Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Exceptia de neconstitutionalitate

Legislatie












ALTE DOCUMENTE

Retinerea sau retragerea permisului de conducere
LEGE - privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca
Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie
HOTARIREA Nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuint
Asistenta Juridica
Acte normative cu relevanta in achizitii publice
Inscrisuri care trebuie sa se afle in mod obligatoriu in cabina locomotivelor
Despre partajul succesoral si despre raport
CAILE DE ATAC ORDINARE

Exceptia de neconstitutionalitate

Avand in vedere ca in cazul actiunilor impotriva ordonantelor Guvernului, se poate introduce actiunea numai insotita de exceptia de neconstitutionalitate, iar instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond, 939j97j urmand ca dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios administrativ sa repuna cauza pe rol si sa dea termen, cu citarea partilor, numai daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala, in caz contrar, respingand actiunea ca inadmisibila pe fond, precum si considerentele deciziei nr. 660 din 04.07.2007 a Curtii Constitutionale, voi itera si motivele subsemnatului in privinta exceptiei de neconstitutionalitate a dispoz. art. I, II, III si V din Ordonanta de urgenta nr. 75/2008.




Fata de cele de mai sus, se retine ca prin decizia sus-mentionata, Curtea Constitutionala, referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004, a statuat ca in cadrul procesului judiciar, exceptia de neconstitutionalitate se inscrie in randul exceptiilor de procedura prin care, partea care le ridica, instanta de judecata din oficiu sau procurorul urmareste impiedicarea unei judecati care s-ar intemeia pe o dispozitie legala neconstitutionala. In aceeasi ordine conceptuala, exceptia de neconstitutionalitate reprezinta o chestiune prejudiciala, adica o problema juridica a carei rezolvare trebuie sa preceada solutionarea litigiului cu care este conexa. Asa se si explica prevederea cuprinsa in art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, in conformitate cu care, «pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda».

Asadar, exceptia de neconstitutionalitate nu poate forma obiectul unei actiuni principale nici in fata instantei de judecata sau de arbitraj, unde constituie intotdeauna un mijloc de aparare intr-un litigiu in curs de solutionare, si nici in fata Curtii Constitutionale."

In aceeasi ordine de idei, Curtea constata ca, in conformitate cu prevederile art.126 alin.(6) teza a doua din Constitutie. Totodata, potrivit art.146 lit.d) teza intai din Constitutie, Curtea Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial". Aceasta din urma dispozitie constitutionala a fost dezvoltata in legea organica a Curtii Constitutionale, recte la art.29.

Din textele mentionate rezulta ca solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a unei legi sau a unei ordonante, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, reprezinta o forma de control al constitutionalitatii care se deruleaza a posteriori. Atat art.146 lit.d) din Constitutie, cat si art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 se refera la exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in fata "instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial", "in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia". Exceptia trebuie sa aiba ca obiect neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare "care are legatura cu solutionarea cauzei".

Se deduce ca posibilitatea ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate presupune existenta unui litigiu pe rolul instantei, iar solutionarea acestuia depinde de rezolvarea de catre Curtea Constitutionala a unei exceptii care are legatura cu cauza.

Aceeasi concluzie se desprinde si din jurisprudenta mai sus indicata, prin care Curtea Constitutionala, respingand ca inadmisibile exceptiile de neconstitutionalitate, a statuat ca legile si ordonantele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principala, prin actiune introdusa in acest scop la instanta de judecata sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de exceptie, in valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim.

Asa fiind, Curtea retine ca, in masura in care art.9 se interpreteaza in sensul ca persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate introduce la instanta de contencios administrativ actiune al carei obiect principal il constituie sesizarea directa a Curtii Constitutionale pentru a declara ca fiind neconstitutionale actele mentionate, textul este neconstitutional, prin raportare la prevederile din Legea fundamentala enuntate mai sus.

Atunci cand obiectul actiunii principale introduse la instanta de judecata este constatarea neconstitutionalitatii unei ordonante simple sau ordonante de urgenta a Guvernului ori a unor dispozitii din aceasta, exceptia de neconstitutionalitate este transformata intr-o veritabila actiune directa, pierzandu-si astfel natura sa de exceptie, inteleasa ca un mijloc de aparare care nu pune in discutie fondul pretentiei deduse judecatii.

In ceea ce priveste teza a doua a alin.(3) al art.9 din legea criticata - "In caz contrar, instanta respinge actiunea ca inadmisibila pe fond"-, Curtea constata ca textul nu prezinta elemente de neconstitutionalitate, insa, se impune ca solutia legislativa sa fie reexaminata de catre legiuitor, cu prilejul punerii de acord a intregului mecanism al art.9 cu decizia de fata.

Astfel, in cauza de fata, Guvernul a incalcat dispoz. imperative ale art. 1 alin. 4 din Constitutie, care prevad principiul seprararii puterilor in stat, textul ordonantei excluzand posibilitatea executarii silite a statului cu privire la sumele cuprinse in titluri executorii, debitorul -statul- avand astfel libertatea de a amana sine die executarea obligatiilor stabilite prin titlu. Sunt incalcate astfel, in opinia subsemnatului, prevederile constitutionale ale art.11, 20, art.44 alin.(1) si (2) si ale art.1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens inteleg sa invoc cauzele Burdov impotriva Rusiei, 2002, si Sandor impotriva Romaniei, 2005, prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, in esenta, ca neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive prin care s-a dispus plata de catre administratie a unei sume stabilite de instantele judecatoresti este de natura a incalca art.6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art.1 din Protocolul aditional la conventie.




Totodata, norma contestata este contrara prevederilor art.44 alin.(1) din Constitutie, intrucat creeaza o inegalitate intre institutiile statului si particulari in ceea ce priveste regimul executarii silite asupra fondurilor banesti, care nu poate fi justificata prin necesitatea asigurarii bunei functionari a institutiilor de stat si de indeplinire a obligatiilor de stat membru al UE, intrucat in alte cauze, vezi marirea pensiilor, a gasit resursele necesare acoperirii masurilor dispuse.

In sustinerea neconstitutionalitatii ordonantei mentioneaz ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului 'este in sensul inlaturarii diferentelor de regim juridic intre particulari si institutiile statului in ceea ce priveste executarea silita a hotararilor judecatoresti, mergand chiar pana acolo incat sa considere ca titlurile executorii impotriva autoritatilor statului, incorporand garantia impartialitatii si independentei actului de justitie, ar trebui executate din oficiu'.

Consider ca dispozitiile Ordonantei de urgenta criticate 'sunt neconstitutionale in raport de prevederile art.21, art.44 din Constitutie si art.1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale'. Aceste texte de lege creeaza o stare de imposibilitate pentru creditori de a-si pune in executare o hotarare judecatoreasca pronuntata impotriva statului, intrucat acestea nu plateste de bunavoie, or, garantiile unui proces echitabil de care a beneficiat justitiabilul in cursul fazei judiciare a procedurii isi pierd ratiunile de a fi, in situatia in care administratia refuza, omite sau intarzie sa execute hotararea judecatoreasca.' In acest sens, este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - cauzele Di Pede contra Italiei si Sabin Popescu contra Romaniei, in care se statueaza ca dreptul de acces la justitie, garantat de art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, vizeaza si executarea hotararilor judecatoresti. Totodata, creeaza un exces de protectie a institutiilor publice in raporturile cu creditorul privat, ceea ce este in contradictie cu dispozitiile art.44 alin.(2) din Legea fundamentala.

In fine, dispozitiile criticate contravin art.1 alin.(3), art.16, art.21 alin.(3), art.44 alin.(1) si art.53 din Constitutie, precum si art.1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, lezand drepturile si interesele legitime ale creditorilor, creand un regim discriminatoriu, de favoare pentru debitorul reprezentat de statul Roman si o protectie sporita a proprietatii private a institutiilor publice in dauna altor subiecte de drept, titulare de creante certe, lichide si exigibile. Exceptarea veniturilor institutiei publice reprezentate de Ministerul Justitiei de la executarea obligatiilor de plata ce ii revin acesteia contravine dispozitiilor art.44 alin.(2) din Constitutie.

Prin textele de lege criticate s-a procedat la instituirea unei proceduri executionale speciale, care favorizeaza institutia bugetara reprezentata de Ministerul Justitiei, determinand incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la liberul acces la justitie, ocrotirea in mod egal a proprietatii private si dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica la repararea pagubei.

Va rog sa primiti, stimate domnule Presedinte, asigurarea intregii mele consideratii.

            Lucian-Cosmin Manoloiu

Data

29.07.2008

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE APEL CRAIOVA












Document Info


Accesari: 1560
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )