

campie

2728

2683

*

102525

DARASTI-ILFOV

ILFOV

campie

1167

1143

*

179310

DOBROIESTI

ILFOV

campie

855

741

*

179383

JILAVA

ILFOV

campie

2021

1929

*

179409

MAGURELE

ILFOV

campie

3488

3351

*

107001

ARDUSAT

MARAMURES

campie

2243

1525

*

108106

FARCASA

MARAMURES

campie

3114

1829

*

106363

GROSI

MARAMURES

campie

2115

565

*

108491

REMETEA CHIOARULUI

MARAMURES

campie

3166

1194

*

108794

SACALASENI

MARAMURES

campie

4616

2136

*

108918

SALSIG

MARAMURES

campie

2386

1575

*

108963

SEINI

MARAMURES

deal

3965

2550

*

108614

RONA DE JOS

MARAMURES

munte

1435

595

*

108632

RONA DE SUS

MARAMURES

munte

1406

605

*

108892

SALISTEA DE SUS

MARAMURES

munte

3400

955

*

106559

SIGHETU MARMATIEI

MARAMURES

partial munte

7782

1430

*

106648

VADU IZEI

MARAMURES

partial munte

1226

495

*

109504

VISEU DE JOS

MARAMURES

partial munte

3820

555

*

111783

GIRLA MARE

MEHEDINTI

campie

5485

4783

*

113206

PRISTOL

MEHEDINTI

campie

3269

3958

*

116340

CRAIESTI

MURES

deal

2039

1366

*

114355

CRISTESTI

MURES

deal

1014

755

*

117177

GORNESTI

MURES

deal

6319

3631

*

114382

SINCRAIU DE MURES

MURES

deal

1454

1050

*

121796

BOTESTI

NEAMT

campie

4549

4119

*

122668

GHERAESTI

NEAMT

campie

2851

2325

*

123674

PODOLENI

NEAMT

campie

3591

2799

*

124117

ROZNOV

NEAMT

campie

3573

3175

*

125061

ZANESTI

NEAMT

campie

2741

2187

*

121607

BODESTI

NEAMT

deal

4078

2817

*

122061

CINDESTI

NEAMT

deal

2954

1389

*

122132

COSTISA

NEAMT

deal

2231

1845

*

120771

DUMBRAVA ROSIE

NEAMT

deal

3335

2716

*

124028

REDIU

NEAMT

deal

2896

1844

*

120824

SAVINESTI

NEAMT

deal

1651

1378

*

121732

BORLESTI

NEAMT

munte

5471

2938

*

122187

CRACAOANI

NEAMT

munte

3193

910

*

122249

DAMUC

NEAMT

munte

6236

123

*

123479

PIATRA SOIMULUI

NEAMT

munte

2591

904

*

126102

CEZIENI

OLT

campie

3166

2661

*

125542

CORABIA

OLT

campie

10197

9732

*

126718

DOBROSLOVENI

OLT

campie

4326

3542

*

127019

FARCASELE

OLT

campie

2869

2571

*

129567

TRAIAN

OLT

campie

2495

2318

*

130026

VLADILA

OLT

campie

2035

1900

*

130678

BLEJOI

PRAHOVA

campie

1555

1519

*

130785

BUCOV

PRAHOVA

campie

2844

1997

*

130847

PAULESTI

PRAHOVA

campie

3820

2137

*

130892

TIRGSORU VECHI

PRAHOVA

campie

3675

3549

*

137504

CRUCISOR

SATU-MARE

campie

1650

753

*

138208

MOFTIN

SATU-MARE

campie

10715

8249

*

138431

PAULESTI

SATU-MARE

campie

5294

3687

*

136642

TASNAD

SATU-MARE

campie

9393

6611

*

139250

URZICENI

SATU-MARE

campie

2742

2212

*

147633

CAJVANA

SUCEAVA

campie

2201

1842

*

148970

GRANICESTI

SUCEAVA

campie

3924

3129

*

150524

TODIRESTI

SUCEAVA

campie

4286

3308

*

146995

BALCAUTI

SUCEAVA

deal

2872

2523

*

147036

BILCA

SUCEAVA

deal

1847

1663

*

148293

DORNESTI

SUCEAVA

deal

2723

2273

*

148694

FRATAUTII VECHI

SUCEAVA

deal

3143

2574

*

149101

HORODNIC

SUCEAVA

deal

5115

3950

*

146628

RADAUTI

SUCEAVA

deal

2188

1785

*

150196

SATU MARE

SUCEAVA

deal

1931

1544

*

151077

VICOVU DE JOS

SUCEAVA

deal

2151

1038

*

151095

VICOVU DE SUS

SUCEAVA

deal

3193

2089

*

148612

FRASIN

SUCEAVA

munte

3144

560

*

146584

GURA HUMORULUI

SUCEAVA

munte

2001

649

*

150294

STRAJA

SUCEAVA

munte

1480

414

*

150935

VAMA

SUCEAVA

munte

3644

538

*

148872

GALANESTI

SUCEAVA

partial munte

2719

2148

*

149753

PALTINOASA

SUCEAVA

partial munte

1731

1067

*

153062

GRATIA

TELEORMAN

campie

3646

3168

*

153972

SACENI

TELEORMAN

campie

5226

4586

*

154308

SIRBENI

TELEORMAN

campie

3107

2726

*

154585

TATARASTII DE JOS

TELEORMAN

campie

8543

7997

*

156277

CENEI

TIMIS

campie

11714

10247

*

157004

FOENI

TIMIS

campie

5817

4729

*

157086

GATAIA

TIMIS

campie

19541

15993

*

157246

GIARMATA

TIMIS

campie

6634

4968

*

157317

GIULVAZ

TIMIS

campie

9550

7083

*

157424

JEBEL

TIMIS

campie

9968

8070

*

158065

PECIU NOU

TIMIS

campie

12198

9115

*

158109

PERIAM

TIMIS

campie

9050

7670

*

158779

SAG

TIMIS

campie

8622

7312

*

158528

SATCHINEZ

TIMIS

campie

8979

8021

*

159035

TORMAC

TIMIS

campie

12774

10937

*

159142

UIVAR

TIMIS

campie

18096

15656

*

157683

MASLOC

TIMIS

deal

12027

9036

*

158181

PISCHIA

TIMIS

deal

9754

7197

*

168372

BABENI

VALCEA

campie

2478

1722

*

168791

BUDESTI

VALCEA

campie

2659

1624

*

171325

MIHAESTI

VALCEA

campie

2984

1589

*

Anexa nr.2

Lista localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de

nitrati din activitati agricole

Spatiul hidrografic Somes - Tisa

Nr. crt 

COMUNA 

JUDET 

FORMA RELIEF

AGRICOL

ARABIL

Sursa NO3 la nivelul comunei

ha

ha

 Surse actuale

Surse istorice

1

APAHIDA

CLUJ

deal

7823

4137

*

2

ARDUSAT

MARAMURES

campie

2243

1525

*

3

BISTRITA

BISTRITA-NASAUD

deal

7642

2706

*

4

BISTRITA BIRGAULUI

BISTRITA-NASAUD

munte

3147

698

*

5

BONTIDA

CLUJ

deal

6231

3366

*

6

CHIUZA

BISTRITA-NASAUD

deal

2696

1245

*

7

CLUJ-NAPOCA

CLUJ

deal

7949

4103

*

8

CRUCISOR

SATU-MARE

campie

1650

753

*

9

FARCASA

MARAMURES

campie

3114

1829

*

10

GROSI

MARAMURES

campie

2115

565

*

11

ILVA MICA

BISTRITA-NASAUD

munte

2230

408

*

12

JOSENII BIRGAULUI

BISTRITA-NASAUD

munte

3560

760

*

13

LUNCA ILVEI

BISTRITA-NASAUD

munte

2473

670

*


14

MOFTIN

SATU-MARE

campie

10715

8249

*

15

PAULESTI

SATU-MARE

campie

5294

3687

*

16

PRUNDU BIRGAULUI

BISTRITA-NASAUD

munte

2393

744

*

17

REMETEA CHIOARULUI

MARAMURES

campie

3166

1194

*

18

RONA DE JOS

MARAMURES

munte

1435

595

*

19

RONA DE SUS

MARAMURES

munte

1406

605

*

20

SACALASENI

MARAMURES

campie

4616

2136

*

21

SALISTEA DE SUS

MARAMURES

munte

3400

955

*

22

SALSIG

MARAMURES

campie

2386

1575

*

23

SALVA

BISTRITA-NASAUD

deal

3007

1642

*

24

SEINI

MARAMURES

deal

3965

2550

*

25

SIGHETU MARMATIEI

MARAMURES

partial munte

7782

1430

*

26

SINTEREAG

BISTRITA-NASAUD

deal

4527

2516

*

27

URZICENI

SATU-MARE

campie

2742

2212

*

28

VADU IZEI

MARAMURES

partial munte

1226

495

*

29

VISEU DE JOS

MARAMURES

partial munte

3820

555

*

Spatiul hidrografic Crisuri

Nr. crt 

COMUNA 

JUDET 

FORMA

RELIEF

AGRICOL

ARABIL

Sursa NO3 la nivelul comunei

ha

ha

Surse actuale

Surse istorice

1

BOCSIG

ARAD

campie

6303

4199

*

2

GHIOROC

ARAD

deal

3948

2680

*

3

MACEA

ARAD

campie

6620

5385

*

4

MOFTIN

SATU-MARE

campie

10715

8249

*

5

ORADEA

BIHOR

campie

6707

4063

*

6

SALACEA

BIHOR

campie

5600

4208

*

7

SINTANA

ARAD

campie

9905

8636

*

8

SOIMI

BIHOR

campie

5118

2685

*

9

TASNAD

SATU-MARE

campie

9393