Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Infractiuni contra sanatatii publice

Legislatie


Infractiuni contra sanatatii publice

Subsectiunea I. Zadarnicirea combaterii bolilor



1. Continutul legal

Sub aceasta denumire este incriminata în art. 308 C. pen. nerespectarea masu­rilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare, daca a avut ca ur­mare raspândirea unei asemenea boli.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale refe­ritoare la ocrotirea sanatatii publice împotriva faptelor de zadarnicire a combaterii bolilor.

b) Fapta nu are un obiect material, în afara de cazul când actiunea faptuito­rului se rasfrânge asupra unui obiect material (de exemplu, împiedicarea dezinfectarii unor vehicule sau a arderii unor materiale infectate etc.).

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana. Partici­patia este posibila sub oricare din formele acesteia.

b) Subiect pasiv este persoana care s-a îmbolnavit ca urmare a raspândirii unei boli.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta într-o actiune[1] sau inactiune prin care sunt zadarnicite masurile de prevenire sau combatere a bolilor (de exemplu, nu se respecta masurile de izolare a bolnavului ori nu se respecta tratamentul me­dical).

b) Urmarea imediata consta în raspândirea unor boli molipsitoare. Prin raspândire se întelege contaminarea, transmiterea bolii unor alte persoane. În situatia când fapta are ca urmare îmbolnavirea efectiva sau moartea unei persoane, infractiunea intra în concurs, dupa caz, cu infractiunea de vatamare corporala din culpa sau infractiunea de ucidere din culpa[2].

c) Legatura de cauzalitate. Între fapta de nerespectare a masurilor privi­toare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare si urmare trebuie sa existe un raport de cauzalitate.

Legea nu cere existenta unor cerinte speciale de loc sau timp.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie în cazul savârsirii infractiunii este intentia directa sau indirecta ori culpa (în cazul savârsirii infractiunii prin inactiune). ­

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, desi pedepsibile, nu se pe­depsesc.

Infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor se consuma în momentul când s-a produs raspândirea bolii molipsitoare.

B. Modalitati. Dispozitiile art. 308 C. pen. prevad numai modalitatea tipi­ca simpla. Infractiunea este însa susceptibila de modalitati faptice (de exemplu, daca masurile privesc numai prevenirea unei boli ori ele privesc combaterea bolii).

C. Sanctiuni. Pentru sanctionarea infractiunii de zadarnicire a combaterii bolilor se prevede închisoarea de la o luna la 2 ani sau amenda.

Subsectiunea a II-a. Contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire este incriminata în art. 309 C. pen. transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin relatii sexuale între persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexuala, de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala. Fapta prezinta un caracter mai grav daca s-a transmis victimei sindromul imu­nodeficitar dobândit de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiect juridic special îl constituie relatiile sociale referi toare la sanatatea publica a caror dezvoltare este conditionata si de existenta unor relatii sexuale între persoane sanatoase si de netransmiterea prin aceste relatii a unor boli venerice sau a sindromului 10210d315k imunodeficitar dobândit.

b) Obiect material al infractiunii este însusi corpul persoanei care sufera conta­minarea venerica. ­

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi numai o persoana bolnava de o boala venerica sau de SIDA (subiect activ calificat).

b) Subiectul pasiv este necircumstantiat, putând fi orice persoana care sufera contaminarea cu o boala venerica sau SIDA.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ac­tiunea de transmitere a unei boli venerice care se poate face prin raport sexual, relatii sexuale între persoane de acelasi sex si acte de perversiune sexuala. De asemenea, se realizeaza prin transmiterea bolii cunoscute sub numele de SIDA.

Actiunea de transmitere se poate realiza numai daca faptuitorul este bolnav de o boala venerica sau de SIDA, iar victima, în momentul savârsirii faptei, nu suferea de aceasta boala. Daca ambele persoane sunt bolnave de boli venerice diferite ori de SIDA, pe care si le transmit reciproc, fiecare dintre aceste persoane raspunde pentru fapta prevazuta de art. 309 C. pen.[3]

Daca actul sexual prin care s-a transmis boala venerica sau SIDA con­stituie o infractiune privitoare la viata sexuala se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni[4].

Faptuitorul trebuie sa stie ca sufera de o astfel de boala.

b) Urmarea imediata. Este necesar sa se produca urmarea imediata ceruta de le­ge si care consta în îmbolnavirea persoanei cu care faptuitorul a realizat actul sexual. Daca acest rezultat nu se produce, de pilda faptuitorul a folosit prezervativ, fapta nu constituie infractiunea de contaminare venerica si transmitere a sindromului imuno deficitar dobândit.

c) Legatura de cauzalitate. Între actiunea de transmitere a bolii prin raport sexual si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate. Daca boala se trans­mite victimei pe alta cale, nu va exista infractiune.

Legea nu prevede conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se savârseste cu intentie directa sau indirecta. Legea cere ca faptuitorul sa stie ca este bolnav de o boala venerica ori de SIDA si ca exista pericolul transmiterii bolii partenerului, rezultat pe care-l urmareste sau numai accepta (cel mai frecvent).

Aceasta infractiune exista si atunci când cel caruia i s-a transmis boala venerica ori SIDA a stiut ca persoana cu care are raport sexual sau relatii anormale este bolnava de o asemenea boala.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa acestei infractiuni, desi posibile, nu sunt pedepsite.

Consumarea infractiunii are loc în momentul terminarii actului sexual, indiferent daca îmbolnavirea victimei se constata ulterior.

B. Modalitati. Infractiunea are, în varianta simpla, ca modalitati normative, conta­minarea prin raport sexual, prin relatii sexuale între persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexuala. Fiecareia din aceste modalitati normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

De asemenea, infractiunea are o modalitate agravata constând în trans­miterea bolii cunoscute sub numele de SIDA.

C. Sanctiuni. Pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani pentru varianta simpla si închisoarea de la 5 la 15 ani, pentru modalitatea agravata.

Instanta de judecata va dispune masura de siguranta a obligarii la trata­ment medical.

În art. 3091 C. pen., se prevede ca sustragerea de la executarea masurii de sigu ranta a obli­ga­rii la tratament medical, în cazul infractiunii de contaminare venerica, se pedep­seste cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.

Subsectiunea a III-a. Sustragerea de la tratament medical

1. Continutul legal

Potrivit art. 309[5] C. pen., constituie infractiune sustragerea de la executarea ma­su­rii de siguranta a obligarii la tratament medical, în cazul infractiunii de con­taminare venerica.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special. În cazul acestei infractiuni, obiec­tul juridic special îl constituie relatiile sociale referitoare la combaterea actiunilor de con­taminare venerica, relatii care obliga, printre altele, la respectarea întru totul a ma­surii de siguranta privind obligarea la tratament medical. Pe de alta parte, sunt afec­tate si relatiile sociale privind desfasurarea în bune conditii a activitatii de înfap­tuire a jus­titiei.



B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ. Infractiunea are ca subiect activ numai persoana împotriva careia s-a luat masura de siguranta a obligarii la tratament me­­dical ca urmare a comiterii infractiunii de contaminare venerica si care se sustra­ge de la executa­rea acestei masuri.

Participatia penala este posibila sub forma instigarii sau complicitatii. Coautoratul nu este posibil, întrucât obligatia încalcata are caracter pur personal.

b) Subiect pasiv poate fi o persoana care a suferit de pe urma infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. În cazul acestei infractiuni, elementul material se realizeaza prin activitatea de sustragere de la executarea masurii de sigu­ranta. Aceasta sustragere se poate comite printr-o actiune (de exemplu, parasirea spitalului unde facea tratament) sau printr-o inactiune (de exemplu, nu se prezinta regulat la tratament medical, desi era obligat sa faca acest lucru).

Pentru existenta infractiunii este necesar ca mai întâi sa se fi luat masura de siguranta a obligarii la tratament medical, ca urmare a comiterii faptei de conta­minare venerica.

b) Urmarea imediata. Prin savârsirea acestei fapte penale se creeaza o stare de pericol privind îmbolnavirea altor persoane.

c) Raportul de cauzalitate. Între activitatea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe legatura de cauzalitate.

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva presupune forma de vinovatie a intentiei directe. Intentia este necesara chiar si atunci când elementul material consta într-o inactiune.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, nu sunt pedepsite. Infrac­tiunea se consuma în momentul în care sustragerea are loc în mod efec­tiv.

B. Modalitati. Potrivit art. 3091 C. pen., infractiunea are o singura varianta tipi­ca sim­pla, care consta în sustragerea de la executarea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical în cazul infractiunii de contaminare venerica.

C. Sanctiuni. Pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda.

Subsectiunea a IV-a. Raspândirea bolilor la animale sau plante

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, potrivit art. 310 C. pen., nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a daunatorilor, daca a avut ca urmare raspândirea unei asemenea boli ori a daunato­rilor sau alte urmari grave.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii îl constituie relatiile sociale referitoare la sanatatea publica si a caror dezvoltare este conditionata de pre­venirea si combaterea bolilor molipsitoare la animale si plante, precum si a dauna­torilor.

b) Obiect material al infractiunii sunt animalele sau plantele contaminate sau dis­truse prin raspândirea bolii sau daunatorilor.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii nu este determinat printr-o anume calitate. Participatia la fapta savârsita printr-o actiune este posibila în oricare din formele acesteia.

b) Subiect pasiv al infractiunii este persoana care a suferit vreo vatamare prin sa­vâr­sirea infractiunii, la ale carei animale sau plante s-au raspândit boala sau dauna­torii. De asemenea, poate fi o persoana juridica publica sau privata ale carei animale ori plantatii au avut de suferit de pe urma bolilor molipsitoare sau a daunatorilor.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se realizeaza fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune referitoare la masurile de prevenire a raspândirii unei boli molipsitoare la animale sau plante ori a raspândirii daunatorilor.

b) Urmarea imediata consta fie din raspândirea bolii sau a daunatorilor, fie din pro­ducerea altor urmari grave (de exemplu, distrugerea unei recolte, dificultati în apro­­vizionarea populatiei, moartea unui numar mare de animale etc.).

c) Legatura de cauzalitate. Între actiunea si inactiunea faptuitorului si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie în cazul încalcarii masurilor de prevenire este intentia directa sau indirecta, iar în cazul savârsirii faptei prin inactiune este intentia sau culpa (art. 19 alin. final C. pen.).

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, în cazul acestei infractiuni care se realizeaza printr-o actiune, desi posibile, nu se pedepsesc. Consumarea infractiunii are loc când s-a produs una din urmarile prevazute în textul de lege.

B. Modalitati. Legea prevede, în varianta simpla, mai multe modalitati normative, dupa cum este vorba de încalcarea sau nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau la comba­terea bolilor molipsitoare. Acestor modalitati normative pot sa le corespunda variate modalitati faptice, ca de exemplu: nerespectarea priveste masuri privitoare la prevenirea unor boli la animale, nerespectarea priveste masuri privitoare la prevenirea unor boli la plante etc. Nu exista modalitate agravata.

C. Sanctiuni. Pedeapsa ce se aplica în cazul infractiunii prevazute în art. 310
C. pen. este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda.

Subsectiunea a V-a. Infectarea apei

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire este incriminata, potrivit art. 311 C. pen., infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa, daca este daunatoare sanatatii oame nilor, animalelor sau plantelor.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii îl constituie relatiile sociale referitoare la sanatatea publica si a caror existenta si dezvoltare este con­ditionata de ocrotirea surselor si retelelor de apa, spre a evita sa devina daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor.

b) Obiectul material al infractiunii îl formeaza sursele sau retelele de apa. Prin sur­se de apa se înteleg izvoarele, puturile, lacurile, rezervoarele. Prin retele se înte­leg conductele, uzinele de filtrare, canalele, jgheaburile etc.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ poate fi orice persoana. Partici­patia este posibila în oricare din formele acesteia.

b) Subiectul pasiv poate fi, de asemenea, orice persoana.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii presupune o ac­tiune de infectare, alterare, schimbare a compozitiei apei, a surselor sau retelelor de apa, indi­ferent de mijloacele prin care se realizeaza aceasta actiune. Este vorba de existenta unor surse si retele de apa de folosinta publica pentru oameni si animale.

b) Urmarea imediata consta în crearea pericolului ca apa sa devina daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor, de asemenea, apa putând duce la îm­bol­navirea oamenilor, animalelor sau la distrugerea plantelor.

Daca în urma consumarii apei, se produce si un rezultat, fapta, în raport cu acest rezultat, va putea constitui si una din infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, sau, în caz de otravire în masa, infractiunea de atentat contra unei co­lectivitati ori infractiunea de distrugere[6].

c) Legatura de cauzalitate. Între actiunea de infectare a sursei sau retelei de apa si posibilitatea producerii, în cazul folosirii apei, a unuia dintre rezultatele de mai sus, trebuie sa existe un raport de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savârseste infrac­tiunea este intentia directa sau indirecta.



4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile la infractiunea prevazuta în art. 311 C. pen., nu sunt pedepsite de lege. Infractiunea se consuma în momentul infectarii apei si al producerii urmarii imediate.

B. Modalitati. Fapta este incriminata într-o singura modalitate normativa, si anume modalitatea infractiunii tipice. Infractiunea este susceptibila însa de modalitati faptice variate.

C. Sanctiuni. Sanctionarea infractiunii de infectare a apei este închisoarea de la 6 luni la 4 ani sau amenda.

Subsectiunea a VI-a. Traficul de stupefiante

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, potrivit art. 312 alin. (1) C. pen., producerea, deti­ne­rea sau orice operatie privind circulatia produselor ori substantelor toxice, culti­va­rea în scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante ori experi­men­tarea produselor sau substantelor toxice, toate acestea fara drept.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii îl constituie relatiile sociale privitoare la sanatatea publica, relatii a caror existenta si desfasurare sunt con­ditionate de respectarea normelor legale referitoare la productia, detinerea, circulatia etc. a produselor si substantelor toxice.

b) Obiectul material este format din produsele sau substantele toxice.

Prin produse sau substante toxice se înteleg: acid cianhidric, adrenalina, alcool metilic, clor lichid, fosfor alb, iperita, nitroglicerina, stricnina, atropina, nicotina s.a., precum si plantele care contin astfel de substante.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile pentru a raspunde penal. Infractiunea poate fi savârsita în oricare din formele de participatie: coautor, instigare sau complicitate.

b) Subiectul pasiv al infractiunii este persoana care sufera consecintele substan­telor toxice, fiindu-i periclitata sanatatea.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective consta într-o actiune care se poate înfatisa sub forma producerii, detinerii, punerii în circulatie a unei substan­te toxice, cultivarii în scop de prelucrare a experimentarii produselor ori substantelor toxice, organizarii sau îngaduirii consumului unor astfel de substante;

- prin producerea de produse toxice se întelege fabricarea lor, extractia, pre­pararea sau transformarea acestor produse sau substante;

- prin detinere se întelege primirea ori pastrarea de substante sau produse toxi­ce în scopuri ilicite;

- prin orice operatii privind circulatia produselor sau substantelor toxice se înte­lege orice act de procurare ori transmitere a acestora, cum ar fi: vânzarea, cum pararea, transportul, distribuirea etc.;

- prin cultivare în scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de produse sau substante se întelege efectuarea de acte de însamântare, rasadire si îngrijire a lor în vederea prelucrarii pentru obtinerea de substante toxice, de asemenea, recoltarea în scop de prelucrare, adica culegerea, strângerea, adunarea plantelor din care pot fi extrase produse toxice;

- prin experimentarea produselor toxice se întelege efectuarea, de regula în la­borator, de operatii de dozare, de combinare sau de încercare a acestora[8].

b) Cerinte esentiale. Existenta elementului material al infractiunii presupune ca cerinta esentiala ca activitatile sa fie comise "fara drept", adica de persoane care nu au dreptul sa le efectueze; nu este satisfacuta aceasta cerinta în cazul persoanelor juridice sau fizice autorizate sa întreprinda astfel de actiuni, cum ar fi: cultivarea de catre o persoana juridica publica sau privata a unor plante pentru a se extrage substante toxice, cu autorizarea autoritatilor.

c) Urmarea imediata produsa consta în crearea unei stari de pericol pentru sana­tatea publica, adica în existenta unei stari susceptibile de a se vatama sanatatea uneia sau mai multor persoane care achizitioneaza ilicit aceste produse sau substan te spre a le consuma.

d) Legatura de cauzalitate. Între actiunea întreprinsa si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Savârsirea infractiunii implica din partea subiectului activ intentia, care poate fi directa sau indirecta.

Pentru existenta infractiunii se cere ca persoana care trafica aceste produse sau substante sa cunoasca faptul ca sunt toxice[9].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare, desi posibile, nu sunt sanctionate de legea penala, dar tentativa se pedepseste.

Infractiunea se consuma în momentul când executarea oricareia dintre actiunile incriminate este dusa pâna la capat, producându-se urmarea imediata, adica starea de pericol pentru sanatatea publica.

B. Modalitati. Infractiunea se comite în mai multe modalitati normative descrise de lege (producere, detinere, cultivare, circulatie, experimentare).

În anumite modalitati de savârsire (detinere, cultivare sau experimentare), are caracterul unei infractiuni continue, existând în con­secinta si un moment al epuizarii, anume al încetarii activitatii delictuoase.

Exista si o forma agravata, atunci când fapta prevazuta în alin. (1) a fost savârsita organizat.

Fiecare dintre modalitatile normative descrise în norma de incriminare poate pre­zenta variate modalitati faptice, determinate de împrejurarile concrete în care a fost savârsita fapta. În situatia în care s-au produs vatamari corporale sau moartea unei persoane, se vor aplica dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni.

C. Sanctiuni. Pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 15 ani, iar daca fapta prevazuta în alin. (1) a fost savârsita organizat pedeapsa este detentiunea pe viata sau închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Subsectiunea a VII-a. Falsificarea de alimente sau alte produse

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, potrivit art. 313 alin. (1) C. pen., prepararea de ali­men­te sau bauturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vatamatoare sana ta­tii, expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de alimente sau bauturi cunos­când ca sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului. De asemenea, conform art. 313 alin. (2) C. pen., constituie infrac­tiune si falsificarea sau substituirea altor marfuri sau produse, daca prin falsificare sau substituire acestea au devenit vatama­toare sanatatii. Fapta prezinta un caracter mai grav când se comite potrivit alin. (3) al art. 313 C. pen., prin punerea în consumul public de carne sau produse din carne provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar, daca a avut ca urmare îmbolnavirea unei persoane. Fapta atinge maximum de gravitate daca prin fapta men­tionata s-a produs moartea unei persoane. Fapta prevazuta în alin. (1) si (2) este mai grava daca s-a produs vreuna din consecintele prevazute în art. 180 alin. (2),
art. 181, art. 182 ori daca a survenit moartea unei persoane.[10]

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale pri­vind sanatatea publica, a caror existenta si dezvoltare este conditionata de res­pec­tarea corectitudinii si a probitatii în prepararea si desfacerea alimentelor sau bautu­rilor si a altor produse destinate oamenilor.

b) Obiectul material este diferit, astfel, la infractiunea din alin. (1) îl constituie ali­men­tele sau bauturile, la infractiunea din alin. (2) obiectul material îl reprezinta alte mar­furi sau produse, iar la infractiunea din alin. (3) obiectul material îl constituie carnea sau produsele din carne.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile raspunderii penale.

Participatia este posibila sub oricare din formele sale.

b) Subiectul pasiv este, de asemenea, necircumstantiat.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective este diferit la cele trei infractiunii, variante prevazute de art. 313 C. pen.

La infractiunea din alin. (1), elementul material se realizeaza sub forma urma­toarelor actiuni alternative: prepararea, expunerea spre vânzare sau vânzarea.



Prepararea, expunerea spre vânzare sau vânzarea trebuie sa se refere la ali­men­te sau bauturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vatamatoare sanatatii. Sunt falsificate alimentele sau bauturile carora li s-a modificat compozitia în asa fel încât, desi par identice cu cele adevarate, în realitate au un continut diferit.

Prin alimente sau bauturi alterate se înteleg acele alimente sau bauturi care, da­torita vechimii sau conditiilor de pastrare, au suferit un proces de putrefactie sau fermentatie, modificându-si continutul. În sfârsit, sunt interzise consumului alimentele sau bauturile cu privire la care s-a stabilit aceasta interdictie, fie prin acte normative, fie prin masuri luate de organele sanitare competente[11].

Textul de lege impune ca cerinta esentiala aceea ca alimentele sau bauturile falsificate, alterate sau interzise consumului sa fie vatamatoare sanatatii. Desi fapta implica o inducere în eroare în vederea dobândirii unui folos material, adica o înselaciune, în sarcina faptuitorului nu se va retine si infractiunea de înselaciune, ci numai infrac­tiunea prevazuta în art. 313 alin. (1) C. pen.[12]

La infractiunea prevazuta în alin. (2), elementul material se prezinta sub doua modalitati alternative: actiunea de falsificare si cea de substituire. Exista substituire când alimentele sau bauturile de o calitate mai buna au fost înlocuite cu altele de o calitate mai proasta.

Infractiunea din alin. (3) se caracterizeaza sub aspectul elementului ma­terial prin punerea în consumul public de carne sau produse din carne provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar.

Prin punerea în consum public se întelege orice actiune prin care carnea sau pro­dusele din carne respective sunt date sau vândute spre consumare unor persoane, fie în starea în care se gasesc, fie preparate în localurile de consum si servite con­sumatorilor[13].

b) Urmarea imediata consta, în cazul variantelor infractiunii prevazute în alin. (1) si (2), în producerea unui pericol pentru sanatatea unei persoane; în cazul variantei prevazute în alin. (3), urmarea imediata consta în îmbolna­virea unei persoane.

c) Legatura de cauzalitate. Între actiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Savârsirea infractiunii implica din partea subiectului activ, in­tentia.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare, desi posibile, nu se pe­dep­sesc. Tentativa infrac tiu­nilor prevazute în alin. (1) si (2) se pedepseste. Consumarea în cazul infractiunilor din alin. (1) si (2) are loc în momentul când actiunea este dusa pâna la capat si se pro­duce starea de pericol pentru sana­tatea publica. Consumarea în cazul infractiunii din alin. (3) se produce în momentul îmbolnavirii unei persoane.

B. Modalitati. Infractiunea prezinta, în varianta simpla alin. (1) si (2)], mai multe modalitati agravate, respectiv daca faptele prevazute în alineatele mai sus-men tionate au produs vreuna din consecintele prevazute de art. 180 alin. (2), art. 181 sau art. 182, ori s-a produs moartea vreunei persoane.

Fapta prevazuta în alin. (3) este mai grava când s-a produs moartea unei persoane.

C. Sanctiuni. În cazul prevazut la alin. (1), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Fapta prevazuta în alin. (2) este sanctionata cu închisoarea de la 1 la 8 ani.

În cazul prevazut de art. 313 alin. (3), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar daca fapta a avut ca urmare moartea unei persoane, pedeapsa  este închisoarea de la 7 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

Conform alin. (4), daca faptele prevazute în alin. (1) sau (2) au produs vatamari uneia sau mai multor persoane, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, pedeapsa este închisoarea de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca necesita îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Conform alin. (5), daca prin faptele prevazute în alin. (1) si (2) s-a produs vreuna din consecintele mentionate în art. 182, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au avut ca urmare moartea unei persoane, pe deapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.



st. Danes, Ocrotirea sanatatii publice si protectia mediului înconjurator, reflectate în unele dispozitii de drept penal, în RRD nr. 2/1975, p. 4.

V. Dongoroz si colab., op. cit., vol. IV, p. 594.

D. Marinescu, C. Ivan, Mijloace juridice de ocrotire a sanatatii, Ed. Medicala, Bucuresti, 1971, p. 60.

Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, Al. Boroi, I. Molnar, I. Pascu, V. Lazar, op. cit., p. 569;
T. Vasiliu si colaboratori, op. cit., p. 400.

Art. 3091 a fost introdus cu acest continut prin Legea nr. 140/1996.

st. Danes, op. cit., p. 6.

Art. 312 a fost abrogat prin Legea nr. 143/2000, publicata în M. Of. nr. 362/03.08.2000 în ceea ce priveste produsele sau substantele stupefiante.

V. Dongoroz si colab., op. cit., vol. IV, p. 611.

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 31/1975, în C.D. 1975, p. 595.

Art. 313 a fost modificat prin O.U.G. nr. 93 din 20 iunie 2002, publicata în M. Of. nr. 453/27.06.2002.

O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 310.

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., decizia nr. 2459/1984, în RRD nr. 4/1986, p. 72.

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 415.





Document Info


Accesari: 5273
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare



});

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )