Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Contributii la studiul eurolectului

arta cultura












ALTE DOCUMENTE

CUBISMUL
Oua pictate intr-un mod artistic
Kristina - (1903) Personajele Actul intii
ARTA BIZANTINA IN SECOLELE XIII-XV
EROUL CULTURAL, MODERNIZARE SI DEMOCRATIZARE IN CULTURA
Admiterea la specializarile Facultatii de Canto si Arta scenica
COSTUMUL SPANIOL
Picturi oua
Dezvoltarea Progresiva a turneelor teatrale in Statele Unite
Teatrul American - Noul Secol - Secolul XX

Contributii la studiul eurolectului

In the current context of the "Europeanization", the component euro became surprisingly productive in Romanian language, as well as in international languages. This article inventories and comments the most representative terms formed with euro, and points out their semantic and stylistic value. This study brings up for discussion some issues related to EU terms, otherwise eurolect (euro-terminology, euro-jargon), underlining that new EU concepts are identifying their own linguistic labels and crystallize in time.   




           

Acum un deceniu, in anunturile micii publicitati si-au facut aparitia formulari mai putin obisnuite de tipul "occidentali dorim inchiriere vila" (Romania libera, 1181, 1994, 13), "europeni dorim apartament" (Romania libera, 1387, 1994, 13), semnalate intre altii de Rodica Zafiu1, care observa ca "termenul geografic (cu conotatii politice) e prea general pentru autodesemnari; cineva se recomanda, in princ 949h77j ipiu, ca englez, francez, italian etc., nu ca «occidental» sau ca «european». Nivelul normal de (auto)desemnare e cel etnic (sau al cetateniei), nu unul larg zonal. Utilizarea substantivelor occidental si european are insa o dubla explicatie: prin contextul care le face relevante (implicand informatii despre standardul de viata, despre oferta de pret etc.), dar si prin caracterul artificial al enuntului - de falsa autodesemnare".           

Astazi, la inceput de mileniu, cuvantul european (substantiv si mai ales adjectiv) cunoaste o evolutie spectaculoasa, fiind in voga in discursul public si reprezentand, vorba prof. Gligor Gruita, "cel mai puternic cuvant de lauda"2: "Romanie europeana", "presedinte european", "mesaj european", "scoala europeana", "doctrina europeana", "spirit european", "lider european", "card european", "proiect european", "ideea europeana", "abordare europeana", "om nou, european", "fermier european", "sat european", "vis european", "weekend european" etc. Doar in cateva expresii - de tipul "card european", "proiect european" - european are sensul "din Europa, ce tine de Europa", in celelalte cuprinzand in semantica sa tot ce e modern, corect, bun, frumos, valoros, democratic, durabil, perfect etc. European, in zilele noastre, a ajuns sa  reprezinte expresia lingvistica a unui ideal national.

Pe un fond de entuziasm european, nu e de mirare ca acest cuvant, sub forma prescurtata euro, a devenit, ca si in alte limbi, element de compunere, cu o productivitate surprinzatoare. Dupa modelul europarlamentar, au aparut de la eurotineri (adunati in august 2003 la Costinesti)3 pana la eurobranza (branza la standarde europene, www.ziarulcn.com/article/aid/8555). Marele dictionar de neologisme de Florin Marcu [2003] include "eurotermeni" cum ar fi: euroarab "referitor la relatia dintre Europa si lumea araba", euroatlantic "referitor  la tarile Europei care apartin Aliantei Atlanticului de Nord (NATO)", eurobanca "denumire generica data bancilor situate in Europa, care efectueaza si operatii in valuta straina", eurocent, Eurocity  (< fr., engl.) "tren care face legatura intre marile orase ale Europei", eurocomunism (< fr.), "atitudine a unor partide comuniste din tarile occidentale care inteleg ca trebuie sa tina seama, in activitatea lor, de realitatile istorice, economico-sociale din tarile respective", eurocrat  (< fr.) "functionar al organismelor si organizatiilor europene", eurocredit "credit acordat pe pietele de catre bancile din circuitul eurovalutar", eurodeputat "deputat in Parlamentul european", eurodeviz  (< fr.) "moneda a unei tari din Europa Occidentala plasata pe termen lung
intr-o alta tara", eurodolar  (< fr., engl.) "dolar american plasat pe termen lung in bancile europene", Euronet "sistem electronic de comunicatie in Europa", euroobligatiune "obligatiune emisa si comercializata pe pietele europene", europiata "denumire generica data pietelor de capital, pe care se efectueaza depuneri bancare si imprumuturi in eurodolari", euroracheta "racheta amplasata pe teritoriul Europei", eurovaluta "valuta convertibila in dolari sau euro care circula in afara sistemului bancar al tarii respective", Euroviziune (< fr.) "emisiune simultana de programe televizate in mai multe tari ale Europei", la care se adauga mult vehiculatele euroregiune "forma de cooperare interregionala transfrontaliera", euronavetist "capsunar" (Evenimentul zilei, 11.XI.2006), euroobservator (Gandul, 18.X.2006), eurocompact (standard european de detergent ecologic si compact),
EuroRenovare (denumire de credit), euroreparatie (in Republica Moldova), Euroaptitudini (Centru International de Instruire si Testare pentru Computer si Limbi Straine), euroechipe (grupele preliminare ale Campionatului European 2008 la fotbal), "euro-dispecer (rubrica de informare pe un site despre UE), precum si o serie de nume de societati: Euroconstruct,  Eurotel, Euro-GSM, EuroConsulting, EuroTrans, Euromob, Euromarket, Euroservice, InvestEuro, EuroVIP, EuroImperial s.a.

Un termen interesant este euromit "idei despre Uniunea Europeana si aderarea Romaniei la UE care nu corespund realitatii, dar sunt vehiculate frecvent", cum ar fi: romanii nu vor putea munci in Uniunea Europeana dupa aderare; strainii cu bani ne vor cumpara tara; UE ne spune cand si cum ne putem taia copacii din curte; in Uniunea Europeana, animalele au cercei si pasapoarte, la fel ca oamenii; dupa aderarea la UE, romanii nu vor mai putea bea tuica preparata de ei; din 2007, moneda nationala va fi euro etc. (www.infoeuropa.ro). Cei care pun in circulatie euromituri sau cei care le cred sunt euroscepticii sau chiar eurocarcotasii, in opozitie cu euroentuziastii, eurooptimistii sau eurofilii: "Un guvern euroentuziast si o opozitie eurorealista dezbat efectele aderarii asupra specificului national romanesc in parlament" (www.adevarulonline.ro/2006-07-24/Europa/identitate-nationala-cu-carnati-de-plescoi_192371.html); "Resping termenul eurosceptic, il prefer pe acela de eurorealist, ca pozitie contrara euronaivismului caracteristic birocratilor europeni" (www.sfin.ro/articol_5682/ calea_a_treia_e_autostrada_catre_lumea_a_treia.html).



            Procedeul inregistreaza deja o anumita "inflatie", fiind utilizat nu doar pentru a trimite la institutiile sau exigentele europene sau pentru a exprima ideea de superlativ, ci si cu un sens augmentativ, pentru tot ce depaseste limitele obisnuite: eurodurere, euroseceta, eurofurie4.

            Dincolo de exagerarile modei, cuvantul european (substantiv, adjectiv, adverb) exprima astazi "visul romanesc", aspiratia romanului spre homo europaeus.

La polul opus se afla neeuropean, noneuropean, antieuropean: "statut excesiv si neeuropean", "stil total neeuropean", "comportament neeuropean", "model social neeuropean"; "produs noneuropean", "despotismul noneuropean al lui Putin"; "pachet de legi antisocial, antieuropean", "buget necredibil, prost construit, mincinos, antieuropean", "derapaj antidemocratic si antieuropean", "Moldova ca un bantustan antieuropean" etc. 

In locul acestor etichete negative apar si cuvinte cu alta etimologie, dar cu aceleasi conotatii peiorative, cum  ar fi balcanic: "mentalitate balcanica", "atitudine balcanica", "partide balcanice", "afaceri de tip balcanic", "troc balcanic", "proiect cu iz balcanic", "boicot de tip balcanic" s.a.

Mai nou, in aceleasi contexte negative apare adjectivul/adverbul mioritic: "politicieni mioritici", "management mioritic", "comunism mioritic", "spam mioritic [marketing direct autohton; spam nevinovat]" (www.timbru.com/ jurnal/ 2004/Mar/okkosoft_spam), "filfizon mioritic", "advertising mioritic" (www.vinul.ro/advertising.html), "marketing mioritic".

            Astfel, european, pe de o parte, si balcanic, mioritic pe de alta se antonimizeaza, in special in contexte sociopolitice.

Alaturi de termenii citati, discursul public este "inundat" astazi si de asa-zisii termeni comunitari sau de eurolect, reprezentand etichete pentru concepte europene comune. Terminologia Comunitatii Europene cuprinde, dupa Hubert Paesmans, terminologia comunitara, constituita din termenii legati de functionarea institutiilor, de politica comuna si de integrarea europeana si terminologia tehnica, constituita din terminologiile domeniilor la care se refera actele normative europene5. Terminologia comunitara are la baza, in mare parte, concepte noi, ceea ce este perfect firesc deoarece, "dand nastere unei ordini juridice noi, Comunitatea Europeana si-a creat un limbaj specific utilizand concepte originale care trebuiau sa fie denumite cu ajutorul unor termeni noi"6. Important este ca termenii care le desemneaza sa fie transparenti (spre deosebire de cuvinte, termenii sunt cel mai adesea motivati, unul dintre principiile de baza ale neologiei propuse de ISO (in norma ISO 704 privind neologia) fiind acela ca incarcatura conceptuala trebuie sa fie accesibila utilizatorului prin termen, fara a mai fi nevoie de o definitie: astfel, trasaturile care definesc conceptul trebuie sa se regaseasca in elementele din care este format termenul.

O serie de concepte operative la nivel comunitar sunt total necunoscute mai ales in ex-statele socialiste si sunt greu de definit; cel mai concludent exemplu este chiar acquis - concept complex care nu trebuie redus la un inventar de documente; el constituie pozitia politica a statelor membre, principiile dupa care acestea se ghideaza, obiectivele lor, poate fi considerat un fel de patrimoniu; in acest sens eticheta lingvistica franceza este cea mai potrivita, ceea ce justifica si faptul ca termenul a fost preluat ca atare in mai multe limbi, chiar si in engleza, unde a existat si varianta Community patrimony, dar care nu a avut succes. Limba romana a acceptat termenul acquis, cu toate ca particularitatile morfologice ale limbii noastre fac destul de dificila utilizarea acestuia; poate de aceea se folosesc destul de des variante concurente, frecvente si in alte limbi, chiar si in franceza: legislatie comunitara, drept comunitar, desi acestea intra intr-o relatie doar partiala de sinonimie cu acquis comunitar, referindu-se la normele juridice, nu si la conventii, declaratii, acorduri, pozitii comune.

Insa in marea lor majoritate conceptele europene nu sunt in totalitate noi in orizontul nostru conceptual si au fost usor adaptate; problemele apar la nivelul termenilor, pentru ca exista cazuri de inconsistenta (consistenta, dupa normele ISO privind activitatea terminologica, inseamna calitatea unui neologism de a permite conceptului a carui eticheta lingvistica este sa se integreze si sa fie coerent cu reteaua conceptuala din care face parte; astfel, terminologia unui domeniu este un sistem coerent, structurat, care trebuie sa corespunda sistemului conceptual: neologismele trebuie sa treaca mai intai printr-o prisma conceptuala, echivalarile nu se stabilesc initial la nivelul formei, ci al conceptelor; demersul in terminogeneza trebuie sa fie onomasiologic; un termen nou-creat nu trebuie deci sa fie o "traducere" literala a celui din limba-sursa, trebuie sa convina notiunii pe care o exprima in limba-tinta). Exempe de inconsistenta sunt paradigmele paralele constituite in jurul pivotilor drept si legislatie: drept comunitar si in paralel legislatie comunitara, dar legislatie primara/secundara; drept civil, drept comercial, drept contractual, drept vamal, si in paralel legislatie vamala; drept national si in paralel legislatie nationala, si o paradigma diferita in armonizarea/alinierea/apropierea legislatiei; exista o explicatie conceptuala destul de vaga in vocabularele de lucru ale serviciilor de traducere europene si anume ca legislatie ar fi mai specific, drept mai general, dar in cazul limbii romane este mai degraba vorba de faptul ca avem de a face cu neologisme de traducator si s-a respectat uneori modelul francez droit, alteori cel englez, legislation/law/rule. In terminologia tehnica, in agricultura de exemplu, iata o serie inconsistenta: sanatate animala, bunastare animala, dar produs animalier, nutritia animalelor; sau in protectia mediului: ape de coasta, ape costiere/ côtières, ape costale/coastal7.




O alta serie de termeni comunitari reprezinta echivalari mai mult ori mai mai putin reusite: Carte Alba "documente ce contin propuneri de actiune comunitara in domenii specifice. In anumite cazuri, Cartile Albe urmeaza unei Carti Verzi publicate de catre Comisie in scopul lansarii unui proces de consultare la nivel european", Carte Verde "documente menite sa stimuleze dezbaterea si sa lanseze un proces de consultare la nivel european asupra unui subiect anume (cum ar fi politica sociala, moneda unica, telecomunicatiile). Aceste consultari ar putea conduce la publicarea unei Carti Albe care sa transpuna concluziile dezbaterii in propuneri practice pentru actiunile comunitare", competente comunitare, comunitarizare "transferarea unei probleme care, in cadrul institutional al Uniunii, este solutionata prin metoda interguvernamentala (pilonii doi si trei), in scopul abordarii sale prin metoda comunitara (primul pilon)", deficit democratic "concept invocat in special in argumentarea faptului ca Uniunea Europeana si organismele acesteia sufera de un deficit democratic si ca este inaccesibila cetatenilor sai din cauza modului complex de functionare", dezvoltare durabila, dialog social, egalitate de sanse, Europa cu mai multe viteze, nucleu dur, siguranta alimentara, societate informationala etc. Conceptele au denumiri asemanatoare in limbile de circulatie in Uniunea Europeana, ceea ce a generat termenii eurojargon, apoi euroterminologie. De aici s-a ajuns la Eurospeak - a New Community Language8 si la intrebarea Do You Speak Eurospeak?9 Ma intreb daca atunci cand, in cunoscutul sau roman de fictiune politica "1984", George Orwell, dovedind o remarcabila intuitie lingvistica, inventase o noua limba ("Newspeak"), nu se referea cumva la Eurospeak?

Note

1          Rodica ZAFIU, Diversitate stilistica in romana actuala, http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/22.htm

2          Gligor GRUITA, Moda lingvistica 2007. Norma, uzul si abuzul, Paralela 45, Pitesti, 2006, pag. 24.

3          Termen semnalat de G. GRUITA, op .cit., pag. 25.

4          Termeni semnalati de G. GRUITA, op. cit., pag. 26.

5          Hubert PAESMANS, "Multilinguisme, terminologie et monde maritime", Conferinta     de la Lisabona, 18 septembrie 1998.

6          Ibidem.

7          cf. Ileana BUSUIOC, "Dinamica terminologiilor romanesti sub impactul traducerii acquis-ului comunitar", www.unibuc.ro/eBooks/filologie/ dindelegan/ 27.pdf

8          Rodica STEFAN, comunicare sustinuta la Sesiunea de Comunicari Stiintifice "Communication in Languages for Specific Purposes (LSP)", ASE Bucuresti, 3-4 decembrie 2004.

9          Rodica STEFAN, comunicare prezentata la Simpozionul "Lingvistica teoretica si aplicata", organizata de Universitatea "Spiru Haret", Facultatea de Limbi si Literaturi straine, 21.05-22.05.2004.












Document Info


Accesari: 1068
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )