Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























ORD nr. 138 publicat in M.Of. nr. 606 din data: 09/26/2001

Legislatie


ORD nr. 138 publicat īn M.Of. nr. 606 din data: 09/26/2001

O138/2001

Ordin nr. 138 din 5 septembrie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005


Ministerul de Interne



Ordin nr. 138

din 5 septembrie 2001

pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 26 septembrie 2001

Ministru de interne, avānd īn vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, īn temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Dispozitiile generale privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005, cuprinse īn anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea īn aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005 atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, si va intra īn vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii īn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare īsi īnceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 5 septembrie 2001. Nr. 138.

ANEXĂ

Dispozitie generala

din 5 septembrie 2001

privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor - D.G.P.S.I. - 005

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 26 septembrie 2001

CAPITOLUL I Prevederi generale

SECŢIUNEA 1 Scop, domeniu de aplicare

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale reglementeaza modul de organizare si desfasurare a activitatii de aparare īmpotriva incendiilor, īn baza prevederilor legale īn vigoare. Art. 2. - Prezentele dispozitii generale stabilesc cadrul general de aplicare unitara a prevederilor legale privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor la agenti economici, institutii si unitati administrativ-teritoriale si detaliaza, dupa caz, anumite aspecte referitoare la aceasta. Art. 3. - Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica la agentii economici si la institutiile care au un numar de salariati cel putin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru īntreprinderile mici, precum si la unitatile administrativ-teritoriale.

SECŢIUNEA a 2-a Continutul organizarii activitatii de aparare īmpotriva incendiilor

Art. 4. - Organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor presupune: a) stabilirea structurilor cu atributii īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor; b) īntocmirea, aprobarea si difuzarea actelor de autoritate (decizii, dispozitii, hotarāri etc.) prin care se stabilesc raspunderi pe linia apararii īmpotriva incendiilor; c) īntocmirea, aprobarea si difuzarea documentelor specifice activitatii de aparare īmpotriva incendiilor (liste, situatii, instructiuni, grafice, planuri, documentatii tehnice, regulamente de organizare si functionare etc.); d) asigurarea formularelor tipizate (permise de lucru cu foc, autorizatii de lucru, fise de instruire) si a actelor normative de reglementare specifice; e) īndeplinirea criteriilor si a cerintelor de pregatire, avizare, autorizare, atestare, certificare, agrementare, prevazute de lege si de reglementarile īn vigoare; f) implementarea sistemului de depistare si cunoastere a oricaror situatii sau aspecte care pot favoriza producerea sau dezvoltarea incendiilor (cauze de incendiu, stari de pericol, alte īncalcari, scoateri din functiune); g) reglementarea raporturilor privind apararea īmpotriva incendiilor īn relatiile generate de contracte, conventii si alte asemenea situatii; h) realizarea sistemului operativ de observare si anuntare a incendiului, precum si de alertare īn cazul producerii unui astfel de eveniment; i) asigurarea functionarii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; j) organizarea interventiei, īn caz de incendiu, de catre salariati, populatie si fortele specializate; k) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor si stabilirea de masuri conforme cu realitatea, precum si a īmprejurarilor si factorilor determinanti.

CAPITOLUL II Organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor

SECŢIUNEA 1 Organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor la agenti economici si institutii

Art. 5. - Īn cadrul agentilor economici si institutiilor vizate de prevederile prezentelor dispozitii generale, īn functie de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie una dintre urmatoarele structuri cu atributii de aparare īmpotriva incendiilor: a) compartiment, serviciu, sectie sau birou, de regula la agenti economici cu risc mare si foarte mare de incendiu, cladiri īnalte si foarte īnalte, cladiri civile cu sali aglomerate, cu peste 600 de persoane si scena amenajata; b) cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor, numite exclusiv pentru aceasta activitate, la societati si regii nationale, agenti economici si institutii cu risc mediu de incendiu, cladiri civile cu sali aglomerate care nu se īncadreaza īn prevederile lit. a), precum si la autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate; c) cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor sau persoane care īndeplinesc prin cumul atributii privind punerea īn aplicare, controlul si supravegherea masurilor de aparare īmpotriva incendiilor, īn alte situatii decāt cele mentionate la lit. a) si b). Art. 6. - Atributiile pentru structurile mentionate la art. 5 se stabilesc si se detaliaza astfel īncāt sa permita īndeplinirea obligatiilor legale care revin patronului si autoritatilor administratiei publice. Art. 7. - Pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii īmpotriva incendiilor se stabilesc īn fisele posturilor, tināndu-se seama de calitatea functiei pe care o au. Art. 8. - Structurile prevazute la art. 5 se integreaza, dupa caz, īn structura serviciilor de pompieri civili, organizate potrivit legii. Denumirea serviciu de pompieri civili rezulta din caracterul activitatii pe care o desfasoara si din atributiile legale pe care le pot īndeplini pompierii civili. Serviciul de pompieri civili nu se asimileaza ca o structura de personal īn sensul celor prevazute īn organizarea muncii. Art. 9. - Actele de autoritate emise de patron (decizie, dispozitie etc.) privind apararea īmpotriva incendiilor, prevazute la art. 4 lit. b), se refera la: a) stabilirea modului de organizare si a responsabilitatilor privind apararea īmpotriva incendiilor; b) constituirea serviciului de pompieri civili; c) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis; d) reglementarea fumatului; e) modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii; f) masuri speciale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, care sa contracareze efectele perioadelor caniculare sau secetoase; g) sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; h) raspunderile ce revin partilor īn ceea ce priveste asigurarea apararii īmpotriva incendiilor pentru cazurile de concesionare, īnchiriere si antrepriza; i) aplicarea īn cadrul agentului economic sau al institutiei a prevederilor unor reglementari din alte sectoare de activitate pentru cazurile sau situatiile īn care reglementarile de nivel general nu detaliaza toate aspectele, iar cele specifice sunt insuficiente; j) contractul, īntelegerea, angajamentul sau conventia privind asigurarea interventiei, īn caz de urgenta, a fortelor specializate, precum si de pregatire a acesteia; k) reglementarea modului de īntretinere, verificare si reparare a instalatiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor, din dotare; l) stabilirea punctelor vitale vulnerabile la incendiu din cadrul agentului economic sau institutiei. Art. 10. - Documentele specifice activitatii de aparare īmpotriva incendiilor, mentionate la art. 4 lit. c), cuprind, de regula, informatii privind: a) substantele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate īn activitatea agentului economic sau a institutiei; b) datele de identitate ale personalului din cadrul serviciilor de pompieri civili, inclusiv referitoare la pregatire, calificare si atestare; c) agentii economici care au contracte de īnchiriere, locatie si altele asemenea, cu specificarea cladirilor utilizate si a profilului de activitate; d) alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor la constructii (cantitati de rezerva, pompe, hidranti exteriori si interiori); e) instalatiile speciale de stingere (tip, locuri deservite, numar de capete de debitare, agent stingator, rezerve); f) instalatiile speciale de semnalizare a incendiilor (tip, locuri deservite, numar de linii si componente de declansare sau actionare, rezerve); g) exercitiile si aplicatiile de interventie efectuate, avānd anexate concluzii rezultate din efectuarea acestora; h) sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare a propagarii incendiilor pe locuri de amplasare: pereti, plansee, sisteme de ventilatie, climatizare etc.; i) zonele cu pericol de explozie, daca este cazul; j) utilajele si autospecialele de interventie din dotarea serviciului de pompieri si stocurile de agenti stingatori sau neutralizatori; k) echipamentul de protectie a personalului de interventie, īn functie de riscurile si efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni īn caz de incendiu, stabiliti conform anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 si publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998; l) instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor pentru: punctele vitale vulnerabile la incendii, locurile de munca, instalatiile utilitare, efectuarea lucrarilor cu risc ridicat de incendiu (foc deschis, vopsire etc.); m) procedurile de instruire pe categorii de instructaje conform Dispozitiilor generale privind instruirea īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000 si publicate īn Monitorul O 17217k1011r ficial al Romāniei, Partea I, nr. 157 din 14 aprilie 2000, si fisele de instruire aferente; n) graficele de īntretinere si verificare pentru diferite categorii de utilaje, instalatii si sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaza īn caz de incendiu; o) planurile de evacuare īn caz de incendiu (de nivel si īncaperi), de depozitare a materialelor periculoase si de interventie; p) avizele si autorizatiile p.s.i., inclusiv documentatiile vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii acestora, cuprinse īn opis; q) atestatele, agrementele tehnice, certificatele de conformitate si procesele-verbale de verificare a elementelor de constructie, a mijloacelor tehnice p.s.i. sau a instalatiilor; r) programele, planurile sau alte documente similare cuprinzānd masuri si actiuni proprii sau rezultate īn urma constatarilor autoritatilor de control pentru īmbunatatirea capacitatii de aparare īmpotriva incendiilor; s) registrele pentru evidenta permiselor de lucru cu foc, a instalatiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor, a exercitiilor si aplicatiilor executate si a evenimentelor produse sau la care s-a participat pentru stingere cu personalul propriu; t) alte documente specifice (scenarii de siguranta la foc, identificarea si evaluarea riscului de incendiu, analiza capacitatii de aparare īmpotriva incendiilor, extrase din publicatii privind incendiile īn sectoare de activitate asemanatoare etc.). Art. 11. - Documentele specifice activitatii de aparare īmpotriva incendiilor se reactualizeaza de cei care le-au īntocmit si aprobat, daca: a) s-au produs modificari ale actelor normative si ale reglementarilor tehnice care au stat la baza emiterii acestora; b) s-au produs modificari de personal; c) s-au produs schimbari referitoare la constructii, instalatii sau la specificul activitatii; d) au expirat termenele de valabilitate sau de garantie specificate. Art. 12. - Preīntāmpinarea situatiilor generatoare de incendii īn cadrul agentilor economici si institutiilor se realizeaza prin: a) organizarea controlului de prevenire; b) efectuarea, conform reglementarilor tehnice de exploatare, a lucrarilor de īntretinere si verificare la instalatiile utilitare si la mijloacele tehnice de productie; c) organizarea apararii īmpotriva incendiilor pe locurile de munca; d) executarea la termenele scadente a īncercarilor si testelor prevazute de reglementarile īn vigoare. Art. 13. - Controlul respectarii normelor, dispozitiilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se efectueaza de: a) structurile cu atributii de aparare īmpotriva incendiilor constituite (desemnate) īn cadrul agentului economic sau institutiei pe baza unui grafic (anual, trimestrial, lunar, zilnic); b) sefii locurilor de munca respective, zilnic sau pe schimb, dupa caz; c) serviciile de pompieri; d) patroni (manageri). Art. 14. - Controlul efectuat de structurile stabilite la art. 13 lit. a) se finalizeaza prin documente scrise, īn care se consemneaza: a) constructiile si instalatiile care au fost cuprinse īn control; b) constatarile rezultate din teren si documente; c) propunerile de masuri si actiuni de īnlaturare a deficientelor si de īmbunatatire a activitatii. Periodic se efectueaza un control de verificare privind respectarea obligatiilor contractuale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si a normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor la persoanele juridice care desfasoara activitati īn constructiile si instalatiile din patrimoniul agentului economic sau al institutiei. Concluziile rezultate se analizeaza si se au īn vedere la īncheierea unor contracte viitoare. Regimul de control prevazut la alin. (2) se aplica si de catre locatorul depozitelor angro. Art. 15. - Controlul efectuat de persoanele prevazute la art. 13 lit. b) trebuie sa aiba īn vedere: a) existenta, integritatea si functionalitatea mijloacelor tehnice p.s.i. din dotare; b) respectarea cantitatilor si naturii materialelor combustibile folosite; c) asigurarea interventiei īn caz de incendiu; d) īnlaturarea surselor posibile de initiere a focului. Neconformitatile sau deficientele constatate se aduc la cunostinta factorilor de decizie, conform sistemului de raportare implementat īn cadrul agentului economic sau institutiei. Art. 16. - Deciziile luate pe baza constatarilor din controale se aduc la cunostinta prin documente scrise tuturor persoanelor implicate. Art. 17. - Pentru perioadele īn care activitatea normala este īntrerupta (noaptea, īn zilele nelucratoare, sarbatori legale sau alte situatii) organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor se face īn functie de posibilitatile concrete, urmarindu-se asigurarea: a) verificarii periodice a constructiilor, instalatiilor sau a amenajarilor aflate īn patrimoniu; b) supravegherii centralelor automate de semnalizare a incendiilor; c) posibilitatilor de anuntare a incendiului la fortele specializate de interventie; d) realizarii primei interventii si, dupa caz, punerii īn functiune a instalatiilor sau a sistemelor care nu intra automat īn functiune datorita unor defectiuni; e) accesului fortelor de interventie īn situatii de urgenta.

SECŢIUNEA a 2-a Organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale

Art. 18. - Structura organizatorica de aparare īmpotriva incendiilor specifica unitatilor administrativ-teritoriale este serviciul public de pompieri civili, ca serviciu comunitar pentru situatii de urgenta. Constituirea si structura serviciului public de pompieri civili se stabilesc avāndu-se īn vedere prevederile legale īn vigoare. Cadrul tehnic p.s.i. sau persoana cu atributii de īndrumare, control si de constatare a īncalcarii legii īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor de la nivelul unitatii administrativ-teritoriale se desemneaza de consiliul local si poate fi, dupa caz: a) viceprimarul; b) secretarul; c) orice alta persoana angajata īn cadrul primariei, apta si atestata īn conditiile legii sa īndeplineasca aceste atributii. Se recomanda ca primarul sa nominalizeze persoane din rāndul cetatenilor, care, constituite īn grupe, vor efectua pe baza de voluntariat activitati de prevenire a incendiilor, cum sunt: a) atentionarea cetatenilor asupra unor masuri preventive specifice īn sezoanele de primavara si toamna, īn perioadele caniculare si cu seceta prelungita sau cānd se īnregistreaza vānturi puternice; b) supravegherea unor activitati cu public numeros de natura religioasa, cultural-sportiva sau distractiva, sarbatori traditionale si altele. Art. 19. - Actele de autoritate specifice activitatii de aparare īmpotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale, prevazute la art. 4 lit. b), se refera la: a) īnfiintarea serviciului public de pompieri civili; b) asocierea sau stabilirea relatiilor de colaborare, dupa caz, cu alte consilii locale ori agenti economici, daca nu se poate īnfiinta un serviciu public de pompieri civili propriu avānd īn structura formatii de interventie, salvare si prim ajutor; c) stabilirea cuantumului taxelor special destinate finantarii serviciului public de pompieri civili si pentru desfasurarea de activitati de informare a cetatenilor īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor; d) componenta grupelor de prevenire a incendiilor si sectoarele de competenta a acestora; e) constructiile si instalatiile tehnologice apartinānd domeniului public si privat al unitatii administrativ-teritoriale; f) reglementarea modului de executare a lucrarilor cu foc deschis; g) reglementarea fumatului īn spatiile prevazute la lit. e); h) reglementarea modului de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii; i) masurile speciale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, care sa contracareze efectele perioadelor caniculare si secetoase; j) sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; k) raspunderile ce revin partilor īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor, īn cazul concesionarii, īnchirierii si antreprizei; l) reglementarea circulatiei pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale a mijloacelor care transporta materiale periculoase, clasificate astfel conform legii (rute, stationare, oprire si parcare); m) contractul sau conventia privind asigurarea interventiei de stingere a incendiului de catre alt serviciu public de pompieri civili, īn conditii de operativitate si eficienta, potrivit anexei nr. 2 la Criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor publice de pompieri civili, aprobate prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari nr. 37.424/1998 si publicate īn revista "Pompierii Romāni" nr. 2/1999; n) completarea numarului de servanti pompieri voluntari īn grupele de interventie la autospecialele de stingere ale altui serviciu public de pompieri civili, stabilit sa intervina conform contractelor sau conventiilor īncheiate īn baza prevederilor lit. m). Art. 20. - Documentele specifice activitatii de aparare īmpotriva incendiilor, mentionate la art. 4 lit. c), cuprind, de regula, informatii referitoare la: a) datele de identitate ale personalului din cadrul serviciului public de pompieri civili, inclusiv privind pregatirea, calificarea si atestarea; b) agentii economici cu care primaria a īncheiat contracte de īnchiriere, locatie si altele, cu specificarea obiectului de activitate; c) alimentarea unitatii administrativ-teritoriale cu apa pentru stingerea incendiului (rezervoare, pompe, retele de hidranti de incendiu, rampe de alimentare cu apa, amenajate la rāuri si lacuri); d) sistemul de anuntare si alarmare īn caz de incendiu; e) zilele īn care se organizeaza activitati traditionale, cu participarea unui numar mare de persoane pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale; f) zonele din unitatea administrativ-teritoriala īn care interventia se poate realiza numai cu dispozitive de la distanta din cauza strazilor īnguste, drumurilor īn panta, caselor izolate, podurilor sub capacitate si altor asemenea situatii; g) fisele de incendiu completate pentru evenimentele la care nu au participat pentru stingere pompierii militari, conform modelului prezentat īn anexa nr. 1; h) aplicatiile si exercitiile de interventie desfasurate cu serviciul public de pompieri civili; i) utilajele si autospecialele din dotare si stocurile de agenti de stingere; j) echipamentul de protectie a personalului de interventie, īn functie de riscurile si efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni īn caz de incendiu, stabiliti conform anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 si publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998; k) procedurile de instruire pe categorii de instructaje specifice, conform Dispozitiilor generale privind instruirea īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000 si publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 157 din 14 aprilie 2000, si fisele de instruire aferente; l) planul de interventie al localitatii, avizat de unitatea teritoriala de pompieri militari; m) avizele si autorizatiile p.s.i. obtinute pentru constructiile, instalatiile tehnologice si alte amenajari din patrimoniul propriu, īnsotite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor; n) atestatele, agrementele tehnice, certificatele de conformitate, procesele-verbale de verificare a elementelor de constructie, instalatiilor utilitare si a mijloacelor tehnice p.s.i.; o) notele de activitati preventive organizate si desfasurate īn cadrul unitatii administrativ-teritoriale; p) regulamentul de organizare si functionare a serviciului public de pompieri civili; q) alte documente care se apreciaza ca oportune. Documentele specifice activitatii de aparare īmpotriva incendiilor se actualizeaza conform situatiilor prevazute la art. 11. Art. 21. - Activitatile de prevenire desfasurate conform art. 18 alin. (4) se finalizeaza prin īntocmirea unor note de activitate īn care fiecare participant mentioneaza de regula: a) locurile īn care s-a desfasurat activitatea; b) aspectele constatate; c) masurile luate. Notele de activitati se centralizeaza, se analizeaza si se pastreaza la sediul primariei īntr-un dosar special constituit. Pentru situatiile deosebite constatate primarul va dispune masurile care se impun pentru īnlaturarea acestora. Art. 22. - Controlul respectarii masurilor de aparare īmpotriva incendiilor pe timpul adunarilor sau al manifestarilor publice se face de catre membri ai serviciului public de pompieri civili sau de alte persoane desemnate de primar si are īn vedere urmatoarele: a) supravegherea respectarii interdictiilor privind fumatul si folosirea focului deschis; b) asigurarea cailor de acces pentru interventie si evacuare de persoane; c) interzicerea accesului cu materiale si substante periculoase; d) evitarea formarii de aglomerari de persoane īn anumite zone; e) mentinerea integritatii indicatoarelor de securitate si de orientare īn caz de incendiu sau de alte dezastre; f) verificarea asigurarii mijloacelor de stingere specifice si a starii de functionare a celorlalte dotari de prevenire si stingere a incendiilor; g) anuntarea cu maxima operativitate a oricarui incendiu observat; h) efectuarea primei interventii si coordonarea activitatii fortelor si mijloacelor participante la aceasta. Art. 23. - Organizarea activitatii de instruire īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale presupune: a) organizarea activitatii de instruire a salariatilor din primarie si ai agentilor economici din subordinea primariei conform prevederilor Dispozitiilor generale privind instruirea īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000; b) stabilirea unei tematici orientative anuale pentru a aduce la cunostinta locuitorilor actele normative, reglementarile specifice si regulile de prevenire si stingere a incendiilor. Tematica orientativa anuala se structureaza de regula pe urmatoarele probleme: a) obligatii, raspunderi si sarcini care revin cetatenilor din actele normative care reglementeaza activitatea de aparare īmpotriva incendiilor; b) cauzele, regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice gospodariilor populatiei sau ansamblurilor de locuit īn comun; c) supravegherea si educarea copiilor pentru a nu fi implicati īn producerea de incendii ca urmare a jocului acestora cu focul; d) apararea īmpotriva incendiilor a culturilor agricole si fondului forestier; e) analizarea unor incendii īnregistrate īn alte localitati si cunoscute din materialele publicate de mass-media. Art. 24. - Aducerea la cunostinta cetatenilor a materialelor cuprinse īn tematica orientativa anuala se realizeaza prin: a) materiale tiparite si afisate la sediul primariei si īn alte locuri frecventate de locuitori; b) interventii la posturile locale de radio sau televiziune ori prin publicare īn presa locala; c) prezentarea lor īn cadrul unor adunari locale.

SECŢIUNEA a 3-a Organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor pe locurile de munca

Art. 25. - Prin loc de munca īn īntelesul prevederilor prezentelor dispozitii generale se īntelege: a) sectie, sector, atelier de productie; b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile; c) atelier de īntretinere, reparatii, prestari de servicii si proiectare; d) instalatie tehnologica sau de conditionare, utilaj tehnologic; e) laborator; f) magazin, raion sau stand de vānzare; g) unitate de īnvatamānt īn cladiri separate; h) sala de spectacole, conferinte, receptii, sport, pentru vizitatori si altele asemenea; i) unitate de alimentatie publica; j) sectie medicala, farmacie; k) constructie pentru cazare; l) sectie, compartiment, sector, departament administrativ functional; m) camin de batrāni sau de copii; n) ferma zootehnica sau agricola; o) punct de recoltare de cereale paioase sau exploatare forestiera. Atunci cānd pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiasi cladiri īsi desfasoara activitatea mai multi agenti economici sau firme, locul de munca se delimiteaza la limita spatiilor utilizate de acestia, iar utilitatile comune se repartizeaza, dupa caz, proprietarului cladirii ori, prin īntelegere, agentilor economici sau firmelor respective. Art. 26. - Organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor pe locul de munca are ca obiectiv principal asigurarea pentru colectivul de salariati a conditiilor care sa permita acestora ca pe baza cunostintelor de care dispun si cu mijloacele tehnice pe care le au la dispozitie sa actioneze pentru prevenirea si stingerea incendiilor, evacuarea si salvarea utilizatorilor constructiei, evacuarea bunurilor materiale, precum si pentru īnlaturarea efectelor distructive provocate īn caz de incendii, explozii, avarii sau accidente tehnice. Art. 27. - Organizarea apararii īmpotriva incendiilor pe locul de munca consta īn: a) prevenirea incendiilor, prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol de incendiu, surselor posibile de aprindere ce pot aparea si a mijloacelor care le pot genera, precum si a masurilor generale si specifice de prevenire a incendiilor; b) salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor, prin īntocmirea si afisarea planurilor specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite; c) instruirea salariatilor prin elaborarea documentelor specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca, desfasurarea propriu-zisa a instructajului si asigurarea certificarii efectuarii acestuia, precum si afisarea schemelor de interventie sau a instructiunilor de aparare īmpotriva incendiilor; d) marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate si de orientare sau a altor inscriptii ori mijloace de atentionare; e) organizarea stingerii incendiilor. Organizarea stingerii incendiilor pe locul de munca cuprinde masuri si informatii privind: a) precizarea corecta a mijloacelor tehnice de alarmare si de alertare a personalului de la locul de munca, pompierilor civili, dispeceratului pompierilor militari, īnstiintarea conducatorului locului de munca, patronului, anumitor categorii de specialisti si a altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor; b) prezentarea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, mijloacelor de salvare si protectie a personalului, precizāndu-se cantitatile care trebuie sa existe la fiecare loc de munca; c) stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor, pe schimburi de lucru si īn afara programului; d) organizarea efectiva a interventiei prin nominalizarea celor care trebuie sa utilizeze sau sa puna īn functiune mijloacele tehnice din dotare, de stingere si de limitare a propagarii arderii, ori sa efectueze manevre sau alte operatiuni la instalatiile utilitare si, dupa caz, la echipamente si utilaje tehnologice. Art. 28. - Datele privind organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor pe locul de munca, prevazute la art. 27 alin. (1) lit. a) si e) si alin. (2), se īnscriu īntr-un formular tiparit pe un material rezistent, de regula carton, si se afiseaza īntr-un loc vizibil si mai putin afectat īn caz de incendiu. Datele se completeaza de conducatorul locului de munca si se aproba de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa īndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Structura-cadru a formularului este prezentata īn anexa nr. 2, aceasta putānd fi completata, dupa caz, si cu alte date si informatii despre fluxul tehnologic. Art. 29. - La stabilirea masurilor specifice de prevenire a incendiilor se au īn vedere: a) prevenirea manifestarii surselor specifice de aprindere; b) gestionarea materialelor si a deseurilor combustibile, susceptibile a se aprinde; c) dotarea cu mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; d) verificarea spatiilor la sfārsitul programului de lucru; e) parametrii care se au īn vedere pe timpul exploatarii diferitelor instalatii, echipamente si utilaje tehnologice. Art. 30. - Planurile de evacuare a persoanelor īn caz de incendiu cuprind elemente diferentiate īn functie de tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor care se pot afla simultan īn aceasta si se īntocmesc astfel: a) pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane; b) pe īncaperi, daca īn ele se afla cel putin 50 de persoane; c) pentru īncaperile de cazare si dormitoarele comune, indiferent de numarul de locuri. Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si īn locurile vizibile, astfel īncāt sa poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar īn īncaperi, pe partea interioara a usilor. Art. 31. - Planul de evacuare se īntocmeste pe baza schitei nivelului sau a īncaperii, pe care se marcheaza cu culoare rosie traseele de evacuare prin usi, coridoare si case de scari sau scari exterioare, dupa caz. Pe planurile de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor (stingatoare, hidranti interiori, butoane si alte sisteme de anuntare a incendiilor) si posibilitatile de refugiu (īncaperi speciale, terase etc.), precum si interdictia de folosire a lifturilor īn asemenea situatii. Art. 32. - Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se īntocmesc pentru fiecare īncapere unde se afla asemenea materiale. Art. 33. - La amplasarea materialelor periculoase īn spatiile de depozitare trebuie sa se tina seama de comportarea lor specifica īn caz de incendiu atāt ca posibilitati de reactie reciproca, cāt si de compatibilitatea fata de agentii de stingere. Art. 34. - Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase se īntocmesc pe baza schitelor īncaperilor respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale periculoase si se mentioneaza clasele acestora conform legii, cantitatile si codurile de identificare ori de pericol. Traseele de evacuare a materialelor si ordinea prioritatilor se marcheaza cu culoare rosie. Planuri de depozitare se īntocmesc si pentru materialele si bunurile combustibile care au o valoare financiara sau culturala deosebita. Art. 35. - Planurile de depozitare si de evacuare se amplaseaza īn locuri care pot fi cel mai putin afectate de incendiu si īn apropierea locurilor de acces īn īncaperi, astfel īncāt sa poata fi utile fortelor de interventie. Art. 36. - Schemele de interventie se īntocmesc pentru instalatiile tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu, stabilite de patron, si cuprind instructiuni referitoare la: a) descrierea succinta a procesului tehnologic, cu mentionarea principalilor parametri (presiuni, temperaturi de lucru); b) cantitatea de produse combustibile din instalatie si agentii eficienti pentru stingerea acestora; c) precizarea īn ordine cronologica a operatiunilor ce se efectueaza īn caz de incendiu, explozie, avarie sau alte dezastre; d) prezentarea masurilor pentru protectia vecinatatilor; e) desemnarea persoanelor care participa la actiunile de interventie; f) enumerarea mijloacelor tehnice p.s.i. existente īn instalatie si precizarea, pe releveele instalatiilor, a locurilor de amplasare a acestora sau a componentelor de punere īn functiune. Pe releveul instalatiei se marcheaza locul de amplasare a autospecialelor sau a altor utilaje de interventie din dotarea serviciului propriu de pompieri civili. Schemele de interventie se elaboreaza de sefii de instalatii, se īntocmesc īn doua exemplare si se aproba de patron, exemplarul 1 pastrāndu-se la seful instalatiei, iar exemplarul 2, la seful formatiei de interventie, salvare si prim ajutor. Art. 37. - Instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se īntocmesc pentru locurile de munca īn care sunt instalatii tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu si pentru punctele vitale vulnerabile la incendiu, stabilite de patron. Art. 38. - Prin punct vital vulnerabil la incendiu se īntelege acel loc de munca, instalatie, echipament etc. indispensabil asigurarii functionalitatii principale a constructiilor si agentilor economici si care prezinta cel putin risc mediu de incendiu. Lista de principiu cuprinzānd punctele vitale vulnerabile la incendiu este prezentata īn anexa nr. 3. Art. 39. - Instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se elaboreaza pe baza documentelor avute la dispozitie, cum sunt normele, normativele, regulamentele si instructiunile de exploatare si functionare, regulamentele de ordine interioara si alte documentatii de specialitate. Art. 40. - Instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor cuprind: a) prevederile specifice de p.s.i. din reglementarile īn vigoare; b) obligatiile generale ale salariatilor privind prevenirea si stingerea incendiilor; c) regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor pentru exploatarea instalatiilor potrivit conditiilor tehnice, tehnologice si organizatorice locale, precum si pentru reparatii, revizii, īntretinere, oprire si punere īn functiune; d) evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie; e) prezentarea pericolelor care pot aparea īn caz de incendiu, cum sunt intoxicarile, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum si a regulilor si masurilor de prevenire a acestora. Art. 41. - Instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se elaboreaza, dupa caz, de seful sectorului de activitate (instalatiei, sectiei, atelierului etc.) si se aproba de patron. Premergator aprobarii de catre patron instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se verifica de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa īndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Art. 42. - Īn functie de volumul lor si de conditiile de la locul de munca respectiv instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se afiseaza sau se pastreaza la persoana competenta care efectueaza instructajul periodic de prevenire si stingere a incendiilor. Un exemplar al tuturor instructiunilor de aparare īmpotriva incendiilor se pastreaza la cadrul tehnic sau la persoana desemnata sa īndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Art. 43. - Salariatii din locurile de munca pentru care s-au īntocmit instructiunile prevazute la art. 37 au obligatia sa le studieze, sa si le īnsuseasca si sa le respecte. Art. 44. - Instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se completeaza īn toate cazurile cu informatiile din schemele de interventie, acolo unde acestea sunt īntocmite. Art. 45. - Pentru noile tehnologii si instalatii instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor īntocmite de proiectanti au initial caracter provizoriu si se completeaza cu cele care apar ca fiind necesare, pe timpul punerii īn functiune, probelor tehnologice si din exploatare īn timp de un an, dupa care se aproba de patron si devin definitive. Art. 46. - Instructiunile de aparare īmpotriva incendiilor se revizuiesc cel putin o data la 3 ani si se reactualizeaza la modernizari, dezvoltari, reprofilari si la aparitia unor noi reglementari. Fiecare instructiune de aparare īmpotriva incendiilor va avea īnscrisa data īntocmirii si aprobarii. Art. 47. - Documentele specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca se īntocmesc īn conformitate cu prevederile Dispozitiilor generale privind instruirea īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I/002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000, si trebuie sa se refere la: a) listele cuprinzānd procedurile stabilite pentru instructajul specific locului de munca si pentru instructajul periodic; b) procedurile de instruire īntocmite īn detaliu; c) documentele care sa ateste efectuarea instructajelor specifice locului de munca; d) testele sau chestionarele privind verificarea cunostintelor īnsusite pe perioada instruirilor; e) rezultatele obtinute din verificarea cunostintelor din ultimul an de activitate la locul de munca; f) concluziile rezultate din activitatea de instruire, īntocmite la sfārsitul fiecarui an, īn care se mentioneaza numarul total de salariati si al celor nou-veniti, rezultatele obtinute si masurile luate, precum si procedurile reactualizate. Art. 48. - Documentele de instruire de pe locul de munca se pastreaza īn locuri cāt mai sigure, ferite de efectele unor factori care le pot afecta calitatea si integritatea, astfel īncāt ele sa poata fi analizate īn orice situatie. Art. 49. - Indicatoarele de securitate (de interzicere, avertizare si informare) si cele auxiliare se executa, se ilumineaza, se amplaseaza si se monteaza conform standardelor īn vigoare. Īn anumite situatii indicatoarele pot fi īnsotite de īnscrisuri explicative si īn limbi de circulatie internationala. Obligatia de a amplasa, de a monta si de a pastra integritatea indicatoarelor revine conducatorului (sefului) locului de munca. Art. 50. - Organizarea efectiva a interventiei pe locul de munca presupune: a) alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, anuntarea altor persoane care trebuie sa desfasoare activitatile prevazute la lit. c), precum si a dispeceratului, acolo unde acesta este constituit; b) asigurarea si urmarirea realizarii salvarii rapide si īn siguranta a personalului, conform conceptiei stabilite; c) īntreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje; d) actionarea asupra focarului cu mijloacele tehnice p.s.i. din dotare si verificarea intrarii īn functiune a instalatiilor si sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala; e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate īn timpul interventiei; f) protectia personalului de interventie īmpotriva efectelor negative ale incendiului (temperatura, fum, gaze toxice etc.); g) verificarea amanuntita a locurilor īn care se poate propaga incendiul si unde pot aparea focare, actionāndu-se pentru stingerea acestora. Art. 51. - Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la art. 50 nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, īn afara programului de lucru si īn zilele de repaus si sarbatori legale. Verificarea prezentei personalului nominalizat se face la īnceperea programului de lucru, de catre conducatorul locului de munca, seful de schimb sau de persoana care conduce activitatile. Art. 52. - La īntocmirea listei cuprinzānd substantele periculoase se consulta prevederile legale īn vigoare care reglementeaza transportul rutier international de marfuri periculoase, respectiv Legea nr. 31/1994 si Acordul european pentru transportul rutier al marfurilor periculoase - A.D.R. De asemenea, pot fi avute īn vedere si prevederile Directivei europene SEVESO. Art. 53. - Lista cuprinzānd substantele periculoase se completeaza si se reactualizeaza ori de cāte ori apar modificari īn gestionarea substantelor respective, iar extrase din aceasta lista se pastreaza īn fiecare loc de munca unde acestea se depoziteaza sau se utilizeaza permanent. Art. 54. - Lista prevazuta la art. 53 va cuprinde toate substantele periculoase utilizate, īncadrate īn cele 9 clase, specificāndu-se īn mod obligatoriu pentru fiecare substanta: a) numarul de identificare O.N.U; b) denumirea; c) numarul de pericol; d) cantitatea existenta; e) locul de depozitare si utilizare; f) agentii (substantele) adecvati (adecvate) pentru stingere, neutralizare sau decontaminare; g) caracteristicile fizico-chimice esentiale ce determina pericolul de incendiu sau de explozie. Art. 55. - Obligatiile referitoare la substantele periculoase se solutioneaza prin numirea de catre patron a unui consilier de siguranta, special instruit si atestat conform reglementarilor īn vigoare, care trebuie sa aiba īn vedere limitarile cantitative, comunicarea la autoritati si alte notificari impuse.

CAPITOLUL III Forme si modalitati principale pentru evaluarea si controlul capacitatii de aparare īmpotriva incendiilor

SECŢIUNEA 1 Valorificarea concluziilor si constatarilor rezultate din controalele efectuate de persoanele īn drept

Art. 56. - Personalul autoritatilor publice, care, potrivit competentelor legale, executa controale īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor, este: a) personalul unitatilor de pompieri militari si protectie civila; b) cadre tehnice din structura ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, societatilor si regiilor de profil; c) inspectori din structura inspectiilor de specialitate ale statului (calitatea īn constructii, protectia muncii, protectia mediului); d) inspectori din structura autoritatilor administratiei publice locale. Cadrele tehnice sau personalul tehnic desemnat al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de īndrumare, control si constatare a īncalcarii legii īn domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, precum si persoanele mentionate la alin. (1) lit. b) si d) trebuie sa aiba atestata competenta īn conditiile legii. Art. 57. - Controalele executate de personalul prevazut la art. 56 alin. (1) se finalizeaza prin unul dintre urmatoarele documente: a) proces-verbal de control tehnic de specialitate; b) nota de constatare; c) raport de constatare. Art. 58. - Valorificarea constatarilor din documentele de control se asigura īn termen de 15 zile de la īncheierea acestuia, prin stabilirea de masuri si actiuni, cu termene si responsabilitati, pentru īnlaturarea deficientelor consemnate si īndeplinirea masurilor stabilite, asigurāndu-se conformarea cu prevederile legilor care reglementeaza apararea īmpotriva incendiilor. Art. 59. - Se recomanda instituirea unui sistem de informare si monitorizare a īndeplinirii masurilor stabilite. Īn cazul neīndeplinirii masurii persoana responsabila va arata motivele si va face, īn scris, propuneri noi referitoare la masura respectiva. Art. 60. - Pentru verificarea īndeplinirii masurilor stabilite patronul, prin cadrul tehnic sau prin persoana cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor ori prin colective de specialisti, va controla pe teren stadiul si calitatea executiei. Art. 61. - La controlul urmator al autoritatii de specialitate patronul trebuie sa fie īn masura sa prezinte detaliat, pe baza de documente, stadiul īndeplinirii masurilor stabilite anterior. Art. 62. - Prin īntelegere sau la solicitare planul de actiuni si masuri īntocmit si aprobat poate fi transmis spre informare autoritatii de specialitate care a executat controlul.

SECŢIUNEA a 2-a Analiza periodica a activitatii de aparare īmpotriva incendiilor

Art. 63. - Activitatea de aparare īmpotriva incendiilor se analizeaza, de regula, anual, cu prilejul finalizarii controalelor si dupa producerea unor incendii. Analiza se desfasoara pe baza de raport sau informare īntocmita de structura care are atributii īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor. Art. 64. - Raportul de analiza va contine īn principiu urmatoarele probleme: a) implementarea noilor prevederi legale; b) stadiul īndeplinirii masurilor stabilite; c) deficientele care se manifesta īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor; d) concluzii din activitatea de instruire si pregatire a personalului prin aplicatii si exercitii de interventie; e) relatiile cu terti privind apararea īmpotriva incendiilor; f) asigurarea dotarii, calitatea si functionarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; g) eficienta activitatilor desfasurate de structurile cu atributii īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor; h) propuneri de masuri pentru īmbunatatirea activitatii. Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaza īntr-un proces-verbal, iar deciziile care se iau se aproba printr-o hotarāre care se difuzeaza persoanelor interesate. Art. 65. - La analiza participa īn mod obligatoriu patronul, sefii structurilor cu atributii īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor, sefii sectoarelor de activitate la care sunt facute mentiuni īn raport si, dupa caz, proprietarii constructiilor, īn situatia utilizarii unei cladiri sau incinte de catre mai multi agenti economici. Prezenta se consemneaza īntr-un tabel convocator din care sa rezulte ca persoanele īn cauza au fost anuntate si au participat efectiv la analiza.

SECŢIUNEA a 3-a Informarea asupra deficientelor si neconformitatilor privind apararea īmpotriva incendiilor

Art. 66. - Īn cadrul fiecarui agent economic, institutie si localitate se realizeaza un sistem informational bazat pe documente (rapoarte), pentru a se sesiza cāt mai operativ orice deficienta care apare cu privire la apararea īmpotriva incendiilor. Art. 67. - Documentul (raportul) trebuie sa contina īn principiu urmatoarele: a) descrierea deficientei; b) sectorul (locul) īn care se manifesta; c) data constatarii; d) consecintele posibile; e) propuneri de solutionare; f) certificarea īnlaturarii deficientei. Documentul (raportul) se īntocmeste īn doua exemplare, dintre care unul ramāne la seful sectorului de activitate (locului de munca) īn care s-a constatat neregula, iar celalalt se transmite structurii cu atributii īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor, care le analizeaza si face propuneri patronului. Analiza, īmpreuna cu propunerile, se īntocmeste lunar pentru cazurile care suporta amānare, iar īn celelalte situatii īnlaturarea deficientelor (neconformitatilor) se face operativ.

SECŢIUNEA a 4-a Planificarea si executarea exercitiilor si aplicatiilor privind modul de actiune īn caz de incendiu

Art. 68. - Exercitiile si aplicatiile privind modul de interventie īn caz de incendiu constituie formele de baza prin care se verifica stadiul si capacitatea de actiune a personalului de pe locul de munca. Exercitiile si aplicatiile vizeaza modul īn care se executa: a) alarmarea; b) evacuarea; c) stingerea incendiului. Art. 69. - Exercitiile si aplicatiile de interventie se efectueaza: a) planificat, pe baza de grafic, astfel īncāt la acestea sa participe esalonat toti salariatii cu atributii de interventie de pe locurile de munca; b) inopinat, de catre patron, autoritatile de control sau de alti factori de decizie; c) cel putin o data pe semestru, īn una din zilele nelucratoare sau de sarbatori legale, pentru a se verifica pregatirea salariatilor aflati īn serviciu īn zilele respective; d) planificat, pe baza de grafic, cu personalul serviciului de pompieri civili. Art. 70. - Evidenta aplicatiilor si exercitiilor efectuate se tine īntr-un registru: a) īnfiintat pentru fiecare loc de munca, pentru cele care se efectueaza conform art. 69 lit. a) si b); b) īnfiintat la nivelul agentului economic, institutiei sau localitatii, pentru cele care se efectueaza conform art. 69 lit. c) si d). Registrul va avea continutul conform modelului prezentat īn anexa nr. 4. Art. 71. - Fiecare exercitiu sau aplicatie de interventie se finalizeaza printr-un raport care sa faca referiri cel putin la: a) obiectivele si scopul aplicatiei sau exercitiului; b) mentiuni privind cunoasterea si capacitatea de punere īn aplicare a sarcinilor ce revin personalului de pe locul de munca īn caz de incendiu; c) īndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite si a timpilor operativi de interventie; d) mentiuni privind alarmarea (alertarea) personalului; e) aprecieri privind functionarea mijloacelor tehnice p.s.i.; f) desfasurarea activitatii de salvare si evacuare a persoanelor si a materialelor periculoase; g) propunerea de masuri privind īmbunatatirea activitatii respective.

CAPITOLUL IV Siguranta exploatarii instalatiilor utilitare aferente constructiilor si a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

SECŢIUNEA 1 Prevederi generale

Art. 72. - Gestionarea sigurantei exploatarii instalatiilor si a mijloacelor tehnice p.s.i. aferente constructiilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza prin: a) stabilirea persoanelor care sunt desemnate sa verifice, sa īntretina si sa repare instalatiile utilitare si mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; b) elaborarea procedurilor de lucru pentru lucrarile prevazute la lit. a); c) completarea, semnarea si arhivarea documentelor care atesta executarea lucrarilor mentionate la lit. a); d) īntocmirea si reactualizarea permanenta a evidentei mijloacelor tehnice p.s.i., pe categorii, cu mentionarea necesarului, existentului, deficitului si a principalelor caracteristici functionale; e) īntocmirea evidentei stocurilor de rezerva de mijloace tehnice p.s.i. si a componentelor acestora, prevazute de reglementari tehnice īn vigoare; f) mentionarea surselor de alimentare cu energie electrica de baza si de rezerva si a consumatorilor cu rol īn caz de incendiu. Art. 73. - Lucrarile de verificare, īntretinere si reparatii prevazute īn anexa nr. 5 se pot executa de salariatii din structurile de specialitate proprii sau de persoanele juridice atestate potrivit legii. Lista cuprinzānd persoanele fizice si juridice care presteaza lucrarile de verificare, īntretinere si reparare a mijloacelor tehnice p.s.i. se īntocmeste pe categorii, mentionāndu-se numarul si perioada de valabilitate a atestatului prevazut de lege. Art. 74. - Pentru fiecare tip de lucrare se stabilesc proceduri de lucru pe baza instructiunilor proiectantului, producatorului sau furnizorului de echipament si a prevederilor normelor si normativelor de specialitate. Art. 75. - Rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se stabileste si se asigura īn scopul rezolvarii unor situatii care pot aparea īn activitate, conform recomandarilor cuprinse īn anexa nr. 6. Art. 76. - Verificarile privind starea de functionare a mijloacelor tehnice p.s.i. se fac zilnic (pe schimb), saptamānal, lunar, trimestrial si anual, dupa caz. Verificarea zilnica sau pe schimb se efectueaza de regula vizual si vizeaza: a) integritatea mijloacelor tehnice p.s.i.; b) existenta sigiliilor de fixare īn pozitie normala de functionare a unor componente; c) asigurarea parametrilor de functionare, īndeosebi presiuni ale fluidelor, prin citirea valorilor indicate de manometre; d) mentinerea posibilitatilor de utilizare operativa. Art. 77. - Pentru unele categorii de mijloace tehnice p.s.i. exploatarea, repararea, īntretinerea, scoaterea din functiune, declasarea si casarea se fac potrivit reglementarilor īn vigoare. Art. 78. - Dupa utilizare fiecare mijloc tehnic de prevenire si stingere a incendiilor se repune īn functiune sau se īnlocuieste. Art. 79. - Detinatorii sau persoanele juridice care asigura verificarea, īntretinerea si repararea sistemelor automate de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor vor evidentia īntr-un registru īntocmit conform modelului prezentat īn anexa nr. 7 datele referitoare la functionarea fiecarui sistem sau a fiecarei instalatii automate. La solicitarea marilor unitati sau a unitatilor teritoriale de pompieri militari, anual īn luna ianuarie, persoanele juridice prevazute la alin. (1) vor pune la dispozitie acestora copii de pe evidentele respective.

SECŢIUNEA a 2-a Prevederi specifice

Art. 80. - La locurile de alimentare cu energie electrica se vor mentiona echipamentele care trebuie actionate pentru decuplarea de la retea a cladirii respective. Pentru toate cazurile īn care sunt necesare dispozitive speciale la locul de decuplare se vor asigura si dispozitivele respective. Art. 81. - Pentru fiecare instalatie de ventilatie si climatizare se īntocmeste īn mod obligatoriu schema de pornire, oprire sau de izolare pe tronsoane, indicāndu-se locul si modul de actionare a clapetelor sau sibarelor. Art. 82. - La sistemele automate de detectie, semnalizare, alarmare si alertare īn caz de incendiu se asigura posibilitatile de identificare operativa a locului incendiului, utilizāndu-se, dupa caz, scheme, etichete si alte asemenea solutii usor de interpretat. Pentru sistemele de detectare si semnalizare automata a incendiilor, integrate cu sisteme antiefractie, care transmit semnalele la agentii economici de paza si protectie, beneficiarii vor stabili modul de conlucrare cu subunitatile de interventie ale pompierilor militari privind retransmiterea semnalului de incendiu, realizarea interventiei si raportarea datelor de la incendii. Semnalele pentru avertizarea, alarmarea si evacuarea persoanelor, precum si pentru alarmarea si alertarea pompierilor voluntari īn caz de incendiu sau īn alte situatii de urgenta publica vor fi distincte pentru fiecare situatie. Valorificarea semnalelor acustice si/sau optice generate de centralele de semnalizare a incendiilor se asigura prin: a) supravegherea permanenta a acestora de personal competent si capabil sa ia masurile necesare; b) retranslarea semnalelor la locuri de munca supravegheate permanent; c) punerea automata īn functiune a echipamentelor de stingere si de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, pe baza de programe care vor contine si ordinea de prioritati; d) urmarirea prin instalatii de televiziune cu circuit īnchis a locurilor sau a zonelor periclitate de incendiu. Art. 83. - La achizitionarea stingatoarelor beneficiarul trebui sa solicite instructiunile de transport, depozitare si manipulare pentru a putea beneficia de garantiile date de producator. Utilizatorul stingatoarelor trebuie sa asigure verificarea prin sondaj a starii de functionare a acestora, īntre intervalele prevazute pentru verificarile obligatorii. Starea de functionare a unui lot de stingatoare se determina prin exercitii concrete executate cu salariatii, īnainte de trimiterea lotului la o noua verificare. Art. 84. - Starea de operativitate a instalatiilor de stingere cu apa se asigura īn principal prin mentinerea sub presiune a retelelor/ramificatiilor de distributie, īnlaturarea posibilitatilor de īnghet, coroziune si solicitare mecanica a conductelor, instalarea de indicatoare de avertizare sau informare privind amplasarea hidrantilor, vanelor si robinetelor cu actionare locala si prin mentinerea libera a accesului la acestea. Art. 85. - Certificarea calitatii produselor de stingere (pulberi, prafuri, substante de spumare etc.) se asigura prin certificatele de calitate ale furnizorului si buletinul/raportul laboratorului de īncercari care a verificat mentinerea caracteristicilor fizico-chimice si a eficientei de stingere a produselor. Art. 86. - Usile rezistente la foc si antifoc, obloanele, clapetele, trapele etc. se verifica zilnic privind pozitia normala a acestora si asigurarea posibilitatilor de īndeplinire a functiilor (īnchidere sau deschidere). Anual se verifica manevrabilitatea dispozitivelor prevazute la alin. (1), prin actionare manuala sau automata (electrica, mecanica, pneumatica, hidraulica etc.), dupa caz. Art. 87. - Mijloacele de protectie a personalului de interventie se asigura si se pastreaza separat, pentru salariatii proprii ai agentului economic si, respectiv, pentru membrii fortelor care participa la interventie ca forte de sprijin, conform planurilor de interventie. Pentru mijloacele tehnice care impun masuri speciale de protectie pe timpul utilizarii agentul economic are obligatia sa asigure pregatirea si autorizarea salariatilor, potrivit legii. Pentru a se elimina producerea unor accidente nedorite trebuie sa se asigure īnlocuirea componentelor consumabile la termenele prevazute de fabricant, precum si īntretinerea si verificarea acestora de catre persoane autorizate īn domeniu.

CAPITOLUL V Dispozitii finale

Art. 88. - Pentru agentii economici si institutiile care nu se īncadreaza īn prevederile art. 3 persoana cu functii de conducere va asigura organizarea activitatii de aparare īmpotriva incendiilor prin respectarea cerintelor minime prevazute de prezentele dispozitii generale. Art. 89. - Controlul respectarii si punerii īn aplicare a prevederilor prezentelor dispozitii generale se efectueaza dupa 6 luni de la publicarea acestora īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I. Art. 90. - Detalierea modului de īntocmire a listei cuprinzānd substantele periculoase se va face prin instructiuni specifice emise de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, care se vor publica īn revista "Pompierii Romāni". Art. 91. - Pentru constructiile, amenajarile si instalatiile tehnologice care intra, potrivit legii, sub incidenta avizarii si/sau autorizarii p.s.i. prevederile prezentelor dispozitii generale pot fi continute sintetic īntr-un registru de siguranta la foc. Structura si continutul Registrului de siguranta la foc se vor stabili de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari īn termen de 9 luni de la data intrarii īn vigoare a prezentelor dispozitii generale. Art. 92. - Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA Nr. 1

Primaria ........................... Judetul ............................ FIsĂ DE INCENDIU Nr. .............. din .............. 200 ..... (model) I. Identificarea locului incendiului Numele si prenumele .......... ..... ...... .......................... Destinatia locului producerii incendiului |__|__|__| Localitatea .......... ..... ...... .. Mediu urban |__| rural |__| Judetul īn care s-a produs evenimentul |__|__| Str. ............. nr. ........, bl. ....., sc. ......, et. ....., ap. ...... Distanta īn kilometri fata de subunitatea de raion |__|__|__| Momentul observarii | Ziua | Luna | Anul | Ora |Minutul| Momentul lichidarii | Ziua | Luna | Anul | Ora |Minutul| II. Date despre interventie - Incendiul a fost stins de serviciul public de pompieri [1] serviciul privat de pompieri civili [2] serviciul privat de pompieri civili - societate comerciala [3] salariati [4] persoane fizice [5] - Autospeciale utilizate .......... ..... ...... ....... - Mijloace de stingere .......... ..... ...... ......... III. Date despre cauza: 1. Sursa de aprindere |__|__| 2. Mijloace care puteau produce aprinderea |__|__|__| 3. Primul mijloc care s-a aprins |__|__| 4. Īmprejurarea determinata |__|__|__| IV. Consecintele incendiului Ce a ars .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...... Propagare la vecinatati .......... ..... ...... ........... Victime: decedati: adulti ...., copii ....., raniti: adulti ....., copii .... Date suplimentare .......... ..... ...... ............................ Primar, Secretar,



ANEXA Nr. 2

Societatea Comerciala (Institutia) Aprobat Numele si prenumele ................... Semnatura .................. ORGANIZAREA APĂRĂRII ĪMPOTRIVA INCENDIILOR locul de munca ...................... | I. PREVENIREA INCENDIILOR 3. Echipamente si mijloace 5. Masuri specifice | | 1. Materiale combustibile si inflamabile a) motoare si corpuri electrice a) asigurarea functionarii sistemului| | a) produse finite din lemn b) instalatie de uscare din dotarea cabinei de vopsit | | b) lacuri c) sistem de ventilatie b) functionarea normala a | | c) solventi d) scule si dispozitive elementelor de compartimentare | | d) depuneri de lacuri si alte reziduuri e) .......... ..... ...... ..... c) pastrarea cantitatilor de lacuri | | e) .......... ..... ...... ...... 4. Masuri generale si vopsele īn limite admise | | 2. Surse de aprindere posibile a) interzicerea focului deschis d) utilizarea numai de scule care | | a) de natura electrica b) interzicerea fumatului nu produc scāntei | | b) termice c) colectarea ambalajelor si deseurilor e) .......... ..... ...... ...| | c) foc deschis, fumat d) .......... ..... ...... ..... | | d) autoaprindere e) .......... ..... ...... ..... | | e) .......... ..... ...... ...... f) .......... ..... ...... ..... | | g) .......... ..... ...... ..... | | II. ORGANIZAREA INTERVENŢIEI 3. Mijloace de protectie a salariatilor 5. Evacuare de bunuri | | 1. Mijloacele de alarmare, alertare a) masti .............................. .......... ..... ...... ......| | a) telefon ........................ b) costume ............................ .......... ..... ...... ......| | b) buton de alarmare .............. c) aparate izolante ................... .......... ..... ...... ......| | c) sonerie ........................ 4. Asigura interventia | | 2. Instalatii si dispozitive de a) stingatoare ........................ | |limitare si stingere .......... ..... ...... ........ | | a) usi antifoc .......... ..... ...... ........ | | b) clapete b) hidranti interiori ................. | | c) trape .......... ..... ...... ........ | | c) tablou electric .................... | | d) instalatii tehnologice ............. | Īntocmit Numele si prenumele .............................. Semnatura .......... ..... ......

ANEXA Nr. 3

LISTA DE PRINCIPIU cuprinzānd punctele vitale vulnerabile la incendiu

Statii de primire-distributie a energiei electrice Posturi de transformare Tablouri electrice principale Statii de reglare si distributie a gazelor Centrale termice Īncaperi speciale de cabluri electrice Statii de producere de acetilena Centrale de ventilare si climatizare Calculatoare de proces Dispecerate de proces Depozite de materii prime si materiale sau de produse finite combustibile Statii de frig cu amoniac Gospodarii de ungere si racire Statii de compresoare de aer Rampe de īncarcare-descarcare produse petroliere Alte sectoare, linii tehnologice, utilaje sau echipamente cu functii vitale

ANEXA Nr. 4

EVIDENŢA aplicatiilor si exercitiilor de interventie efectuate la .......... ..... ...... ...........

| | | | |Cine a organizat aplicatia| | |Nr. |Data si ora| Felul |Sectorul de | (exercitiul) |Observatii| |crt.|executarii |aplicatiei| activitate |----- ----- ----------------| | | |aplicatiei | | | Numele | Semnatura | | | | | | | si functia | | |

ANEXA Nr. 5

NOMENCLATORUL mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare īn caz de incendiu Nr. Obiectul verificarii Conditii de executare Periodicitatea Observatii crt. 1. Starea de integritate vizual zilnic sau la predarea- primirea schimbului 2. Tensiunea de alimentare a surselor masurare cu voltmetru zilnic sau la predarea- (baza si rezerva) primirea schimbului 3. Starea de functionare generala informare verbala si zilnic sau la predarea- analiza consemnarilor primirea schimbului din registru 4. Functionarea semnalizarilor optice simulari conform zilnic sau la predarea- si acustice: instructiunilor primirea schimbului a) de incendiu b) de defect 5. Functionarea semnalizarilor conform recomandarilor zilnic sau la predarea- retransmise la distanta furnizorului primirea schimbului 6. Functionarea transmisiilor la stabilirea legaturilor zilnic sau la predarea- unitatile de pompieri militari primirea schimbului 7. Functionarea semnalizarilor de la actionarea unui detector saptamānal Pentru instalatiile cu pāna la detectoare sau butoane manuale sau buton de alarmare 13 linii testarea se face prin rotatie. Pentru instalatiile cu mai mult de 13 linii testarea se face la mai multe linii pe saptamāna astfel īncāt testarea unei linii sa nu depaseasca 13 saptamāni. 8. Functionarea detectoarelor si a simularea incendiului trimestrial butoanelor de semnalizare conform instructiunilor furnizorului 9. Sensibilitatea detectoarelor prin sondaj conform anual instructiunilor furnizorului 10. Conditiile de mediu īn care vizual, cu īnlaturarea saptamānal functioneaza detectoarele conditiilor care genereaza exces de praf, umiditate, vibratii 11. Asigurarea degajarii spatiului vizual saptamānal raza spatiului īntre 0,75-1 m din jurul detectoarelor si butoanelor manuale 12. Starea marcajelor de identificare vizual anual 13. Capacitatea bateriei de acumulatoare: masurare si vizual saptamānal a) tensiune b) electrolit - concentratie si nivel c) starea contactelor 14. Comutarea automata a surselor de conform instructiunilor lunar alimentare cu energie electrica furnizorului 15. Functionarea globala a semnalizarilor simulari ale tuturor lunar Liniile se verifica prin rotatie astfel de defect conditiilor de defect īncāt intervalul de testare pentru specifice fiecare linie sa nu depaseasca 6 luni. 16. Functionarea dispozitivelor simulare lunar exterioare de alarmare 17. Īntretinerea preventiva a - curatare de praf, trimestrial centralelor de semnalizare, impuritati detectoarelor si butoanelor - vizual, starea circuitelor si contactelor 18. Integritatea cablurilor de vizual trimestrial semnalizare 19. Rezistenta de izolatie a circuitelor masurarea rezistentelor anual si īmpamāntarea 20. Verificarea metrologica a AMC-urilor masuratori īn laboratoarele anual din instalatie de specialitate B. Stingatoare Tipul Modul stingatoarelor Problematica urmarita de efectuare Periodicitatea Observatii Toate tipurile - existenta si amplasarea vizual lunar (saptamānal - - aspectul exterior si integritatea pentru punctele vitale - inscriptionarea si etichetele vulnerabile sau zonele cu risc foarte mare de incendiu) - curatare si reprotejare demontarea completa anual cele cu CO2 conform ISCIR adecvata a stingatoarelor - functionalitatea subansamblurilor componente - rezistenta interna a aplicarea de la 3 ani sau ori cele cu CO2 conform ISCIR recipientului suprapresiune conform de cāte ori starea de prescriptiilor integritate o impune Cu spuma - cantitatea si calitatea - prelevare de probe semestrial chimica solutiilor spumante - vizual - īnlocuirea substantelor - conform recomandarilor īn functie de temperatura producatorului de (vara, iarna) solutie Cu pulbere - starea de īncarcare a buteliei - cāntarirea buteliei anual, maximum 2 ani - abatere de 1% fata de greutatea de CO2 - palpare manuala inscriptionata - starea calitativa a pulberii - manual sau mecanic - nu se admite tasarea sau - īnlocuirea pulberii aglomerarea Cu CO2 starea de īncarcare cāntarirea stingatorului anual abatere maxima de 1% fata de greutatea inscriptionata Cu apa - starea de īncarcare a buteliei - cāntarirea buteliei anual - abatere maxima de 1% fata de pulverizata de CO2 greutatea inscriptionata - cantitatea de apa - masurare volumetrica - abatere maxima de 1% fata de capacitatea stingatorului C. Instalatii de stingere cu apa Periodicitate Probleme care se urmaresc Modul de efectuare Observatii I. Instalatii de hidranti exteriori si interiori zilnic - echiparea vizual consemnarea elementelor lipsa - presiune īn retea si situatia accesibilitatii - accesibilitate - functionarea iluminatului de siguranta trimestrial - refularea apei punere īn functiune - starea furtunurilor II. Instalatii de stingere cu sprinklere zilnic - starea distribuitorului si ACS-ului vizual - pastrarea conditiilor la capetele sprinkler - functionarea iluminatului de siguranta aferent lunar - functionarea ACS-ului deschiderea si īnchiderea - functionarea sistemului de semnalizare robinetelor care asigura astfel de verificari III. Instalatii de stingere cu apa pulverizata zilnic starea alimentarii cu apa vizual semestrial functionarea efectiva deschiderea si īnchiderea vanelor si robinetelor care asigura o asemenea verificare IV. Vane si robinete de alimentare lunar starea pozitiei acestora si a sigiliului vizual de siguranta semestrial manevrabilitate īnchidere si deschidere totala D. Instalatii de stingere cu spuma Tipul instalatiei Problematica Modul Periodicitatea Observatii urmarita de executare Instalatii fixe reciclarea spumantului realizarea zilnic si semifixe liniilor necesare integritatea instalatiei vizual saptamānal verificarea īntregului cu apa anual la revizii Īn functie de posibilitati circuit se poate face si cu spuma. E. Instalatii cu dioxid de carbon Nr. crt. Problematica urmarita Modul de executare Periodicitatea Observatii 1. Starea de integritate a instalatiei, existenta sigiliilor si a pozitiei normale de functionare a robinetelor, starea de īncarcare a buteliilor Functionarea sistemului de ventilatie natural vizual zilnic sau mecanic Pozitia supapei de golire a colectorului Functionarea sistemului de avertizare optic si acustic 2. Starea de functionare a alimentarii de baza - trecerea automata de pe si de rezerva a centralei de semnalizare sursa de baza pe sursa de si actionare rezerva Functionarea detectoarelor - verificarea functionarii prin saptamānal folosirea unor surse de caldura sau fum - se va verifica prin cāntarire numai cānd sunt prevazute starea de īncarcare a cu sisteme de cāntarire buteliilor de comanda 3. Starea de functionare a armaturilor de comanda si siguranta Duzele de refulare a dioxidului de carbon vizual lunar Starea de functionare a circuitelor electrice 4. Starea de functionare a instalatiei vizual īn ansamblu Starea de functionare a butoanelor manuale Starea de functionare a dispozitivelor auxiliare - īntreruperea automata a alimentarii cu energie trimestrial electrica a aparaturii de aer conditionat de ventilatie - īnchiderea si blocarea usilor Cāntarirea buteliilor componente ale Se va īntocmi proces-verbal bateriilor active, principale si de rezerva de cāntarire. 5. Functionarea sistemului de detectare, prin declansarea unei baterii avertizare si alarmare Modul de evacuare a personalului din zona vizual protejata īn termenul prestabilit Functionarea sistemelor de īntrerupere anual a instalatiilor auxiliare Deversarea dioxidului de carbon prin toate duzele de refulare Sistemul de evacuare a dioxidului de carbon din zona protejata

ANEXA Nr. 6

RECOMANDĂRI privind rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Īn principiu, rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se asigura īn limitele de mai jos, astfel: a) 15-20% din cantitatea necesara pentru fiecare tip de furtun, dar nu mai putin de 2 role a cāte 20 m; b) 10-15% pentru fiecare accesoriu din dotarea hidrantilor interiori si exteriori de incendiu; c) 10% din fiecare tip de stingator; d) 15% din cantitatea stabilita de pulbere, spumant sau alte produse de stingere din dotare; e) 100% din numarul de recipiente pentru fiecare instalatie de stingere de gaze inerte; f) 10-25% din totalul capetelor sprinkler, drencer sau de pulverizare, dar nu mai putin de 25 bucati din fiecare; g) 10-25% din totalul detectoarelor sau butoanelor de semnalizare, dar nu mai putin de 15 bucati din fiecare; h) un recipient īncarcat si 2 cartuse filtrante pentru fiecare aparat de protectie a respiratiei; i) un cartus filtrant pentru fiecare masca contra fumului si gazelor fierbinti; j) 50% din totalul blindelor montate pe conductele de spumare ale instalatiilor fixe sau semifixe de stingere a incendiilor la rezervoare de produse petroliere; k) cantitatile de mijloace tehnice specifice care se pun īn mod gratuit la dispozitie unitatilor de pompieri militari īn caz de incendiu, īn conformitate cu art. 45 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997; l) piesele de rezerva cuprinse īn listele din documentatiile tehnice ale autospecialelor, navelor, trenurilor p.s.i. si ale altora asemenea. Rezervele mentionate la lit. c), e), f) si g) nu se constituie īn situatiile īn care verificarea, īntretinerea si repararea mijloacelor tehnice p.s.i. respective se fac de persoane juridice, atestate potrivit legii, care au obligatia contractuala de a face īnlocuirea operativa a componentelor si a elementelor acestora.

ANEXA Nr. 7

Tipul instalatiei

DATE privind verificarea si functionarea instalatiei ...................

| | | | | Natura semnalului | | | | | |Nr. | Data | | Locul |----- ----- ---------|Componenta| |Masura| | |crt.|(zi, luna, an)|Ora|semnalului|Incendiu sau defect| afectata |Cauza|luata |Observatii|

ORD nr. 88 publicat īn M.Of. nr. 583 din data: 09/18/2001

OMI88/2001

Ordin nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003


Ministerul de Interne

Ordin nr. 88

din 14 iunie 2001

pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 18 septembrie 2001

Ministrul de interne, avānd īn vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, īn temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Dispozitiile generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003, prevazute īn anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea īn aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003 atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, si va intra īn vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii īn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare īsi īnceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 14 iunie 2001. Nr. 88.

ANEXĂ

DISPOZIŢII GENERALE privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Ministerul de Interne

Dispozitie generala

din 14 iunie 2001

privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 18 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale stabilesc principii, criterii, cerinte si conditii tehnice obligatorii, care se aplica, indiferent de titularul dreptului de proprietate, la echiparea, dotarea si exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., īn scopul reducerii riscului de incendiu, al preīntāmpinarii izbucnirii, limitarii si diminuarii efectelor negative ale incendiilor, al protectiei utilizatorilor si fortelor de interventie, precum si pentru stingerea incendiilor īn conditii de operativitate si eficienta. Art. 2. - La introducerea unor noi activitati, echipamente, instalatii, tehnologii, aparate si altele asemenea, factorii implicati īn domeniu vor stabili masuri, cerinte si conditii specifice de echipare si dotare pe baza documentatiilor puse la dispozitie de producatori, furnizori, proprietari sau utilizatori, īn conformitate cu prevederile legislatiei īn vigoare. Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica numai īn conditiile neafectarii caracterului monumentului.

CAPITOLUL II Clasificarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Art. 3. - Potrivit rolului pe care īl au īn asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea focului, mijloacele tehnice de p.s.i. se clasifica īn urmatoarele categorii principale: a) sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare si alertare īn caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii incendiilor produse īn zona supravegheata, īn scopul luarii masurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie, transmiterea apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie; b) sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigura prezenta substantei de stingere īn zona protejata sau limiteaza propagarea incendiului īn īncaperi si spatii adiacente locului de izbucnire; c) stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manuala sau automata, sub efectul presiunii create īn interiorul acestora sau datorita efectelor produse īn zona supravegheata de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului; d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru preīntāmpinarea propagarii incendiilor, īntreruperea arderii īn diferite focare si, dupa caz, stingerea acestora. Art. 4. - Mijloacele tehnice de p.s.i. utilizate pentru īntreruperea procesului de ardere sau pentru protejarea materialelor combustibile din aproprierea focarului sunt: a) apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet compact ori pulverizat (ceata sau ploaie), folosindu-se diferite mijloace uzuale (galeti, vase etc.), accesorii ale hidrantilor si instalatii speciale (sprinkler, drencer, pulverizatoare). Efectul de stingere se realizeaza, īn principal, prin racirea materialului care arde si prin izolarea suprafetei incendiate de oxigenul atmosferic; b) spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt refulate asupra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de stingere fixe, semifixe si mobile sau aferente autospecialelor de interventie. Efectul de stingere este determinat de stratul de spuma care provoaca racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza vaporizarea īn zona de flacari si accesul oxigenului atmosferic; c) pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalatii, utilaje si aparate adecvate, determina stingerea incendiului, īn principal, prin agentii de stingere generati la descompunerea pulberii sub actiunea temperaturii si crearea unor bariere care limiteaza accesul oxigenului atmosferic īn zona de ardere; d) aburul, deversat īn zona protejata prin intermediul unor instalatii adecvate, dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere sau atmosfera potential exploziva formata īn urma unor scapari de gaze; e) gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale, stingatoare si alte aparate, realizeaza efectul de stingere, īn principal, prin reducerea concentratiei de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere; f) agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati īn zona protejata prin intermediul unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau stopeaza arderea prin neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii reactiei de oxidare. Art. 5. - Principalele tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prezentate la art. 3 si 4 sunt prevazute īn anexa nr. 1.

CAPITOLUL III Criterii de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Art. 6. - Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i. se asigura conform reglementarilor tehnice, normelor specifice de p.s.i., prezentelor dispozitii generale, precum si pe baza concluziilor desprinse din scenariile de siguranta la foc si din evaluarea capacitatii de aparare īmpotriva incendiilor. Art. 7. - La stabilirea tipurilor de mijloace tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se au īn vedere urmatoarele criterii: a) conditiile si cerintele tehnice precizate īn reglementarile specifice; b) interdependenta dintre nivelurile admise ale criteriilor de performanta si ale timpilor privind siguranta la foc si factorii de determinare si evaluare ai acestora; c) posibilitatile de actionare īn spatii īnchise, īn subsoluri, la īnaltime sau īn medii cu nocivitate marita; d) functiile, caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de p.s.i.; e) eficienta si compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu, potrivit anexei nr. 2; f) valoarea constructiei, a instalatiei tehnologice, a platformei amenajate, inclusiv a bunurilor protejate; g) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor (persoanelor), elementelor de constructie ale cladirii si mediului; h) compatibilitatea dintre diferite substante de stingere utilizate simultan sau succesiv; i) capacitatile fizice si psihice ale personalului care poate utiliza aceste mijloace; j) raportul cost/eficienta. Art. 8. - La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate existente, la care din punct de vedere tehnic nu pot fi īndeplinite anumite prevederi ale reglementarilor tehnice, ale normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor si ale prezentelor dispozitii generale, se vor asigura masuri compensatorii corespunzatoare situatiilor date. Art. 9. - Pentru toate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se vor asigura alarmarea si avertizarea utilizatorilor (persoanelor) īn caz de incendiu cu sisteme, instalatii si mijloace conform reglementarilor tehnice. Art. 10. - Numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se stabileste potrivit anexei nr. 3 sau, dupa caz, normativelor tehnice ori normelor specifice, daca prin acestea se prevede un numar mai mare. Art. 11. - Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si platforme amenajate care nu se īncadreaza īn prevederile reglementarilor tehnice si normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si oportunitatii echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prin utilizarea unor proceduri si metode de calcul agreate.

CAPITOLUL IV Cerinte si conditii tehnice specifice

SECŢIUNEA I Cerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea, marcarea si depozitarea mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 12. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se amplaseaza si/sau se depoziteaza conform documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice īn locuri ferite de intemperii, agenti corosivi, efecte negative ale temperaturii etc. sau, dupa caz, se protejeaza corespunzator mediilor īn care se utilizeaza. Art. 13. - La amplasarea mijloacelor tehnice de p.s.i. care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, īn caz de incendiu, se au īn vedere urmatoarele cerinte: a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare, coridoare, holuri, īn zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante optime fata de focarele cele mai probabile; b) īnaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor fizice ale persoanelor care le utilizeaza; c) sa fie bine fixate si sa nu īmpiedice evacuarea persoanelor īn caz de incendiu. Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de p.s.i. vor fi indicate prin marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale. Art. 14. - La amplasarea stingatoarelor īn perimetrul suprafetei protejate se recomanda respectarea urmatoarelor valori ale distantelor si īnaltimii de montare: a) maximum 15 m si 20 m fata de cele mai importante focare din clasele B si A; b) minimum 2 m fata de focarele posibile; c) maximum 1,4 m īnaltime fata de pardoseala. Art. 15. - Mijloacele tehnice de p.s.i. se marcheaza īn conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice. Pe timpul exploatarii se asigura lizibilitatea marcajelor, precum si protejarea acestora īmpotriva deteriorarilor de orice fel.

SECŢIUNEA a II-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind starea de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 16. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se īntretin permanent īn stare de functionare, cu asigurarea fiabilitatii si eficientei necesare, conform reglementarilor tehnice. Art. 17. - Proprietarii (utilizatorii) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate vor executa periodic controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. cu care acestea sunt echipate si dotate, personal sau prin persoane anume desemnate si instruite īn acest scop. Controlul starii de functionare a mijlocelor tehnice de p.s.i. se executa conform prevederilor cuprinse īn reglementarile tehnice, normele specifice de p.s.i., precum si īn instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau de producatori (furnizori). Art. 18. - Mijloacele tehnice de p.s.i. vor fi reabilitate pe baza documentatiei tehnice ori de cāte ori este necesar, pentru a preīntāmpina nefunctionarea la parametrii si īn conditiile proiectate sau ca urmare a modificarilor care intervin īn exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, a schimbarilor de destinatie, extinderilor, modernizarilor acestora sau altor cauze. Art. 19. - Īncarcarea stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii (recipiente, capsule, rezervoare etc.) cu substante de stingere se va face de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale.

SECŢIUNEA a III-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind lucrarile de verificare, īntretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 20. - Lucrarile de verificare, īntretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i. se executa numai de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale. Periodicitatea lucrarilor se stabileste conform reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor producatorilor (furnizorilor) acestor mijloace tehnice. Art. 21. - Pe timpul lucrarilor de verificare si īntretinere se va proceda la un control complet al functionarii sistemelor, instalatiilor, echipamentelor si aparatelor īn cauza. Daca se constata abateri de la conditiile de functionare stabilite initial, parametrii caracteristici trebuie reglati si adusi la valorile care sa asigure buna functionare a acestor mijloace. Art. 22. - Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea lucrarilor de īntretinere si reparare ori īn caz de opriri accidentale, proprietarii (utilizatorii) trebuie sa asigure masuri tehnice si organizatorice suplimentare pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum si de actiune īn caz de necesitate. Art. 23. - Sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, avānd o durata īn exploatare de peste 15 ani, vor fi supuse unor examinari de apreciere (dupa caz, expertize) care vor viza: a) diagnosticarea starii tehnice, īn conformitate cu reglementarile specifice; b) conceptia de instalare si disponibilitatea pe plan tehnologic; c) adaptarile si modificarile survenite īn timp; d) starea generala de conservare a elementelor componente; e) comportarea functionala īn raport cu eventualele modificari ale cerintelor specifice de īndeplinit. Īn functie de rezultatele obtinute se vor lua masuri de reparare, īnlocuire sau modernizare, dupa caz. Art. 24. - Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificarilor periodice privind mentinerea calitatilor īn timp, conform reglementarilor specifice si precizarilor producatorului (furnizorului).

SECŢIUNEA a IV-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind securitatea persoanelor (utilizatorilor)

Art. 25. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate, precum si substantele de stingere se realizeaza, se amplaseaza, se depoziteaza, se manipuleaza si se utilizeaza astfel īncāt sa nu puna īn pericol viata si integritatea persoanelor (utilizatorilor), inclusiv ale membrilor fortelor de interventie. Art. 26. - Sistemele si instalatiile automate pentru stingerea incendiilor vor fi prevazute cu dispozitive de avertizare a persoanelor (utilizatorilor), optice si acustice, pentru semnalizarea intrarii acestora īn functiune. Art. 27. - Īn cazul īn care substantele stingatoare deversate automat īn caz de incendiu pot pune īn pericol viata persoanelor (utilizatorilor) din zonele protejate, sistemele (instalatiile) de stingere se prevad cu dispozitive de temporizare care sa īntārzie intrarea acestora īn functiune cu o perioada prestabilita. Perioada dintre declansarea semnalului de avertizare si intrarea īn functiune a sistemului (instalatiei) de stingere se va calcula astfel īncāt sa se asigure evacuarea persoanelor (utilizatorilor) din orice punct al zonei protejate. Art. 28. - Usile de acces īn zone, spatii sau īncaperi īn care sunt posibilie deversari ale substantelor stingatoare ce pot pune īn pericol viata persoanelor (utilizatorilor), precum si caile de evacuare din aceste locuri vor fi marcate cu inscriptii de avertizare asupra pericolului, amplasate īn locuri vizibile pentru personalul de pe locurile de munca si fortele de interventie. Art. 29. - Semnalele optice si acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie inactive īn starea de asteptare; b) sa indice toate caile de acces īn zonele de stingere; c) sa poata fi clar identificate si percepute cu tonalitati diferite, la īnceputul si la sfārsitul perioadei de temporizare; d) sa nu poata fi oprite īnainte de expirarea timpului de functionare a sistemului (instalatiei) de stingere; e) sa fie īn concordanta cu capacitatile psihomotorii ale persoanelor (utilizatorilor).

SECŢIUNEA a V-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i.

Art. 30. - Pe timpul exploatarii constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate proprietarii (utilizatorii) acestora trebuie sa stabileasca masuri tehnico-organizatorice care sa asigure mentinerea conditiilor si caracteristicilor specifice care s-au avut īn vedere la proiectarea si realizarea sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor. Principalele conditii si caracteristici specifice care trebuie avute īn vedere pe timpul exploatarii sunt: a) accesibilitatea si vizibilitatea; b) integritatea fizica; c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu; d) diagramele de stropire ale capetelor deversoare; e) amplasarea īn locurile stabilite. Principalele cauze posibile care pot influenta aceste conditii si caracteristici specifice, precum si elementele componente ale sistemelor, instalatiilor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor afectate sunt prezentate īn anexa nr. 4.

CAPITOLUL V Documentatii specifice

Art. 31. - Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator) toate documentele care asigura, dupa caz, certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea tehnica etc., potrivit prevederilor legale. Art. 32. - Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de sisteme de instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, stingatoare si alte aparate de stins incendii trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator), dupa caz, urmatoarele: a) documentatia tehnica aferenta; b) schema sinoptica a sistemului (instalatiei), schemele bloc si de racordare; c) instructiunile de utilizare si pentru controlul starii de functionare; d) masuri care se adopta īn caz de nefunctionare; e) registrul (cartea) de control. Art. 33. - Īn registrul (cartea) de control al sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare si stingere a incendiilor se consemneaza toate datele relevante privind: a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, īntretinere si reparatii; b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.; c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, īntreruperi, declansari intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-au determinat. Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul de producere a fenomenului (evenimentului).

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Art. 34. - Īn vederea asigurarii conditiilor de interventie operativa si eficienta īn caz de incendiu proprietarul (utilizatorul) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa asigure substantele de stingere īn cantitatile necesare si la parametrii de performanta specifici, potrivit reglementarilor. Art. 35. - Pe baza prevederilor prezentelor dispozitii generale factorii implicati īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor vor elabora reglementari tehnice si norme specifice privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., potrivit competentelor si obligatiilor legale ce le revin. Art. 36. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA Nr. 1 la dispozitiile generale

PRINCIPALELE TIPURI DE MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I. A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare īn caz de incendiu | Tipuri | Elemente componente | Functii īndeplinite | |Sisteme si instalatii de |- Echipamente de control si semnalizare |detectare, semnalizare, | |semnalizare a incendiilor |- Detectoare de incendiu |avertizare, alarmare, | |(cu actionare automata, manuala |- Butoane manuale de semnalizare |alertare, evacuare, | |sau mixta) |- Circuite de legatura |actionarea echipamentelor| | |- Echipamente si dispozitive anexe (surse de energie, |de protectie si stingere | | | dispozitive de alarmare acustica si optica etc.) | | |Detectoare autonome (domestice |- Detector de fum |detectare, semnalizare, | |sau rezidentiale) |- Elemente de semnalizare acustice si/sau optice |avertizare, alarmare, | | | |evacuare | |Sisteme pentru avertizare/alarmare|- Dispozitive acustice (sirene electrice, clopote, sonerii,|avertizare, alarmare, | | | amplificatoare de voce, generatoare de semnale) |evacuare | | |- Dispozitive optice (lampi semnalizatoare, panouri | | | | de semnalizare) | | | |- Statii de radioficare sau radioamplificare | | | |- Televiziune cu circuit īnchis | | | |- Interfoane | | |Sisteme de transmitere |- Dispozitive automate de transmitere a semnalului |alertare | |a apelurilor de urgenta pentru | de alarma la serviciile de pompieri | | |alertarea fortelor de interventie |- Mijloace si aparate de comunicatie (telefoane fixe, | | | | mobile, directe, cap la cap, statii radio etc.) | | B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor | Tipuri | Functii īndeplinite | Substante | | | | de stingere | | |tip sprinkler conventionale (apa- |detectare, semnalizare, stingere automata|apa | | |apa/apa-aer/apa-antigel) | | | | |tip sprinkler rezidentiale |detectare, avertizare, stingere automata |apa | | |tip drencer (cu actionare automata/ |limitare, stingere, racire |apa | |Instalatii de stingere cu apa|manuala) | | | | |pulverizatoare (cu actionare automata/|limitare, stingere, degazare |apa | | |manuala) | | | | |hidranti interiori |limitare, stingere |apa, spuma | | |hidranti exteriori |limitare, stingere, racire |apa, spuma | | |coloane uscate |stingere |apa | |Instalatii de stingere cu spuma (semifixe/fixe) |stingere, protectie |spuma | | | |aeromecanica | |Instalatii de stingere cu gaze inerte (joasa/īnalta presiune, |stingere, racire, inertizare |dioxid de | |cu actionare automata/manuala) | |carbon, azot, | | | |alte gaze | |Instalatii de stingere cu īnlocuitori de haloni |stingere |īnlocuitori de| | | |haloni | |Instalatii de stingere cu abur (semifixe/fixe, cu actionare |limitare, stingere, diluare atmosfera |abur | |automata/manuala) |potential exploziva | | |Instalatii de stingere cu pulberi (fixe/mobile, cu actionare |stingere |pulberi | |automata/manuala) | |stingatoare | |Sisteme si instalatii de stingere cu aerosoli |stingere |aerosoli | |Dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti |limitare a propagarii incendiilor | - | |produse de incendiu (volet, trapa, cupolet) | | | |Dispozitive si sisteme de autoīnchidere |actionare usi, obloane, cortine de | - | | |siguranta etc. | |

C. Stingatoare si alte aparate de stins incendii

| Tipuri | Substante de stingere | |Stingatoare portative |- apa | |-------- ----- ------ --------|- spuma | |Stingatoare transportabile |- pulberi stingatoare | | |- dioxid de carbon | | |- īnlocuitori de haloni | |Stingatoare automate cu lichid pulverizat|- substante speciale de stingere| |Generatoare portabile cu aerosoli |- aerosoli |

D. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie | Tipuri | Functii īndeplinite | | |Electrogenerator de spuma de īnalta īnfoiere |producere spuma | | |Hidrogenerator de spuma de īnalta īnfoiere |producere spuma | | |Electroīncarcator pentru pulbere |īncarcare pulbere | |Utilaje|Tun remorcabil pentru apa si spuma |stingere, racire | | |Electropompa transportabila |asigurare presiune | | |Ventilatoare mobile |evacuarea fumului si a gazelor fierbinti, introducere de aer| |Unelte |topoare, tārnacoape, rangi de otel, cangi cu |asigurarea conditiilor de interventie īn caz de incendiu | | |coada, lopeti, galeti, maturi, furci etc. | | |Alte mijloace initiale de interventie: panouri de |īntreruperea arderii la diferite focare | |incendiu, lazi cu nisip, butoaie cu apa, paturi si | | |prelate ignifuge, dispozitive pentru degajare, delimitare| |

E. Substante de stingere

| Tipuri | |Apa |Apa | | |Apa īmbunatatita chimic | | |Proteinici (P) | | |Fluoroproteinici (FP) | |Spumanti*) |Fluoroproteinici cu formare de film apos (FFFP) | | |Sintetici (S) | | |Fluorosintetici cu formare de film apos (AFFF) | | |Rezistenti la alcool (AR) | |Pulberi stingatoare|Pulberi ABC | | |Pulberi BC | | |Alte tipuri de pulberi (speciale) | |Abur |Abur saturat | | |Abur supraīncalzit | |Gaze inerte |Dioxid de carbon, azot | |Agenti stingatori |Īnlocuitori de haloni |Hidrofluorocarburi (HFC) | |sau neutralizatori | |Hidroclorofluorocarburi (HCIFC)| |speciali | |Īnlocuitori de tip gaze inerte | | |Aerosoli | *) Pentru stingerea incendiilor se foloseste spuma aeromecanica, care se obtine prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot) īntr-o solutie apoasa de spumant. Īn functie de coeficientul de īnfoiere E, care reprezinta raportul dintre volumul spumei si volumul de solutie de spumant, spumele se īmpart īn 3 categorii: . spume de joasa īnfoiere (1 < E <= 20); . spume de medie īnfoiere (20 < E <= 200); . spume de īnalta īnfoiere (E > 200).

ANEXA Nr. 2 la dispozitiile generale

COMPATIBILITATEA SUBSTANŢELOR DE STINGERE CU CLASELE DE INCENDIU

| | Clasa de incendiu | |Substante de stingere|-------- ----- ------ ----- ----- ----------------| | | A | B | C |D |Implicānd instalatii electrice sub tensiune| |Apa (jet compact) | + | - | - |- -| - - | |Apa (jet pulverizat) | + | § | - |- -| - - | |Apa īmbunatatita | + | § | - |- -| - - | |Spuma | + | + | - |- -| - - | |Pulberi ABC | + | + | + |- -| + | |Pulberi BC | - | + | + |- -| + | |Pulberi speciale D | - | - | - |+ | - | |Abur | + | + | - |- -| + | |Gaze inerte | § | + | + |- -| + | |Īnlocuitori de haloni| + | + | + |- -| + | |Aerosoli | + | + | + |- -| + | + Eficienta § Eficienta partiala - Ineficienta - - Utilizare interzisa NOTĂ: Clasele de incendiu: A - incendii de materiale solide; B - incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc usor; C - incendii de gaze combustibile; D - incendii de metale combustibile. La aplicarea simultana sau succesiva a unor substante de stingere diferite utilizatorii vor avea īn vedere informatiile furnizate de producatori referitoare la eventualele incompatibilitati care pot afecta inacceptabil eficienta de stingere.

ANEXA Nr. 3 la dispozitiile generale

STABILIREA NUMĂRULUI DE STINGĂTOARE PORTATIVE PENTRU CATEGORII DE CONSTRUCŢII

| Categorii de constructii |Numar de stingatoare/| | |suprafata desfasurata| |A. Constructii civile (publice) | | |1. Cladiri administrative: | | |- sedii ale administratiei publice centrale si locale; | | |- sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii | 1 buc./350 m2 | | neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.; | (min. 2 buc./nivel) | |- sedii de birouri. | | |2. Cladiri financiar-bancare: | | |- sedii de banci (centrale si filiale); | 1 buc./200 m2 | |- sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse| (min. 2 buc./nivel) | | de valori si marfuri. | | |3. Cladiri comerciale: | | |- comert alimentar si nealimentar; | | |- magazine generale si supermagazine (supermarket); | | |- alimentatie publica; | 1 buc./250 m2 | |- piete agroalimentare; | (min. 2 buc./nivel) | |- servicii si autoservice. | | |4. Cladiri de cult: | | |- lacasuri de cult; | 1 buc./300 m2 | |- mānastiri si schituri, inclusiv spatiile de cazare; | (min. 2 buc./nivel) | |- capele. | | |5. Cladiri de cultura: | | |- expozitii; | | |- muzee; | | |- biblioteci; | | |- cluburi si sali de reuniune; | | |- cazinouri; | | |- centre si complexuri culturale; | | |- case de cultura si sali polivalente; | 1 buc./250 m2 | |- cinematografe; | (min. 2 buc./nivel) | |- teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, | | | de papusi; | | |- circuri; | | |- discoteci. | | |6. Cladiri de īnvatamānt: | | |- īnvatamānt prescolar (gradinite); | | |- scoli primare si gimnaziale; | 1 buc./250 m2 | |- licee; | (min. 2 buc./nivel) | |- scoli postliceale si profesionale; | | |- īnvatamānt superior; | | |- camine si internate. | | |7. Cladiri de sanatate: | | |- spitale (clinici universitare, generale, de specialitate); | | |- centre medicale pentru asistenta de specialitate (boli cronice,| 1 buc./300 m2 | | persoane cu handicap, recuperari functionale, psihiatrice); | (min. 2 buc./nivel) | |- policlinici, dispensare urbane si rurale; | | |- alte unitati sanitare (centre de recoltare a sāngelui, | | | medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); | | |- crese si crese speciale pentru copii; | | |- leagane de copii. | | |8. Cladiri si amenajari sportive: | | |- complexuri sportive (īncaperi si anexe); | | |- sali de antrenament si competitii sportive; | 1 buc./250 m2 | |- patinoare artificiale si piscine; | (min. 2 buc./nivel) | |- poligoane de tir si popicarii. | | |9. Cladiri de turism: | | |- hoteluri; | | |- moteluri, vile si bungalouri; | 1 buc./300 m2 | |- cabane; | (min. 2 buc./nivel) | |- campinguri; | | |- sate de vacanta. | | |10. Cladiri de locuit: | | |- blocuri; | 1 buc./nivel | |- locuinte unifamiliale; | | |- vile si alte cladiri avānd si utilitate turistica (agroturism).| | |11. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, reuniuni,| 1 buc./300 m2 | | productie sau depozitare) | (min. 2 buc./nivel) | |12. Cladiri de transport: | 1 buc./400 m2 | |- gari, autogari, aerogari | (min. 2 buc./nivel) | |13. Alte amenajari: | | |- circuri mobile; | | |- scene si tribune amenajate provizoriu īn aer liber (pentru | 1 buc./150 m2 | | spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); | | |- studiouri de televiziune, īndeosebi cele cu public. | | |B. Constructii de productie si depozitare | | |1. Cladiri de productie si/sau depozitare care se īncadreaza īn | 1 buc./150 m2 | | categoria A, B sau C de pericol de incendiu | (min. 2 buc./nivel) | |2. Cladiri de productie si/sau depozitare care se īncadreaza īn | 1 buc./200 m2 | | categoria D sau E de pericol de incendiu | (min. 2 buc./nivel) | OBSERVAŢII: Stingatoarele vor avea īncarcatura minima de 6 kg sau performante de stingere echivalente cu aceasta. Īn compartimente, īncaperi si spatii de productie si depozitare cu aria mai mare de 500 m2, īncadrate īn categoria A, B sau C de pericol de incendiu, se prevad si stingatoare transportabile, minimum 1 bucata/50 kg la fiecare 500 m2.



ANEXA Nr. 4 la dispozitiile generale

CAUZE POSIBILE CARE POT AFECTA CONDIŢIILE sI CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE UNOR MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I. | Conditii si caracteristici |Elemente componente ale sistemelor, instalatiilor| | | specifice |si echipamentelor de P.S.I. care pot fi afectate | Cauze posibile | | |- butoane manuale de semnalizare |- depozitari de materiale | | |- echipament de control si semnalizare |- compartimentari | | |- panouri de semnalizare |- lucrari de constructii | |Accesibilitatea si vizibilitatea|- mijloace de comunicatie |- limitari de acces | | |- vane si robinete de incendiu |- mascari diverse | | |- hidranti interiori si exteriori |- inundatii si caderi masive de | | |- manometre | zapada | | |- stingatoare si alte aparate de stins incendii |- etc. | | |- detectoare de incendiu |- manipularea neglijenta a unor | | |- dispozitive si aparate de alarmare, avertizare | materiale | |Integritatea fizica | si alertare |- executarea unor lucrari de | | |- circuite electrice | constructii fara luarea masurilor | | |- vane si robinete de incendiu | de protejare | | |- tevi, conducte, capete deversoare |- etc. | | | |- acoperiri cu vopsea, var, placari | | |- detectoare de fum |- reducerea peste limita admisa a | |Sensibilitatea detectoarelor |- detectoare de temperatura | spatiului liber īn jurul | |de incendiu |- detectoare de flacara | detectoarelor prin depozitari de | | | | materiale, amplasarea unor ornamente| | | |- depuneri de substante volatile | | | |- etc. | | | |- depozitari de materiale peste | | | | limitele admise īn jurul | | | | capetelor deversoare | |Diagramele de stropire ale |- capete sprinkler |- atasarea unor materiale de | |capetelor deversoare |- capete drencer | capetele deversoare | | |- duze pulverizatoare |- deformari ale tevilor de racord | | | | īn urma executarii unor lucrari | | | | de constructii sau manipulari | | | | de materiale | | | |- etc. | | |- furtunuri si tevi de refulare |- folosirea īn alte scopuri | |Amplasarea pe locurile stabilite|- stingatoare si alte aparate de stins incendii |- sustrageri | | |- unelte si alte mijloace initiale de interventie|- etc. |

ORD nr. 86 publicat īn M.Of. nr. 573 din data: 09/13/2001

O86/2001

Ordin nr. 86 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor


Ministerul de Interne

Ordin nr. 86

din 14 iunie 2001

pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 13 septembrie 2001

Ministrul de interne, avānd īn vedere prevederile art. 17 lit. a) si l) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari si ale art. 48 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea īmpotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, īn temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Metodologia privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor, prevazuta īn anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea īn aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Metodologiei privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, si va intra īn vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii īn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare īsi īnceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 14 iunie 2001. Nr. 86.

ANEXĂ

Metodologie

din 14 iunie 2001

privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 13 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de atestare a persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īncarcare si reparare a stingatoarelor, verificare, īntretinere si reparare la sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare si alertare īn caz de incendiu, verificare, īntretinere si reparare la sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, īntretinere si reparare a autospecialelor destinate apararii īmpotriva incendiilor. Atestarea persoanelor juridice care desfasoara activitati de verificare, īntretinere si reparare a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor se face, dupa caz, prin metodologii specifice. Art. 2. - Īn aplicarea prezentei metodologii se utilizeaza urmatoarele definitii: a) certificat de atestare - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, ce indica existenta īncrederii adecvate ca persoana juridica numita este competenta sa efectueze anumite servicii; b) evaluare - examinare sistematica a masurii īn care persoana juridica este capabila sa satisfaca conditiile specifice; c) referat de supraveghere - document īn care se consemneaza daca se mentin sau nu se mentin conditiile tehnico-organizatorice care au stat la baza atestarii. Art. 3. - Atestarea persoanelor juridice care executa pe teritoriul Romāniei lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a stingatoarelor, verificare, īntretinere si reparare la sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare si alertare īn caz de incendiu, verificare, īntretinere si reparare la sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare si stingere a incendiilor, īntretinere si reparare a autospecialelor destinate apararii īmpotriva incendiilor este obligatorie.

CAPITOLUL II Desfasurarea activitatii de atestare

Art. 4. - Pentru atestare solicitantul depune dosarul de atestare la Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor, denumit īn continuare C.S.E.S.P.S.I., unitate specializata din structura Corpului Pompierilor Militari. Art. 5. - Dosarul de atestare trebuie sa cuprinda urmatoarele documente: a) cerere-tip de atestare, conform anexei nr. 1; b) copii legalizate de pe urmatoarele documente: statutul societatii comerciale, care trebuie sa cuprinda obiectul de activitate conform codului CAEN si precizarea clara a activitatii desfasurate, mentionata la art. 1; hotarārea judecatoreasca de īnfiintare a societatii comerciale; certificatul de īnmatriculare si certificatul de īnregistrare fiscala; c) lista cuprinzānd personalul atestat conform procedurii aprobate de comandantul Corpului Pompierilor Militari si copii de pe certificatele de competenta; d) lista cuprinzānd mijloacele tehnice din dotare, dupa caz, buletinele de verificare metrologica emise de laboratoare autorizate metrologic, ISCIR etc. (conform anexelor nr. 2.1-2.6); pentru mijloacele tehnice cumparate īn anul solicitarii atestarii se admit facturile fiscale si certificatele de calitate si garantie; e) procedurile de lucru. Īn cazul īn care solicitantul nu prezinta toate documentele prevazute la alin. (1), C.S.E.S.P.S.I. comunica īn scris, īn cel mult 30 de zile de la data īnregistrarii cererii, neconformitatile constatate. Īn cazul īn care solicitantul nu rezolva neconformitatile īn cel mult 60 de zile de la comunicare, dosarul este respins. Art. 6. - Atestarea persoanelor juridice prevazute la art. 1 se efectueaza pe baza dosarului de atestare de catre C.S.E.S.P.S.I., prin Comisia de atestare, care este desemnata anual, prin ordin, de catre comandantul Corpului Pompierilor Militari. Presedintele Comisiei de atestare este seful C.S.E.S.P.S.I. Componenta si modul de lucru ale comisiei sunt stabilite prin procedura aprobata de comandantul Corpului Pompierilor Militari. Art. 7. - Comisia de atestare are urmatoarele atributii: a) studiaza si analizeaza dosarul de atestare si hotaraste asupra emiterii certificatului de atestare; b) hotaraste asupra retragerii certificatului de atestare; c) transmite periodic publicatiilor de specialitate lista cuprinzānd persoanele juridice atestate, precum si persoanele carora li s-a retras certificatul de atestare, īn vederea publicarii. Membrii Comisiei de atestare trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional asupra informatiilor din documentele studiate, potrivit legii. Modelul certificatului de atestare este prezentat īn anexa nr. 3. Art. 8. - Comisia de atestare se īntruneste cel putin o data pe luna sau ori de cāte ori este necesar. Art. 9. - Certificatul de atestare se acorda pe o perioada de 3 ani. Art. 10. - Hotarārea de atestare se comunica solicitantului īn scris, īn termen de 30 de zile de la data prezentarii documentatiei complete.

CAPITOLUL III Supravegherea persoanelor juridice atestate

Art. 11. - Supravegherea persoanelor juridice atestate se realizeaza prin audit de catre specialisti nominalizati din C.S.E.S.P.S.I. si, dupa caz, din marile unitati si unitatile militare de pompieri, cel putin o data pe durata de atestare. Lista cuprinzānd persoanele nominalizate din marile unitati si unitatile de pompieri militari pentru efectuarea auditului se aproba de comandantul Corpului Pompierilor Militari dupa efectuarea de catre acestea a unei pregatiri specifice la C.S.E.S.P.S.I. Art. 12. - Persoanele juridice atestate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor īn spatiile de lucru, la toate documentele si la toate lucrarile efectuate. Controlul calitatii lucrarilor efectuate se realizeaza pe baza procedurilor de lucru īntocmite īn conformitate cu reglementarile tehnice specifice īn vigoare, la minimum 3 lucrari alese de auditor, si se consemneaza īntr-un referat de supraveghere. Art. 13. - Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat. Auditul de supraveghere planificat se comunica de C.S.E.S.P.S.I. persoanei juridice īn cauza cu cel putin 15 zile īnainte de a fi efectuat. Auditul de supraveghere inopinat se executa īn urma reclamatiilor unui beneficiar cu privire la calitatea lucrarilor efectuate de persoana juridica atestata sau ori de cāte ori exista dovezi obiective care impun efectuarea supravegherii. Art. 14. - La auditul de supraveghere se verifica mentinerea conditiilor care au stat la baza atestarii. Art. 15. - Īn urma auditului de supraveghere se īntocmeste referat de supraveghere. Modelul referatului de supraveghere este prezentat īn anexa nr. 4.

CAPITOLUL IV Suspendarea, retragerea si anularea atestarii persoanelor juridice

Art. 16. - Īn cazul constatarii unor abateri de la conditiile care au stat la baza atestarii, C.S.E.S.P.S.I. suspenda atestarea si atentioneaza persoana juridica ca īn cel mult 30 de zile sa remedieze deficientele constatate. Art. 17. - Abaterile constatate, atentionarea si termenul de suspendare se consemneaza īntr-un raport īntocmit īn 3 exemplare care se distribuie astfel: a) un exemplar la persoana juridica īn cauza; b) un exemplar la unitatea teritoriala de pompieri militari competenta; c) un exemplar la C.S.E.S.P.S.I. Constatarile din raport se vor mentiona si īn registrul de control aflat la persoana juridica. Art. 18. - Suspendarea se ridica daca īn urma unei verificari persoana juridica īn cauza dovedeste ca s-au eliminat cauzele care au dus la luarea masurii de suspendare. Perioada de suspendare nu se adauga duratei de valabilitate a certificatului de atestare. Verificarea īn vederea ridicarii suspendarii se efectueaza de C.S.E.S.P.S.I. Art. 19. - Pe perioada suspendarii persoana juridica suspendata nu are dreptul de a mai executa lucrari īn domeniul īn care era atestata. Īn caz contrar se retrage certificatul de atestare īn vederea anularii. Art. 20. - Daca īn termen de 30 de zile persoana juridica careia i s-a aplicat suspendarea nu face dovada īnlaturarii cauzelor care au stat la baza suspendarii, C.S.E.S.P.S.I. retrage si anuleaza certificatul de atestare. Retragerea si anularea certificatului de atestare se comunica īn scris persoanei juridice īn cauza, precum si unitatii teritoriale de pompieri militari competente.

CAPITOLUL V Mentinerea atestarii persoanei juridice

Art. 21. - Atestarea persoanei juridice este mentinuta prin prelungirea cu īnca 3 ani a termenului de valabilitate a certificatului de atestare de catre C.S.E.S.P.S.I. Mentinerea atestarii se face pe baza dosarului initial de atestare actualizat si a referatului/referatelor de supraveghere. Art. 22. - Pentru mentinerea atestarii persoana juridica trebuie sa depuna la C.S.E.S.P.S.I., cu cel putin 90 de zile īnaintea expirarii termenului de valabilitate a certificatului de atestare, documentele urmatoare: a) cerere de mentinere a atestarii; b) certificatul de atestare, īn original; c) documentele actualizate, dupa caz. Art. 23. - Decizia cu privire la mentinerea atestarii este luata de Comisia de atestare si se comunica īn scris īn termen de 15 zile de la data īntrunirii acesteia.

CAPITOLUL VI Contestatii si reclamatii

Art. 24. - Contestatiile se adreseaza comandantului Corpului Pompierilor Militari, iar reclamatiile se adreseaza sefului C.S.E.S.P.S.I. Art. 25. - Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face conform procedurii de tratare a contestatiilor si a reclamatiilor, aprobata de comandantul Corpului Pompierilor Militari. Art. 26. - Deciziile comandantului Corpului Pompierilor Militari referitoare la solutionarea contestatiilor ramān definitive.

CAPITOLUL VII Īnregistrari privind atestarea

Art. 27. - C.S.E.S.P.S.I. pastreaza dosarele de atestare pentru o durata de 10 ani dupa expirarea termenului de valabilitate a certificatului de atestare. Art. 28. - Dosarele de atestare pastrate īn arhiva C.S.E.S.P.S.I. cuprind documentatia ce justifica atestarea, completata cu documentele provenite din auditul de supraveghere, cererile de mentinere, contestatii, reclamatii etc. Art. 29. - Accesul la dosarele de atestare se face pe baza unei liste nominale aprobate de seful C.S.E.S.P.S.I. Persoanele juridice au drept de acces la dosarul propriu.

CAPITOLUL VIII Dispozitii finale

Art. 30. - Persoanele juridice atestate au urmatoarele obligatii: a) sa asigure pastrarea īn permanenta a conditiilor tehnice si organizatorice pe baza carora s-a emis certificatul de atestare; b) sa mentina īnregistrari privind toate lucrarile executate; c) sa comunice īn scris C.S.E.S.P.S.I. modificarile survenite īn sistemul propriu de calitate sau īn conditiile care au stat la baza atestarii, īn termen de 15 zile de la data producerii acestora; d) sa transmita C.S.E.S.P.S.I. documentele actualizate (buletin de verificare metrologica, certificate de competenta etc.); e) sa achite īn avans contravaloarea prestarilor de servicii incluse īn activitatea de audit de supraveghere. Art. 31. - Persoanele juridice atestate poarta īntreaga raspundere pentru activitatile desfasurate ori īn legatura cu acestea si nu se pot prevala de certificatul de atestare acordat de C.S.E.S.P.S.I. pentru a fi exonerate de raspundere sau pentru īmpartirea raspunderii ce le revine potrivit legii. Art. 32. - Persoanele juridice atestate trebuie sa asigure pentru fiecare sucursala cel putin o persoana fizica atestata si mijloacele tehnice prevazute īn anexele nr. 2.1-2.6. Fiecare filiala constituita conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, este atestata conform prevederilor prezentei metodologii. Art. 33. - Pentru aplicarea prezentei metodologii C.S.E.S.P.S.I. elaboreaza proceduri specifice aprobate de comandantul Corpului Pompierilor Militari, care se publica īn publicatiile de specialitate. Art. 34. - Tarifele si, dupa caz, contravaloarea prestarilor de servicii efectuate īn vederea atestarii se stabilesc īn conditiile legii. Achitarea tarifelor, respectiv a contravalorii serviciilor prestate pe baza de contract, pentru verificarea īn teren se face la sediul C.S.E.S.P.S.I. si, dupa caz, la sediul marilor unitati sau al unitatilor de pompieri militari prestatoare. Art. 35. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1 la metodologie

Catre seful Centrului de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor

Subsemnatul/Subsemnata .........., īn calitate de manager/patron al ........, persoana juridica, cu sediul īn localitatea ..........., judetul .............., str. .............. nr. .............., īnregistrata la Registrul comertului sub nr. ..........., solicit atestarea pentru executarea lucrarilor de ............. .......... ..... ...... .......... ..... ...... ................ . Īn sustinerea cererii anexez dosarul tehnic care cuprinde un numar de ................ documente, care atesta īndeplinirea conditiilor si criteriilor prevazute īn Metodologia privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor, aprobata prin Ordinul ministrului de interne nr. 86/2001. Declar ca am luat cunostinta de obligatiile ce īmi revin potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 86/2001. Localitatea ................ Data ................

Semnatura

ANEXA Nr. 2.1 la metodologie

LISTA cuprinzānd dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de termoprotectie

Instalatie de sablare - omologata sau documente similare Perii mecanice abrazive Instalatie de aplicare a vopselelor cu presiune nominala de minimum 240 atm, cu presiune la pistol de minimum 4 atm, debit minim de lucru de 5 l/min., raport de compresie minim 1/30 - omologata sau documente similare. Set duze de la 0,48 mm-0,84 mm Dispozitiv de determinare a aderentei grundului conform SR ISO 2409-1994 - verificat metrologic de un laborator autorizat Dispozitive de masurat grosimea stratului umed - verificate metrologic de un laborator autorizat Aparate de masurat umiditatea si temperatura suprafetei metalului - verificate metrologic de un laborator autorizat Aparat electronic de masurat grosimea stratului uscat - verificat metrologic de un laborator autorizat Etaloane pentru grade de curatare conform ISO 8501-1 (STAS 10166/1-77) Pensule de diferite marimi Perii rulou.

ANEXA Nr. 2.2 la metodologie

LISTA cuprinzānd dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de ignifugare

Utilaj pentru executarea vopsirii (vermorel, compresor, pistol de vopsit, instalatie tip Airless) - manometre verificate metrologic de un laborator autorizat Duze diverse Perii de sārma (actionate manual si mecanic) Pensule de diferite tipuri Balanta tehnica cu diviziuni pentru indicarea gramelor - verificata metrologic de un laborator autorizat Unelte diverse: spaclu, cancioc, galeti, ferastrau Aparat de masurat umiditatea lemnului - verificat metrologic de un laborator autorizat Aparat de masurat umiditatea si temperatura aerului - verificat metrologic de un laborator autorizat.

ANEXA Nr. 2.3 la metodologie

LISTA cuprinzānd dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, īncarcare si reparare a stingatoarelor

Dispozitiv pentru īncarcarea buteliilor cu CO2 - omologat sau documente similare Dispozitiv pentru verificarea hidraulica a corpului stingatoarelor - omologat sau documente similare Banc de lucru (cu menghina paralela si menghina pentru tevi) Trusa de scule de lacatuserie Trusa de chei (fixe, inelare, tubulare) Trusa de vopsitorie Compresor de aer de 12 bari - manometru verificat metrologic de un laborator autorizat Polizor (de banc sau portabil) Masina de gaurit Perii din sārma Sita pentru cernut pulbere Sita pentru filtrat solutiile A si B Pālnie Cāntar pāna la 10 kg - verificat metrologic de un laborator autorizat Cāntar pāna la 50 kg - verificat metrologic de un laborator autorizat Termometru - 1000C Pensule de diferite marimi.

ANEXA Nr. 2.4 la metodologie

LISTA cuprinzānd dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, īntretinere si reparare a instalatiilor de semnalizare a incendiilor

Multimetru de masura pentru marimi electrice diverse (tensiunea, intensitatea curentului, rezistenta electrica etc.) cu clasa de precizie sub 2% - verificat metrologic de un laborator autorizat) Megohmetru - verificat metrologic de un laborator autorizat Sursa de tensiune stabilizata Truse de scule diverse (electronist, electrician etc.) Masina de gaurit portabila (rotopercutoare) Simulator tip spray pentru verificat detectoare (īn cazul īn care producatorul impune asemenea mijloace) - documente de provenienta de la furnizor Scari diverse (simple, duble-articulate) Aparat pentru masurarea radiatiilor (īn cazul depozitarii unor detectoare cu surse radioactive) - verificat metrologic de un laborator autorizat. NOTĂ: Se va indica seria aparatelor de masura din dotare.

ANEXA Nr. 2.5 la metodologie

LISTA cuprinzānd dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, īntretinere si reparare a instalatiilor de stins incendii

Generator de sudura cu acetilena Transformator (convertizor) pentru sudura Masina de gaurit portativa (cu percutie) Trusa de lacatuserie Polizor de banc (dublu, simplu) Strung (facultativ) Ferastrau de taiat metale (manual) Dispozitiv de taiat metale cu disc abraziv Polizor manual Masina (dispozitive) pentru filetat pāna la 4'' Electrocompresor - manometru verificat metrologic de un laborator autorizat Ciocan pneumatic (dupa caz) Cāntar (cel putin 100 kg) - verificat metrologic de un laborator autorizat Banc de lucru (cu menghina paralela si menghina pentru tevi, masina de gaurit de banc) Pompa hidraulica (cel putin 15 bari) Trusa de chei (fixe, inelare) Trusa de burghie pentru beton Trusa de burghie pentru metal Set de pile Set de filiere Set de surubelnite Trusa de vopsitorie

ANEXA Nr. 2.6 la metodologie

LISTA cuprinzānd dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, reparare si īntretinere a autospecialelor destinate apararii īmpotriva incendiilor

Macara rulanta de cel putin 5 t/f - verificata metrologic de un laborator autorizat Palan pāna la 5 t/f - verificat metrologic de un laborator autorizat Trusa mecanica auto Trusa electrica auto Trusa de tapiterie Utilaje pentru prelucrari prin aschiere (strung, freza, masina de gaurit, polizor) Aparat de sudura autogena Aparat de sudura electrica Butelii de oxigen (verificate I.S.C.I.R.) Butelii de acetilena (verificate I.S.C.I.R.) Compresor de aer Manometru - verificat metrologic de un laborator autorizat Trusa de vopsitorie Masina de gaurit portativa Polizor portativ Prese diferite (rulmenti, presetupe) Rampa pentru schimbat uleiul (20 t).

ANEXA Nr. 3 la metodologie

| ROMĀNIA | | MINISTERUL DE INTERNE | | CORPUL POMPIERILOR MILITARI | | Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea | | si Stingerea Incendiilor | | CERTIFICAT DE ATESTARE | | Nr. .............. din .............. | | Īn baza prevederilor art. 17 lit. a) si l) din Legea nr. 121/1996, ale | |art. 2 lit. h) din Hotarārea Guvernului nr. 1.164/1996 si ale art. 48 alin. | |(2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997, cu modificarile si | |completarile ulterioare, si a Dosarului nr. ............ din ............., | |Societatea Comerciala ................. din localitatea ...................., | |str. .......... nr. ......., judetul ............., īnregistrata la Registrul | |comertului cu nr. ................., se atesteaza ca persoana juridica pentru | |executarea lucrarilor de .......... ..... ...... ..................... | | Perioada pentru care se acorda atestarea .......... ..... ...... ... | | Nerespectarea cerintelor obligatorii atrage anularea certificatului | |de atestare. | | seful Centrului de Studii, | | Experimentari si Specializare pentru | | Prevenirea si Stingerea Incendiilor, |

ANEXA Nr. 4 la metodologie

MINISTERUL DE INTERNE Corpul Pompierilor Militari Brigada/Grupul de Pompieri a/al judetului ............ Vazut Comandantul unitatii, REFERAT DE SUPRAVEGHERE Nr. ........... din ............ Noi, .......... ..... ...... , auditori din Brigada/Grupul de Pompieri (gradul, numele si prenumele), a/al judetului ........., si domnul/doamna .........., avānd functia de ......., din partea Societatii Comerciale .......... ..... ...... ..............., str. .............. nr. .........., bl. ........., sc. ..........., ap. ......., localitatea ............, judetul (sectorul) ............., tel. .............., care executa lucrari de .......... ..... ...... ......................... īn baza Certificatului de atestare nr. ................., eliberat de Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor la data de ......, am procedat la verificarea conditiilor tehnico-organizatorice si a lucrarilor executate pentru īndeplinirea cerintelor obligatorii din Metodologia de atestare a persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, īntretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii īmpotriva incendiilor, aprobata prin Ordinul ministrului de interne nr. 86/2001, si am constatat: - persoanele fizice atestate (numele, prenumele, numarul certificatului de competenta - data expirarii): .......... ..... ...... ................... - buletinele de verificare metrologica emise de .......................... cu numerele: .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ - lista cuprinzānd mijloacele tehnice este/nu este īntocmita conform listei de dotare din dosarul de atestare: .......... ..... ...... .............. - registrul de evidenta a lucrarilor este/nu este tinut la zi; - personalul atestat respecta/nu respecta procedura de lucru; - spatiul de lucru este/nu este adecvat conditiilor de lucru si are/nu are asigurate masurile de prevenire si stingere a incendiilor; - modificari īn sistemul calitatii: .......... ..... ...... .......... Au fost verificate lucrarile efectuate la urmatoarele obiective: Constatari īn urma verificarii lucrarilor: Prezentul referat de supraveghere s-a īncheiat īn 3 exemplare dupa cum urmeaza: - un exemplar la Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor; - un exemplar la Brigada/Grupul de pompieri ............................ a/al judetului .....................; - un exemplar la Societatea Comerciala .......... ..... ...... ..... . Auditor, Am luat cunostinta. .................... Manager, Responsabil cu activitatea,

ORD nr. 87 publicat īn M.Of. nr. 571 din data: 09/13/2001

O87/2001

Ordin nr. 87 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu


Ministerul de Interne

Ordin nr. 87

din 14 iunie 2001

pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 571 din 13 septembrie 2001

Ministrul de interne, avānd īn vedere prevederile art. 27 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea īmpotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, īn temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, prevazuta īn anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea īn aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, si va intra īn vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii īn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare īsi īnceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 14 iunie 2001. Nr. 87.

ANEXĂ

Metodologie

din 14 iunie 2001

privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 571 din 13 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici, procedee si modalitati care trebuie avute īn vedere pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu. Art. 2. - Metodologia se aplica la: a) stabilirea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a metodelor si procedurilor pentru identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenta; b) asigurarea de catre patroni a identificarii si evaluarii riscurilor de incendiu din unitatile proprii, precum si pentru stabilirea masurilor de aparare īmpotriva incendiilor, īn corelare cu natura si cu nivelul riscurilor; c) stabilirea masurilor compensatorii de aparare īmpotriva incendiilor, īn cazul interventiilor efectuate la constructii existente, cānd īn mod justificat nu pot fi īndeplinite unele prevederi ale reglementarilor īn vigoare privind cerinta de calitate "siguranta la foc"; d) validarea scenariilor de siguranta la foc. Art. 3. - Prezenta metodologie nu se aplica instalatiilor, echipamentelor si utilajelor tehnologice īn aer liber din industria chimica, petrochimica, de producere si transport al energiei electrice, exploatarilor miniere de suprafata sau subterane, instalatiilor de foraj, extractie, prelucrare si transport de produse petroliere si gaze naturale, constructiilor din domeniul nuclear, mijloacelor de transport rutiere, navale si pe calea ferata, pentru acestea urmānd sa fie elaborate metodologii specifice. Art. 4. - Termenii specifici utilizati īn cuprinsul prezentei metodologii au īntelesul precizat īn anexa care face parte integranta din prezenta metodologie.

CAPITOLUL II Identificarea riscurilor de incendiu

Art. 5. - Identificarea riscurilor de incendiu reprezinta procesul de apreciere si stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru cladiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru constructii de productie si depozitare), īn anumite īmprejurari, īn acelasi timp si spatiu, pe baza urmatorilor parametri: a) densitatea sarcinii termice si destinatia/functiunea, la cladirile civile; b) proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic si densitatea sarcinii termice, pentru constructiile de productie si depozitare; c) sursele potentiale de aprindere existente. Art. 6. - Īn raport de parametrii enuntati la art. 5 exista, conform reglementarilor tehnice, urmatoarele niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu: a) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv categoriile A si B de pericol de incendiu; b) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/m2; spatii pentru arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu (densitatea sarcinii termice > 105 Mj/m2); c) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m2 < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/m2; centrale termice, bucatarii, oficii pentru prepararea māncarurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu; d) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m2), respectiv categoria E de pericol de incendiu. Art. 7. - Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spatii, īncaperi, compartimente de incendiu, cladiri (civile, de productie si/sau depozitare, cu functii mixte) sau instalatii tehnologice si se precizeaza īn mod obligatoriu īn documentatiile tehnice si īn planurile de interventie.

CAPITOLUL III Evaluarea riscurilor de incendiu

Sectiunea 1 Risc de incendiu existent si risc de incendiu acceptat. Factori de determinare a riscului de incendiu existent

Art. 8. - Evaluarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit īn continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului si a consecintelor evenimentului respectiv, precum si de comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit īn continuare risc de incendiu acceptat. Art. 9. - La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si a consecintelor acestuia, se au īn vedere, dupa caz: a) factorii care pot genera, contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate si de periculozitate ale materialelor si elementelor de constructii, respectiv ale produselor si substantelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor mentionati anterior); b) agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot interveni īn caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor; c) nivelurile criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta de calitate "siguranta la foc" (comportare, rezistenta si stabilitate la foc, preīntāmpinarea propagarii incendiilor, cai de acces, evacuare si interventie); d) nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, starea de functionare si performantele acestora; e) factorul uman (numarul de persoane, vārsta si starea fizica a acestora, nivelul de instruire); f) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu. Art. 10. - Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, īn urmatoarele grupe: a) surse de aprindere cu flacara (de exemplu: flacara de chibrit, lumānare, aparat de sudura; flacara īnchisa); b) surse de aprindere de natura termica (de exemplu: obiecte incandescente, caldura degajata de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.); c) surse de aprindere de natura electrica (de exemplu: arcuri si scāntei electrice, scurtcircuit, electricitate statica); d) surse de aprindere de natura mecanica (de exemplu: scāntei mecanice, frecare); e) surse de aprindere naturale (de exemplu: caldura solara, trasnet); f) surse de autoaprindere (de natura chimica, fizico-chimica si biologica, reactii chimice exoterme); g) surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare; h) surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiatia unui focar de incendiu). Art. 11. - Conditiile (īmprejurarile) preliminate care pot determina si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu se clasifica, de regula, īn urmatoarele grupe: a) instalatii si echipamente electrice defecte ori improvizate; b) receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati; c) sisteme si mijloace de īncalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate; d) contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scānteile provenite de la sistemele de īncalzire; e) jocul copiilor cu focul; f) fumatul īn locuri cu pericol de incendiu; g) sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor specifice de P.S.I.; h) reactii chimice necontrolate, urmate de incendiu; i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum si executarea de operatiuni mecanice (polizare, rectificare, slefuire etc.) īn medii periculoase; j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si īntretinere a masinilor si aparatelor cu piese īn miscare; k) scurgeri (scapari) de produse inflamabile; l) defectiuni tehnice de constructii-montaj; m) defectiuni tehnice de exploatare; n) nereguli organizatorice; o) explozie urmata de incendiu; p) trasnet si alte fenomene naturale; q) actiune intentionata ("arson"); r) alte īmprejurari. Art. 12. - Masurile de aparare īmpotriva incendiilor, avute īn vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizarii si/sau eliminarii factorilor de risc (mentionati la art. 9), respectiv pentru limitarea, localizarea si/sau lichidarea unui incendiu, īn cazul īn care acesta s-a produs. Masurile de aparare īmpotriva incendiilor se analizeaza si se stabilesc, dupa caz, pe baza prevederilor reglementarilor tehnice, normelor si dispozitiilor generale de P.S.I. si a celor specifice fiecarui domeniu de activitate, īn corelare cu natura si cu nivelul riscurilor identificate. Art. 13. - Cuantificarea probabilitatii de initiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a bancilor de date autorizate privind incendiile, probabilitatea exprimāndu-se prin numarul de evenimente produse īntr-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ. Art. 14. - Īn absenta unor banci de date autorizate probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativa, potrivit urmatoarelor calificative asociate evenimentelor respective: a) improbabile; b) extrem de rare; c) rare; d) probabile, dar nu frecvente; e) frecvente. Art. 15. - Agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot sa apara īn caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor se stabilesc pe baza prevederilor anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998. La efectele negative prevazute la alin. (1) se adauga, dupa caz, impactul asupra factorilor de mediu. Art. 16. - Evaluarea estimativa cumulata a efectelor agentilor care pot interveni īn caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor, precum si asupra factorilor de mediu se exprima prin niveluri de gravitate. Nivelurile de gravitate se stabilesc, de regula, cu scop preventiv - īnainte de producerea incendiilor, sau īn scop operational - dupa declansarea incendiilor. Art. 17. - La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea īn vedere, īn principal, urmatorii parametri: a) riscul de incendiu, acceptat sau cel real declansat prin procese de ardere si de termodegradare; b) impactul direct al incendiilor prin urmatoarele consecinte: . numarul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate; . valoarea pierderilor materiale; . numarul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate; . efectele negative asupra unor factori de mediu (paduri, culturi, apa, aer etc.); c) capacitatea operationala a fortelor si mijloacelor specializate de raspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru: . evacuare, salvare si protectie; . limitarea si stingerea incendiilor; . īnlaturarea operativa a unor urmari ale incendiilor; d) costurile recuperarii si reabilitarii. Art. 18. - Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecintele directe si clasificarea incendiilor se poate face pe baza tabelului urmator: Niveluri de gravitate Consecinte directe Clasificarea incendiilor 1 minore īnceput de incendiu 2 semnificative incendiu notabil sau moderat 3 grave incendiu important sau mare 4 foarte grave incendiu foarte important sau sinistru 5 catastrofale incendiu major sau catastrofal 6 dezastruoase incendiu īn masa sau dezastru Art. 19. - Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, dupa caz, de catre: a) proiectanti, prin documentatiile tehnice elaborate; b) patron, prin strategia de aparare īmpotriva incendiilor, adoptata īn interiorul unitatii sale; c) autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita reglementari tehnice īn domeniul apararii īmpotriva incendiilor. Art. 20. - Īn situatiile īn care riscul de incendiu existent depaseste limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilitatii de initiere a incendiului si/sau a nivelului de gravitate a consecintelor, prin masuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin masuri de limitare, localizare si lichidare a incendiului, precum si de limitare si īnlaturare a consecintelor acestuia.

Sectiunea a 2-a Metode de evaluare a riscurilor de incendiu

Art. 21. - Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, īn raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluarii (proiectare, executie, exploatare, postutilizare) si de functiile acestuia (civila, de productie, mixta etc.), se pot utiliza urmatoarele tehnici, procedee si metode, denumite īn continuare metode: matematice, analitice, grafice si/sau combinate. Art. 22. - Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu constau īn determinarea unei valori numerice atasate sistemului supus evaluarii. Valoarea numerica īn cauza se determina cu o formula de calcul īn care intervin ca necunoscute factorii de risc, consecintele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale masurilor de protectie la foc prevazute, precum si posibilitatea de activare a factorilor de risc, fiecare dintre acesti factori fiind cuantificati (exprimati prin valori numerice) cu ajutorul unor scari convenabil alese. Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu se diferentiaza prin formula de calcul si scarile de cuantificare adoptate. Generic, formulele de calcul pot fi de forma: P x G R(incendiu) = ----- x a, M īn care: R(incendiu) - riscul de incendiu existent; P, G - pericolul potential de incendiu generat de factorii de risc existenti, respectiv gravitatea consecintelor posibile ale incendiului; M - totalitatea masurilor de protectie la foc asigurate; a - coeficient care exprima probabilitatea de activare a factorilor de risc, diferentiat pe tipuri de obiective si natura factorilor de risc. Factorii P, G, M si a sunt la rāndul lor exprimati prin relatii de calcul īn care necunoscutele sunt elemente specifice categoriei de factori. Formulele de calcul pot fi de tip aditiv (sume de termeni) sau multiplicativ (produs de factori), īn functie de modul īn care se aleg scarile de cuantificare. Valoarea obtinuta pentru riscul de incendiu R incendiu se compara cu anumite valori ale riscului acceptat pentru tipul de obiectiv, notat generic cu R(i acceptat). Se considera ca situatia analizata este acceptabila daca: R(incendiu) <= R(i acceptat) Art. 23. - Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau īn identificarea si analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfunctiilor ce pot aparea īn sistemul supus evaluarii si a caror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu. Art. 24. - Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazeaza pe exprimarea riscului de incendiu ca o functie de 2 parametri globali si compararea functiei cu anumite domenii de acceptabilitate. De regula, parametrii globali acceptati sunt: probabilitatea P de aparitie a evenimentului si nivelurile de gravitate G a consecintelor, ambii parametri fiind cuantificati cu un anumit numar de valori. Astfel, riscul de incendiu se exprima generic printr-o relatie de forma: R(incendiu) = f (P, G) Scara de evaluare a nivelurilor de gravitate G poate fi adoptata conform art. 18, iar cea de estimare a probabilitatii globale P de aparitie poate fi adoptata conform art. 14. Daca se reprezinta īntr-un sistem de coordonate P-G, cu scarile propuse, se obtine un anumit numar de zone care pot fi grupate īn doua domenii: riscuri acceptabile si riscuri inacceptabile. Domeniile de acceptabilitate sau de inacceptabilitate se stabilesc pe baza experientei anterioare sau a rationamentelor previzionale. Riscul de incendiu atasat unui sistem aflat īntr-o situatie data va corespunde unui punct īn una dintre zonele reprezentarii P-G, situāndu-se astfel īn unul dintre domeniile amintite. G ^ (GRAVITATE)| | |DOMENIUL RISCURILOR INACCEPTABILE| | DOMENIUL RISCURILOR ACCEPTABILE | -------- ----- ------ ----- ----- -----------------> improbabil extrem rar probabil frecvent P de rar (PROBABILITATE) G ^ (GRAVITATE)| -------- ----- ------ -------- ----- ------ -> improbabil extrem rar probabil frecvent P de rar (PROBABILITATE)



CAPITOLUL IV Controlul riscurilor de incendiu

Art. 25. - Controlul riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul masurilor tehnice si organizatorice destinate mentinerii (reducerii) riscurilor īn limitele de acceptabilitate stabilite. Īn ordinea adoptarii lor masurile sunt: stabilirea prioritatilor de actiune, implementarea masurilor de control, gestionarea si monitorizarea riscurilor. Art. 26. - Stabilirea prioritatilor de actiune reprezinta procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra carora este prioritar sa se actioneze. La stabilirea prioritatilor de actiune se vor avea īn vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor incendiilor. Art. 27. - Implementarea masurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeaza, dupa caz, prin: a) asigurarea unei examinari sistematice si calificate a factorilor determinanti de risc; b) stabilirea si elaborarea responsabilitatilor, sarcinilor, regulilor, instructiunilor si masurilor privind apararea īmpotriva incendiilor si aducerea acestora la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si persoanelor interesate; c) stabilirea persoanelor cu atributii privind punerea īn aplicare a masurilor de aparare īmpotriva incendiilor; d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, a personalului necesar interventiei si a conditiilor pentru pregatirea acestuia; e) reluarea etapelor de identificare si evaluare a riscului de incendiu la schimbarea conditiilor preliminate. Art. 28. - Gestionarea riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul activitatilor de fundamentare, elaborare si implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare si combatere a riscurilor de incendiu, incluzānd si procesul de luare a deciziilor īn situatiile de producere a unui astfel de eveniment. Art. 29. - Monitorizarea gestionarii riscurilor de incendiu reprezinta procesul de supraveghere a modului de desfasurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, de analizare a eficientei masurilor īntreprinse īn raport cu rezultatele obtinute si de luare a deciziilor care se impun.

CAPITOLUL V Dispozitii finale

Art. 30. - Pe baza prevederilor prezentei metodologii ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale vor elabora metode si proceduri pentru identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competenta. Metodele si procedurile prevazute la alin. (1) se emit cu avizul de specialitate al Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari. Art. 31. - Persoanele fizice care, potrivit legii, examineaza sistemele constructive, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice īn vederea identificarii, evaluarii si controlului riscurilor de incendiu trebuie sa fie calificate si atestate īn acest sens, pe baza standardelor ocupationale. Persoanele juridice care au īn obiectul de activitate si identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu trebuie sa faca dovada ca dispun de angajati avānd calificarea prevazuta la alin. (1). Identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu se pot face si de catre proiectanti, persoane fizice sau juridice, pentru constructiile, instalatiile tehnologice si alte amenajari proiectate de acestia. Art. 32. - La nivel teritorial identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu cuprind urmatoarele categorii de riscuri: industrial, de transport, al constructiilor, natural si social. Evaluarea riscurilor īn profil teritorial se efectueaza de personalul unitatilor si subunitatilor de pompieri militari, pe baza metodelor si procedurilor elaborate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.

ANEXĂ la metodologie

DEFINIŢII. TERMINOLOGIE

Agent - factor activ rezultat īn caz de incendiu, care provoaca diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu actiuni si efecte asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor. Ardere (combustie) - reactie de combinare a unui material cu oxigenul, īnsotita de degajare de caldura si, īn general, de emisie de flacari si/sau incandescenta si/sau degajare de fum. Arson - termen de origine engleza, intraductibil, ce desemneaza cauzele incendiilor provocate prin actiuni criminale. Banca de date autorizata - situatie statistica a cauzelor de incendii produse īntr-un anumit domeniu de activitate, īntocmita de organul de specialitate al administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea respectiva sau de catre o alta autoritate ori asociatie profesionala care detine competenta profesionala prevazuta de reglementari specifice. Combustibilitate - proprietate a unor corpuri, materiale sau substante de a arde īn prezenta aerului, dupa aprinderea lor. Clasa de combustibilitate - caracteristica (clasificare) a unui material sau element de constructie, exprimata īn functie de posibilitatea de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contribui la dezvoltarea incendiului. Clasa de periculozitate - caracteristica (clasificare) a materialelor si/sau a substantelor care se depoziteaza, exprimata īn functie de contributia pe care o aduc la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la efectele acestora. Densitate de sarcina termica - raportul dintre sarcina termica si suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu. Īmprejurare (conditie) preliminata - situatie īn care se poate gasi la un moment dat un ansamblu de elemente materiale, cu sau fara participarea factorului uman, care poate genera si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu. Incendiu - proces de combustie complex, cu evolutie aleatorie, definit de urmatoarele elemente: a) existenta materialului combustibil si actiunea unei surse de aprindere (de initiere a incendiului); b) initierea si dezvoltarea īn spatiu si īn timp a unei arderi si scaparea ei de sub control; c) producerea de pierderi materiale si/sau umane īn urma arderii; d) necesitatea interventiei printr-o actiune de stingere, cu scopul īntreruperii si lichidarii procesului de ardere. Risc de incendiu - stare exprimata prin relatia de interdependenta īntre probabilitatea globala de initiere a unui incendiu si gravitatea consecintelor evenimentului respectiv. De regula, relatia este exprimata prin produsul celor 2 parametri. Risc de incendiu acceptat - nivel limita al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravitatii consecintelor incendiului, corelat cu probabilitatea de initiere a evenimentului respectiv. Sistem - ansamblu de elemente materiale, umane si/sau informationale asociate īntr-o relatie de interdependenta, situat īntr-un mediu dat, care īndeplineste una sau mai multe functii specificate, īn scopul desfasurarii corespunzatoare a uneia sau mai multor activitati. Sarcina termica (de incendiu) - cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin ardere totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente īn spatiul afectat de incendiu. Sursa de aprindere (initiere a arderii) - fenomen fizic, chimic sau de alta natura care genereaza o cantitate de energie capabila de a initia aprinderea unui material sau mediu combustibil.

ORD nr. 108 publicat īn M.Of. nr. 597 din data: 09/24/2001

O108/2001

Ordin nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de īncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004


Ministerul de Interne

Ordin nr. 108

din 1 august 2001

pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de īncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 24 septembrie 2001

Ministrul de interne, avānd īn vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, īn temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de īncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004, cuprinse īn anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmari prin marile unitati si unitatile de pompieri militari punerea īn aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de īncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage raspunderea juridica potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, si va intra īn vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii īn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare īsi īnceteaza aplicabilitatea.

p. Ministru de interne, Toma Zaharia, secretar de stat

Bucuresti, 1 august 2001. Nr. 108.

ANEXĂ

Dispozitie generala

din 1 august 2001

privind reducerea riscurilor de incendiu generate de īncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 24 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de īncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerintele si conditiile tehnice necesare īn vederea prevenirii formarii scānteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care īn anumite īmprejurari pot initia incendii sau explozii. Prevederile prezentelor dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate. Art. 2. - Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaza si se mentin īn exploatare de catre proiectantii, executantii sau proprietarii (utilizatorii) constructiilor si amenajarilor, echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor legale ce le revin, pe timpul desfasurarii proceselor tehnologice, precum si al manipularii, transportului si al depozitarii materialelor. Art. 3. - Īn sensul prezentelor dispozitii, termenii si expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii: a) aditiv antistatic - substanta solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa īntr-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, īn cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice si de a limita astfel riscul datorat īncarcarilor electrostatice; b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se īncarca cu electricitate statica; īn mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta īn vedere la materialele care se utilizeaza īn medii cu risc de incendiu sau explozie; c) corp electrostatic la pamānt - substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depaseste 10 6 ohmi, rezistenta fiind masurata īntre pamānt si un punct oarecare al elementului considerat; d) descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare īn zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai daca intensitatea cāmpului electric īn zona depaseste o valoare determinata; e) descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor īntre doua corpuri aflate la potentiale diferite fata de pamānt; īn functie de valoarea medie a cāmpului electric īntre cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere); f) dispersie - fenomen de īmprastiere, raspāndire, risipire; īn sensul prezentelor dispozitii, definitia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substantelor solide, iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile; g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, īncalziri si de deformare a corpurilor, plasarii acestora īntr-un cāmp electric, precum si ca urmare a altor actiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafetelor de contact; energia acumulata ramāne practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaza īntr-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decāt energia minima de aprindere a acestora; h) influenta electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor īncarcat si izolat, sub actiunea unui cāmp electric exterior; i) īncaltaminte antistatica - īncaltaminte īncercata īn conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie cuprinsa īntre 100 kohm si 1.000 Mohm; j) īncarcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor actiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc; k) legare la pamānt - legatura electrica a unui corp conductor la priza de pamānt, pentru a asigura acestuia, īn mod permanent, potentialul pamāntului (considerat nul); l) legatura de echipotentializare - legatura electrica realizata īntre diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potential fata de pamānt; m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera īntreaga suprafata a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm; n) priza de pamānt - instalatie care asigura o legatura electrica directa cu pamāntul a unei instalatii electrice sau a unor echipamente electrice; o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamānt - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamānt; p) scānteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, īntre doua corpuri; r) transvazare - operatiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas īn altul prin curgere gravitationala, pompare etc.; s) zona cu pericol de explozie - spatiul īn care, īn conditii normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf īn cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive īn amestec cu aerul sau cu oxigenul.

CAPITOLUL II Formarea si acumularea īncarcarilor electrostatice

Art. 4. - Formarea si acumularea īncarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice. Art. 5. - Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica. Art. 6. - Principalele materiale si substante utilizate frecvent si pe scara larga, susceptibile sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt: a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lāna, fibrele artificiale, hārtia, sticla, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul); b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii; c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul. Principalele operatiuni cinetice īn care sunt prezente materiale si substante mentionate la alin. (1), pe timpul carora pot sa apara īncarcari electrostatice, sunt: a) īncarcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare; b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare; c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare; d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare; e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare; f) frecare, angrenare, transmisie; g) spalare, curatare, purificare, ambalare; h) transport, vehiculare, manipulare; i) polizare, slefuire, sablare; j) rulare, derulare, lipire, dezlipire; k) macinare, concasare, sfarāmare. Principalele procese tehnologice īn care sunt prezente materialele si substantele prevazute la alin. (1), cu capacitate ridicata de īncarcare electrostatica, sunt: a) fabricarea fibrelor si firelor textile; b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil; c) fabricarea pulberilor pentru explozivi; d) egrenarea bumbacului; e) fabricarea hārtiei si imprimarea acesteia; f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc. Exemplele de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara īncarcari electrostatice sunt prezentate īn anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu, īn cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate īn anexa nr. 2. Art. 7. - Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, īn cazul īndeplinirii simultane a urmatoarelor conditii: a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive; b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive; c) energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decāt energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive. Art. 8. - Īn cazul īn care atmosfera din spatiile īnchise este uscata artificial, prin sisteme de īncalzire sau ventilare cu aer uscat, apar conditii favorizante astfel īncāt īncarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

CAPITOLUL III Riscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiu determinate de electricitatea statica

Art. 9. - Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci cānd concentratia acestora īn amestec cu aerul se afla īntre limitele de explozie si cānd exista un potential electrostatic egal sau mai mare decāt energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv. Art. 10. - Scānteile electrice care provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la vārfurile scānteilor. Art. 11. - Nivelul riscului generat de īncarcarile electrostatice īntr-o zona de lucru se apreciaza īn functie de energia minima de aprindere, astfel:

a) foarte redus >= 100 mJ b) redus 50-100 mJ c) mediu 10-50 mJ d) mare 0,1-10 mJ e) foarte mare <= 0,1 mJ.

Art. 12. - Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de alimentare, golire, transport si distributie. Art. 13. - Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, īn functie de natura produsului de aprindere.

CAPITOLUL IV Masuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECŢIUNEA 1 Solutii pentru dispersia electricitatii statice

Art. 14. - Īn functie de caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care sa conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt: a) legarea la pamānt (sisteme echipotentiale); b) neutralizarea sarcinilor; c) reducerea frecarilor; d) umidificarea atmosferei; e) marirea conductivitatii corpurilor izolante. Art. 15. - La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi, pentru majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari si se considera realizata legarea la pamānt. Īn locurile īn care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice. Art. 16. - Legarea la pamānt a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamānt, pāna la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel īncāt sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a īncarcarilor electrostatice. Art. 17. - Este obligatoriu sa fie legate la pamānt: a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica; b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic; c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, īncarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de īncarcare-descarcare. Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin: a) fixarea demontabila (strāngere); b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.). Art. 18. - Atunci cānd continuitatea tubulaturii metalice este īntrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare īntre tronsoanele bune conducatoare de electricitate. Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora. Art. 19. - Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra īn contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice īn timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate īntre ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamānt. Art. 20. - Legaturile la pamānt trebuie verificate astfel: a) zilnic, vizual; b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamānt, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice. Art. 21. - Legarea la pamānt a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc īn lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat. Art. 22. - Reducerea frecarilor īntre corpurile (suprafetele) aflate īn contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri. Art. 23. - Neutralizarea sarcinilor electrostatice īnmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin: a) ionizarea permanenta a atmosferei; b) inductie electrostatica; c) umidificarea atmosferei. Art. 24. - Ionizarea atmosferei se realizeaza cu: a) generatori de cāmpuri electrostatice foarte intense, create īn apropierea mediului īncarcat electrostatic; b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip alfa sau beta. Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hārtiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizāndu-se de-a lungul materialului. Art. 25. - Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un cāmp electrostatic autoindus, ele constānd dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin vārfuri. Legata la pamānt, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) īncarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga īnsa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor īn atmosfere inflamabile sau explozive. Art. 26. - Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata īn cazul operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu. Pentru īmpiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%. Masura devine sigura atunci cānd este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi. Art. 27. - Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hārtie, lichide pure etc.) poate fi facuta, īn masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.

SECŢIUNEA a 2-a Masuri tehnico-organizatorice

Art. 28. - Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scānteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza: a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice; b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite; c) evaluarea valorilor tensiunilor de īncarcare; d) evaluarea mediului īn care se lucreaza; e) modul de manipulare a materialelor; f) controlul eficacitatii acestor masuri. Art. 29. - Masurile tehnico-organizatorice rezultate īn urma analizei, conform art. 28 trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie īn concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate; b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice; c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice; d) sa fie īn concordanta cu noutatile īn domeniu. Art. 30. - Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza: a) locul de munca; b) legaturile la pamānt; c) īmbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului; d) operatiunile si procesele de fabricatie; e) conductorii electrici; f) izolantii. Art. 31. - Actiunea asupra locului de munca are īn vedere, īn primul rānd, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie īn afara intervalului cuprins īntre limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt: a) inertizarea incintelor īnchise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare si foarte mare; b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru. Art. 32. - Protectia īmpotriva electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamānt, care īn mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamānt a instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamānt a instalatiilor de protectie īmpotriva trasnetului. Art. 33. - Legarea la pamānt trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm2. Art. 34. - Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamānt trebuie sa fie protejate īmpotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc. Art. 35. - Rezistenta īntre obiectul legat la pamānt si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol. Art. 36. - Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamānt. Art. 37. - Se interzice folosirea īmbracamintei si īncaltamintei confectionate din materiale care se īncarca electrostatic. Art. 38. - Īn zonele īn care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie. Art. 39. - Īn procesele de productie īn care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba īn vedere: a) īnlocuirea, pe cāt posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate; b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate; c) efectuarea proceselor de fabricatie īn īncaperi cu atmosfera controlata si inertizata; d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente; e) legarea la pamānt pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile; f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2). Art. 40. - Actiunea asupra conductorilor vizeaza: a) asigurarea echipotentialitatii īntre materialele si obiectele legate la pamānt; b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate. Art. 41. - Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, īn functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor antistatice. Art. 42. - Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hārtie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu vārfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului. Art. 43. - Pentru īmbunatatirea conductibilitatii partilor īn miscare, īn cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden. Art. 44. - Īn procesele de uscare, prin pulverizare sau īn strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atāt īn uscatorul propriu-zis, cāt si īn separatorul de praf, pe lānga legarea la pamānt trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfasurarii operatiunilor de uscare. Art. 45. - La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm. Art. 46. - La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s. Art. 47. - Sunt interzise: a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) īntr-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, īnainte de golirea completa a conductei de īncarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau īnainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate; b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile; c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, īnainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota racordului conductei; d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile; e) īncarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru īncarcare a pālniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului; f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; īn cazul īn care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor īn timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamānt a utilajelor sau dispozitivelor utilizate; g) executarea de reparatii īn timpul functionarii instalatiilor tehnologice; h) utilizarea transmisiilor cu curele īn medii unde apar frecvent amestecuri explozive; i) utilizarea īncarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspāndi sub forma de stropi, generānd suplimentar sarcini electrostatice; j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.; k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice; l) transportul si manipularea produselor petroliere īn ambalaje din material plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate īn acest scop; m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor īn rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamānt a plutitorului; n) agitarea sau omogenizarea īn rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice avānd palete situate sub nivelul lichidului; o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.; p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face īn circuit etans, mecanizat (automatizat) atāt pentru īncarcarea, cāt si pentru descarcarea reactoarelor; r) deschiderea capacului reactorului īn timpul procesului tehnologic fara asigurarea īn prealabil a pernei de gaz inert si punerea īn functiune a sistemului de ventilare; s) luarea probelor īn timpul proceselor de cristalizare din reactor; t) deschiderea capacului reactorului īn care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor. Art. 48. - Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie īncarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata īncarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamānt si conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face īncarcarea. Art. 49. - Furtunurile flexibile de descarcare sau īncarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse. Art. 50. - Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se īntrerupa pe durata fenomenelor meteo īnsotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc īn zone apropiate. Art. 51. - Īn cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat īn dotarea cisternei. Art. 52. - Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de īncarcarile electrostatice.

CAPITOLUL V Unele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECŢIUNEA 1 Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile

Art. 53. - Īncarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului. Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului īn recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar īn cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid. Art. 54. - La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului. Īn cazul pālniilor confectionate din materiale izolante, īnainte de īnceperea operatiunii de umplere, prin pālnie trebuie introdus un conductor legat la pamānt, pāna la partea inferioara a rezervorului. Art. 55. - Īn timpul īncarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa īn acestea o sārma sau tija metalica, īn vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de īncarcare legat la pamānt. Art. 56. - Pentru a se evita patrunderea īn interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, īn circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre. Art. 57. - Īnainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizāndu-se īn acest scop gaz inert sau abur. Art. 58. - Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare metalica si legate la pamānt, īnainte de īnceperea operatiunilor de aburire si curatare. Art. 59. - Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele īn vigoare; ele trebuie mentinute īn stare de utilizare, iar dispozitivele de īnchidere trebuie realizate din materiale neferoase. Art. 60. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza īn rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.). Art. 61. - La gurile de descarcare a carburantilor īn rezervoare se prevad borne de legare la pamānt pentru conectarea autocisternelor.

SECŢIUNEA a 2-a Masuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide

Art. 62. - La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele masuri: a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamānt; b) conectarea la pamānt a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare; c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice. Art. 63. - La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea īn vedere urmatoarele: a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba īn constructie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate; b) asigurarea inertizarii recipientului īnaintea īnceperii operatiunii de separare; c) confectionarea cicloanelor īn care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate; d) legarea individuala la pamānt a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

SECŢIUNEA a 3-a Masuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare

Art. 64. - Īn zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului. Art. 65. - Īn camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu apa. Art. 66. - Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, īn cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 500C. Art. 67. - La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse īn raport cu mediul de lucru.

SECŢIUNEA a 4-a Masuri de prevenire specifice vopsirii īn cāmp electrostatic

Art. 68. - La vopsirea īn cāmp electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64-67, precum si urmatoarele: a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA; b) distanta de siguranta prevazuta īn reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii; c) instalatia de vopsire prin pulverizare īn cāmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare īmpotriva caderilor bruste de tensiune.

SECŢIUNEA a 5-a Masuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate īn miscare

Art. 69. - Īn cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafata acestora. Art. 70. - Legarea la pamānt a benzilor transportoare este obligatorie si se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si īndreptati spre partea interioara a benzii, īn punctul īn care aceasta se desparte de tambure (role). Art. 71. - Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice īntre arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamānt a īntregului sistem.

SECŢIUNEA a 6-a Masuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice

Art. 72. - Toate elementele aflate īn miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamānt prin intermediul unor perii metalice sau din carbune. Art. 73. - Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a atmosferei, iar īncaperile īn care sunt amplasate se prevad īn mod obligatoriu cu pardoseala antistatica. Art. 74. - Reducerea nivelului de īncarcare electrostatica īn procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea īn material a unor substante antistatice, cum sunt: a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid; b) combinatie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice; c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice. Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante antistatice.

SECŢIUNEA a 7-a Masuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hārtiei

Art. 75. - Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hārtia la presare. Art. 76. - Pornirea masinilor de fabricat hārtie este permisa numai dupa verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe īntreaga latime a cilindrului de imprimare. Art. 77. - Instalatiile de fabricatie a celulozei si hārtiei trebuie mentinute īn stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedānd la īndepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei. Art. 78. - La fabricarea sortimentelor de hārtie trebuie sa se aiba īn vedere urmatoarele: a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie; b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.

SECŢIUNEA a 8-a Unele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru īncarcarea-descarcarea produselor petroliere

Art. 79. - La rampele auto si de cale ferata pentru īncarcarea-descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea elementelor metalice. La intrarea īn rampa si īn zonele de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric īntre ele si se conecteaza la priza de pamānt. Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de īncarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamānt.

SECŢIUNEA a 9-a Unele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor

Art. 80. - Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle īn imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla īn stare de functionare. Art. 81. - Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol. Art. 82. - Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu carburant īn timp ce pasagerii se afla la bord, se īmbarca sau se debarca, este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor. Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire: a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele īn care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de īmbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate; b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala īntre echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la bordul aeronavei. Art. 83. - Legarea la pamānt a unei aeronave sau nave consta īn luarea urmatoarelor masuri: a) legarea la priza de pamānt a alimentatorului; b) legarea la priza de pamānt a aeronavei, respectiv a navei; c) realizarea unei legaturi electrice īntre aeronava, respectiv a navei si alimentator; d) realizarea unei legaturi electrice īntre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, īn cazul alimentarii prin extradosul aripilor. La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate īn ordinea inversa celei specificate mai sus. Art. 84. - Īn cazul īn care nu este specificata obligatia legarii la pamānt a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru īnlaturarea sarcinilor electrice: a) realizarea unei legaturi electrice īntre aeronava si alimentator; b) realizarea unei legaturi electrice īntre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, īn cazul alimentarii prin extradosul aripilor. Art. 85. - La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamānt īn zona statiei (pompei fixe), deoarece īn momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potential. Art. 86. - Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamānt pe toata durata de stationare.

SECŢIUNEA a 10-a Masuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

Art. 87. - Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent mentinerea īn bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric. Art. 88. - Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele īn vigoare. Dispozitivele de īnchidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scāntei. Se interzice livrarea de carburanti īn vase din mase plastice. Art. 89. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza īn rezervoarele sau īn compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.). Art. 90. - La gurile de descarcare a carburantilor īn rezervoare se prevad borne de legare la pamānt pentru conectarea autocisternelor.

SECŢIUNEA a 11-a Masuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)

Art. 91. - Īn cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera la: a) interzicerea spalarii sau curatarii īmbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile; b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile; c) interzicerea folosirii pālniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile; d) legarea la pamānt, pe durata īncarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamānt, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamānt de la care se realizeaza īncarcarea.

SECŢIUNEA a 12-a Verificarea la receptia si darea īn exploatare a instalatiilor de legare la pamānt

Art. 92. - Īn vederea receptiei si darii īn exploatare a instalatiilor de legare la pamānt executantul trebuie sa īntocmeasca si sa predea beneficiarului: a) documentatia tehnica de executie; b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele īngropate; c) buletinele de verificare. Art. 93. - Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda: a) data efectuarii verificarii; b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea; c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari; d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice īntre utilaje si priza de pamānt; e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamānt, masurata la utilajul cel mai īndepartat de priza de pamānt; f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate īn acest sens; g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat); h) observatii asupra defectelor constatate si īnlaturate. Art. 94. - Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamānt se face: a) īn instalatii subterane si īn instalatii locale de legare la pamānt, cel putin de doua ori pe an; b) la retelele generale de legare la pamānt, cel putin o data pe an.

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Art. 95. - Īmbracamintea, īncaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel īncāt sa īndeplineasca conditiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite īn prezentele dispozitii. Art. 96. - Īn vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi. Īn termen de 90 de zile de la data intrarii īn vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia existenta īn raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca īncarcari electrostatice. Art. 97. - Unele date privind valorile tensiunilor de īncarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse īntr-un īndrumator care va fi publicat īn Revista "Pompierii Romāni" cu scopul de a veni īn sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica. Art. 98. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.

ANEXA Nr. 1 la dispozitiile generale

EXEMPLE de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara īncarcari electrostatice

Principalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara īncarcari electrostatice sunt: - vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte; - īncarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica īn/din rezervoare (cisterne); - vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea sectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.; - pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli; - purjarea sau īncalzirea lichidelor inflamabile vāscoase utilizāndu-se aburul; - transportul si manipularea produselor lichide inflamabile īn ambalaje din materiale plastice; - operatiunile de īncarcare/descarcare īn dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile; - spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizāndu-se substante inflamabile; - separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile; - operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate īn vase emailate; - operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile; - uscarea prin pulverizare sau īn strat fluidizat; - vacuumarea lichidelor inflamabile; - alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol; - procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile; - procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile; - macinarea materialelor combustibile; - procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile; - operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.; - transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente; - sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea produselor pulverulente; - procesele de fabricatie a firelor si fibrelor īn industria textila; - fabricarea pulberilor explozive īn industria de armament; - operatiunile de sablare a structurilor metalice; - filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole; - desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizāndu-se aer sau alte gaze sub presiune; - transportul unor amestecuri de pulberi īn flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze); - procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.; - egrenarea bumbacului; - antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, īn procese care utilizeaza produse combustibile; - frecarea īmbracamintei si īncaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora īn procesul de productie; - descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile; - transmisiile utilizānd curele realizate din cauciuc izolant electric; - spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraīncalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si care mai pot contine vapori ai acestor produse; - operatiunile de omogenizare īn rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice; - operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii; - pulverizarea electrostatica utilizānd vopseluri, pulberi etc.; - procesele de imprimare utilizāndu-se procedeul gravarii; - operatiunile de imprimare īn instalatii tipografice (litografiere, vopsire etc.); - detenta gazelor comprimate sau lichefiate; - fabricarea foliilor de polietilena; - procesele tehnologice de producere a hārtiei; - derularea unor filme sau pelicule, benzi din hārtie si textile; - manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare īn saci din materiale izolante; - transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, cānd aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor; - operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.; - purificarea gazelor continānd particule coloidale; - formarea cristalelor de gheata; - zgārierea, comprimarea, īntinderea structurilor din cuart; - deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica); - dezintegrarea radioactiva; - efectul fotoelectric; - purificarea gazelor de particule lichide si solide īn suspensie etc. Corpul uman intervine īn acest fenomen īn 3 moduri: - ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (īndeosebi cei cu īmbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor īn timpul deplasarii; - īn transportul sarcinilor electrostatice de la un material īncarcat la corpul uman; - la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamānt, mai rapid la cei cu pielea umeda.

ANEXA Nr. 2 la dispozitiile generale

ASPECTE referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu īn cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica

Īncarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, īn acest caz avānd loc descarcarea prin scānteie īntre partile metalice aflate īn apropiere. La vehicularea hidrocarburilor prin pompare īn/din recipiente apare o īncarcare electrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere īn conductele de legatura, turbulenta mare īn pompa) cu producerea de descarcari prin scānteie īntre partile metalice ale conductelor si recipientelor, īn special la intrarea si iesirea din functiune a pompei. La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scānteie īntre partile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport, precum si īntre sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare. La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, exceptie facānd sulfura de carbon. La īncarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii si turbulentei se pot produce descarcari prin scānteie īntre partile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de deservire. Pe timpul īncarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scāntei īntre lichid si vas cu consecinte grave (explozii, incendii). Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scānteie este īn zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul īncarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, īn special la īncarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se īncarca electrostatic substantele solide si lichidul inflamabil si pot avea loc descarcari prin scānteie atāt la suprafata lichidului, cāt si īn zona gurii de vizitare. La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scānteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect legat la pamānt, descarcarile fiind cu atāt mai mari cu cāt lichidul are polaritatea mai mica. Īn situatia īn care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format īntre rezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scānteie atāt la operatiunile de umplere, cāt si la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului). Scānteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite si nici evitate īn totalitate prin simpla punere la pamānt si nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. Īn exteriorul rezervorului īnsa formarea unei scāntei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului īn care rezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 106 ohmi. Īn cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport si depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie avānd loc īn zona turbionara, dupa care pot avea loc si explozii secundare. La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau īn strat fluidizat) descarcarile disruptive pot sa apara īntre materialele pulverulente si partile conducatoare care vin īn contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum si īntre corpurile īncarcate electrostatic si personalul de deservire din imediata apropiere. Īn cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere. La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este īnsotita de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putānd forma cu aerul amestecuri explozive. Masinile de formare a colilor de hārtie (īn procesul de presare, dimensionare, taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive īntre materialele si partile conducatoare de electricitate din zona de lucru. La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara īn atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau īn mediul īnconjurator. Īn cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea avānd energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati īn zona de lucru. La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparānd totodata si descarcarile disruptive. Īn cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi īnsa suficient pentru a ridica temperatura pāna la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenānd si o reactie īn lant care poate avea urmari grave. Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si īn cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale īncalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact īntre partile aflate īn miscare. si materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer. Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamānt. Īn cazul īn care persoanele (operatorii) sunt echipate cu īncaltaminte izolanta, acestea se pot īncarca si prin influenta de la vehiculele īncarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamānt descarcarea se face prin scānteie. Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.





Document Info


Accesari: 3154
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )