Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Muzeul Unirii

arta cultura












ALTE DOCUMENTE

Folosirea flash-ului ca lumina de umplere
RASCOALA IN ASTURII - Piesa in patru acte
De ce spunem ca miscarea moderna este mai mult decat un stil?
RENASTEREA
Picturi oua
Analiza estetica si obiectul ei
Consideratii privind caracterul sistemic al terminologiei militare romanesti
Folclorul copiilor
Muzeul Unirii

Muzeul este o institutie cultural-stiintifica care are drept obiectiv colectarea si conservarea bunurilor culturale si valorificarea lor stiintifica ,prioritar prin expunere ,in scop de instruire ,educare si agrement a celui mai larg public. In general putem distinge trei functii specifice ,la care pot fi reduse orice alte functii secundare : functia de cercetare-constituire si dezvoltare a patrimoniului ,functia de conservare-restaurare a acestuia si functia educationala -de valorificare cultural-educativa .Felul in care muzeul isi realizeaza aceste functii constituie insusi obiectul de studiu al muzeologiei.[1]



Muzeul Unirii este amlasat in centrul orasului Iasi ,strada Lapusneanu numarul 14 si cuprinde un valoros patrimoniu de istorie moderna a Romaniei.Aceasta amplasare prezinta dezavantaje intrucat muzeul se afla in preajma surselor de poluare.Se recomanda inconjurarea vechilor cladiri de muzeu cu plantatii,refacerea spatiilor verzi,interzicerea amplasarii unor surse de poluare in prejma unui muzeu.[2]In apropierea acestuia se afla parcarea hotelului Astoria care constituie o sursa de poluare.Acest muzeu este puternic luminat si in timpul noptii.

Ridicata in stil neoclassic ,in anul 18 757d32h 06,pe vechea ulita Sarbeasca ,de catre logofatul Stefan Catargiu,constructia palatului se subscrie schimbarilor care se petrec in arhitectura moldoveneasca de la finele veacului al XVIII lea si inceputul secolului XIX . Nu se cunoaste arhitectul ,dar, cu siguranta acesta a fost un mester strain.De-a lungul anilor trece in posesia mai multor proprietari.Intre 1859- 1865 perioada "stapanirii" de catre Maria Cantacuzino-Pascanu si de fiicele sale ,palatal este inchiriat de catre "ocarmuire" pentru Al.I.Cuza ,domnitorul Principatelor Unite.Ca resedinta a domnitorului Unirii, casa a fost amenajata potrivit noii destinatii.Din anul 1937 ,edificiul a ajuns in posesia statului .A fost declarat monument istoric si s-a amenajat la etajul casei ,la indemnul lui N. Ioga muzeul  "Palatul Cuza-Voda".

Muzeul trebuie sa se compuna din doi moduli construiti perfect segregati :blocul expozitional si blocul functional.Primul comporta la randul lui ,doua importante sudiviziuni:un spatiu de receptie multifunctional care grupeaza un hol de distributie a circulatiei ,garderoba , toaleta ,standuri de vanzare a publicatiilor si pieselor de artizanat,punct de informare si o sala pentru manifestari publice: conferinte ,reuniuni,receptii; al doilea spatiu destinat exclusive expozitiilor si acesta este de asemenea subdivizat in ansamblu de sali destinate expozitiilor permanente si o sala ,eventual de geometrie variabila ,pentru expozitii temporare.Modulul expozitional trebuie dotat cu doua trasee de circulatie :unul relative liber pentru public si celalalt asigurat si protejat pentru bunurile muzeale si pentru a servi la amenajarea expozitiilor.Acesta din urma trbuie prevazut cu facilitate urmarind sa asigure securitatea si conservarea bunurilor muzeale:lift de sarcini,rampe,porti glisante.Cel de al doilea modul ,de asemenea ,trebuie sa cuprinda subdiviziuni de acces relative liber si subdiviziuni cu acces protejat si asigurat.Aceste subdiviziuni sunt grupele de depozite ,inclusive cele de carantine si laboratoare si ateliere de conservare-restaurare..Cele cu acces relative liber cuprind birourile conducerii si cele administrative ,cabinetele specialistilor,biblioteca si structurile informational-documentare ale muzeului.[3]

Colectiile unui muzeu constituie in primul rand un patrimoniu de valori de cultura concretizat sub forma de bunuri materiale .Distingem trei cai principale de realizare a patrimoniului unui muzeu:achizitii,donatii,colectare in teren. Marimea patrimoniului este data de numarul de piese cuprins .Dar fiecare piesa este caracterizata si de alt parametru :acela al valorii specifice .[4]

Vom prezenta in continuare principalele sali ale muzeului pentru a vedea ce piese cuprinde patrimonial Muzeului Unirii. In proportie de 90% sunt piese originale.

La parter se intra intr-un hol de unde se face intrarea in celelalte incaperi.In prima sala din dreapta se face o scurta prezentare a istoriei cladirii .In vitrine sant expuse  urmatoarele piese: caseta care a apartinut lui Al.I.Cuza,trusa de birou Jockei Club,cravasa Jockei Club,regulament intern al Jockei Club,punga pentru bani,suport pentru batiste,batista.De asemenea in interiorul unor vitrine ,pe manechine, sunt prezentate rochii purtate de Cocuta Vogoride ,Elena Cuza si un costum purtat de Victor Place.A doua sala este denumita sala dublei alegeri si aici sunt expuse piese de mobilier Cuza ,lucrari de arta plastica care evoca momentul alegerii lui Cuza la Iasi si Bucuresti.Aici muzeul organizeaza de obicei conferinte ,simpozioane.Urmeaza apoi o sala dedicata unor personalitati ale Unirii,apoi sala reformelor:reforma armatei,reforma invatamantului secularizarea averilor bisericesti.Ultimele doua sali de la parter sunt dedicate expozitiilor temporare.

La etaj,pe scarile somptuase se urca intr-un hol din care se face intrarea in incaperi pe patru usi.Urcand pe scari se poate vedea statuia  domnitorului Cuza executata si donata de domnul Irimescu.Prima camera este cabinetul de primire al doamnei.In lipsa domnitorului nevoit sa penduleze intre Iasi si Bucuresti Elena Cuza primea aici in zilele de luni si joi ale saptamanii pe cei doritori sa-i vorbeasca. Mobilierul cuprinde alaturi de alte piese (birou,masa pentru carti de vizita,bahut-ul stil Napoleon III,fotolii )scaunul Elenei Cuza din lemn aurit.Se remarca albumul de fotografii al familiei Cuza ,cartile cu monograma domnitei.Se pot observa fotografia domnitorului ,litografia prezentandu-i pe Alexandru si Elena Cuza si o lucrare semnata N. Grigorescu ( natura statica).Urmeaza apoi cabinetul domnitorului ,unde domnitorul isi primea colaboratorii .Dintre piesele ce mobileaza incaperea se remarca biroul din lemn de stejar ,bibleoteca si safe-ul,piese comandate de familia domnitoarte la Paris. Mai pot fi observate telegraful,harta ,planul Deltei Dunarii la 1875,arborele istoric al Moldovei(1864)servieta domnitorului cu cifru ,fotografia unionistului Nicolae Pisotki si picture reprezentand Unirea Principatelor de Theodor Aman..Sufrageria este locul unde familia domnitoare servea masa alaturi de invitatii sai.Masa cuprinde obicte de arta decorative cara au apartinut familiei Cuza:farfurii comandate in atelierele din Franta ,pahare de vin,sampanie sau apa din cristal de Baccara,tacamuri din alpca,de diferite tipuri,executate de firme englezesti in epoca.Toate acestea sunt decorate cu stema princiare sau monograma domnitorului. De asemenea mai sunt expuse tablouri de N. Grigorescu,Nittis,C Stahi,I Andreescu.Urmeaza apoi salonul care reprezinta locul unde familia domnitoare a primit inalta societate a celor doua Principate .Incaperea este amenajata conform gustului epocii cuprinzand mobilier din lemn aurit stil Ludovic al XV lea , Ludovic al XVI lea si Boulle.Pianul de provenienta austriaca ,vasele decorative din portelan de Sevres si Urbino,covoarele candelabrul,cutia muzicala completeaza decorul locuintei princiare de la jumatatea secolului al XIX lea.Prezenta familiei domnitoare este sugerata prin costumul de diplomat al lui Al.I.Cuza si rochia de bal a Printesei (copie realizata de Casa Nichi).Tablourile sunt semnate de Gh.Asachi,E Baschenis,N. Grigorescu.De asemenea in salon se afla o soba restaurata.Apoi avem un mic salon de recreere ,salon destinat domnilor cu precadere  ,acest salon era locul unde acestia se retageau pentru a juca billiard ,carti,pentru a fuma si servi cafeau si diverse bauturi si pentru a discuta.Interiorul acestei camere este mobilat cu diverse mese ,intre care si una de jocuri,o canapea Biedermier,scaune cu piele de Cordoba ,fotolii .Se poate remarca tacul cu monograma si suportul sau ,apartinand domnitorului Al.I.Cuza.Mai avem expuse cateva tablouri semnate C. Stahi,M.N. Vorobieff si Kampfhusen.Salonul doamnei este locul unde Elena Cuza primea vizita prietenelor si colaboratoarelor sale.Printre piesele de mobilier din aceasta incapere se remarca garnitura de salon din lemn de trandafir,secretair-ul unde isi tinea corespondenta si vasele decorative din portelan de Sevres,precum si tabloul semnat N. Grigorescu.Albumul muzical,vizorul stereoscopic ,ghergheful si cutiile cu ustensile pentru brodat,cartile,tigaretul si masa de jocuri recompun modul de petrecere a timpului liber.Fotografiile prietenilor (Ana si Carol Davila)ale familiei (mama domnitorului ,Sultana Cozadini si fratii Elenei Cuza)si a unuia din copii(Alexandru Cuza) completeaza interorul locuit de familia domnitoare.Ultima incapere de la etaj este dormitorul.Actuala amenajare muzeala cuprinde doar unul din spatiile destinate odihnei familiei domnitoare .In aceasta camere sunt expuse patul din lemn de nuc ,cearcefurile si fetele de perna cu monograma Elenei Cuza.O litografie a Elenei Cuza si fotografiile familiei domnitoare ne introduce in intimitatea spatiului privat al familiei domnitoare . Tablourile sunt semnate I. Andreescu si N. Grigorescu.

In orice muzeu se desfasoara o activitate de cercetare.Cercetarea de muzeu este o cercetare tematica care tine seama de niste criterii si prioritati.Desi initial,ca si in alte domenii ,cercetarea de muzeu a rezultat din preocuparea unor muzeografi in raport de interesele lor stiintifice si,de cele mai multe ori ,in primul rand in raport de necesitatile de clasificare a colectiilor ,in perioada actuala a capatat un caracter mult mai sistemtic derivand dintr-o serie de teme in a caror geneza se tine seama de anumite criterii si prioritati :necesitati de salvare ,lacune de informatii ,carente de patrimoniu si nu in ultimul rand ,traditia de cercetare a muzeului .

In practica muzeologica ,atat nationala cat si internationala ,cercetarea stiintifica ocupa un loc important ,atat ca volum de activitate cat si ca insertie in cadrul activitatilor specifice ale muzeului .In adevar ,ea intervine cu ponderi variabile in toate acestea ;constituie calea cea mai importanta de dezvoltarea a patrimoniului muzeal ;constituie baza evidentei stiintifice a acestuia ;fundamenteaza rational activitatea de conservare-restaurare a acestui patrimoniu;orienteaza in raport cu structura si optiunile pulicului activitatea de valorificare a patrimoniului muzeal.Cercetarea istorica de muzeu are caracter local si concret.Ea ar trebui sa fie o cercetare de institutii ,de personalitati si de obiecte de valoare istorica ,de istoria culturii.Cercetarea de istoria artei in muzeu cunoaste trei tipuri de cercetare de teren:1.cercetarea pe monumentsau in colectie 2 cercetarea de creator 3.cercetarea de arhiva .Toate muzeele au un program de cercetare Acest program de cercetare in trecut se intocmea ,de obicei ,plecand de la propunerile individuale ale specialistilor ,deci de la interesele lor profesionale pe care le are fiecare .Atunci cand specialistii nu aveau propuneri ,directorul repartiza teme si obiective plecand de la viziunea sa,pe urma adapta toata aceasta propunere la buget.O programare sistematica cuprinde trei nivele :programul tematic ,programul de perspective si planul anual,precum si un instrument de individualizare al planificarii pe obiective: proiectul.Principalele forme de valorificare  a rezultatelor stiintifice sunt:raportul,monografia,repertoriul si catalogul.[5]

Cercetarea de muzeu contribuie la  imbogatirea patrimoniului stiintelor sociale ,tehnicii,stiintelor naturii sub diferite forme ca:

a)descoperirea unor documente cu caracter istoric ,cultural,artistic ,ethnic care contribuie la elucidarea unor aspecte noi ale culturii ,sau chiar la dezvoltarea unor domenii noi



b)interpretarea corecta a unor materiale cunoscute inca din trecut ,ramase neintelese ,gresit datate,fals atribuite

c)revizuirea unor teorii sau largirea unor concluzii pe baza studierii in toate detaliile a unei anumite categorii de obiecte dintr-o epoca determinata ,avand o provenienta comuna

In muzee,biblioteci,arhive s-au creat laboratoare speciale de fizica ,chimie,microbiologie .Laboratoarele au un indoit rol in cercetare .Ele fac cercetari cu scopul determinarii anumitor date sub raportul materialelor ,procedeelor tehnice ,interventiilor si adaosurilor ,autenticitatii unei opera ,experimentarii unor metode de cercetare .Ele realizeaza cercetarile obligatorii care precede restaurarea unui obiect ,insotesc procesul restaurarii si verifica starea obiectului dupa aceea . In alte situatii analizele de laborator au ca scop depistatrea unor boli sau a cauzelor de degradare in vederea masurilor de conservare ce trebuie aplicate.Dintre metodele de cercetare abordate in domeniul fizicii cele mai simple si mai raspandite sunt: fotografia,radiografia si gamagrafia.Analizele chimice dau la iveala compozitia unui obiect ,sub raport calitativ si cantitativ .In pictura s-a determinat structura materiala a acesteia, compozitia verniului si a liantului ,iar la textile este utilizata pentru identificarea colorantilor ,contexturii ,naturii fibrelor si caracteristicile decorului.Pentru stabilirea naturii colorantilor utilizari pentru vopsirea textilelor se utilizeaza doua metode:spectrofotometria infrarosie si cromatografia.[6]

Pentru evidenta bunurilor culturale se folosesc mai multe instrumente cum ar fi:dosarul de evidenta,fisa de sanatate,fisa de artist,fisa tematica ,fisa-inventar,fisa eticheta ,fisa de restaurare.[7]

O alta functie a muzeului este cea de conservare.Conservarea ,preocupare de baza a cercetarii actuale ,insumeaza intrega activitate de descoperire si aplicare a celor mai potrivite mijloace pentru protejarea bunurilor culturale de actiunea factorilor dunatori din natura(umiditate,temperature prea inalta sau prea scazuta aerul incarcat de reziduri industriale ,lumina)sau de deteriorarile produse de oameni.Pastrarea si protejarea ,aparent mai usor de realizat ,constituie in fond cea mai spinoasa latura activitatii muzeale ,cerand, in primul rand continuitate si stabilitate.Conservarea are caracter preventiv,creand conditiile optime de pastrare a obiectelor ,asemanatoare cu masurile de igiena generala ,aplicate de oameni pentru a evita imbolnavirea si raspandirea bolilor.Restaurarea are scop curativ ,incercand sa inlature bollile sau sa prelungeasca viata unor obiecte imbatranite de vreme ,iar in unele cazuri sa combata deteriorarile accidentale .Spre deosebire de restaurare care in unele cazuri poate fi partiala ,conservarea are caracter general.Conservarea si restaurarea sant doua actiuni strans legate intre ele ,care implica cunostinte aprofundate de tehnica si mult tact stiintific.[8]

Pentru bunurile culturale umiditatea este unul din cei mai daunatori factori ai mediului ambient.Deosebita sa nocivitate este determinate de implicarea sa in toate clasele de procese chimice ,fizice si biologice ca urmare a interactiunii dintre bunurile culturale si acest factor.Specialistii au aratat ca nu orice valoare a umiditatii este nociva .Pe baza cercetarilor efectuate au fost stabilite valori optime de umiditate relative (UR).Pentru spatiile in care sunt expuse obiecte foarte diferite din punct de vedere al structurii si compozitiei valorile recomandate sunt cuprinse intre 50-65%.Sunt recomandate insa si valori specifice pentru anumite clase de materiale in masura in care acestea pot fi pastrate in incaperi separate :metale .alte materiale anorganice- 0 -30%,filme (clisee) 25-30%.exista deci trei situatii cand UR are efecte daunatoare:

1)UR cu valori peste 65 %

2)UR cu valori sub 50%

3) UR oscilanta

Intre 50-65%orice valoare a UR este buna cu conditia ca aceasta sa fie constanta sau oscilatiile sa fie mici si lente.[9]Cresterea continutului umiditatii provoaca o umflare a bunului cultural ,pe cand scaderea umiditatii duce la o contractare corespunzatoare.Valorile mai mari de 70% a UR provoaca aparitia mucegaiurilor la bunurile culturale din piele,pergament,hartie.La bumbac aparitia mucegaiului se constata la valori de 90% a UR.Valori ale UR sub 40-50% au drept effect deshidratarea materialelor de natura organica si scaderea rezistentei lor mecanice..Pentru piele valorile sub 40 % ale UR au drept rezultat evaporarea continutului normal de umiditate al pielii.Fibrele de colagen se deshidrateaza si se intend ,pielea devine uscata ,rigida,sfaramicioasa si poate sa crape.Uscarea lemnului va determina aparitia fisurilor radiale ,crevaselor ,deformarilor,plesniturilor ,strambarilor .Si mai daunatoare sant conditiile in care regimul umed alterneaza cu cel uscat.Este preferabil ca colectiile sa fie pastrate fie intr-un spatiu mai umed,fie mai uscat,dar cu valori constante ,decat intr-unul in care exista oscilatii microclimatice ample.Adsobtia si desobtia exercita o actiune pregnanta asupra stabilitatii dimensionale si a proprietatilor fizice ale materialelor de origine organica sau cu structura fibroasa si celulara (hartie,pergament,piele,papyrus,fibre textile,lemn,adezivi naturali)Toate aceste materiale higroscopice se umfla si se contracta ca urmare a schimbarii valorilor UR avand ca efect modificari dimensionale successive si de forma ce afecteaza in final rezistenta si elasticitatea lor.Spatiile neclimatizate au valori oscilante ale UR.Variatiile mari ale UR inregistrate in sali in timpul iernii se datoresc regimului discontinuu de functionare a incalzirii centrale. Din noiembrie pana in aprilie ,aproape cinci luni domina un regim de umiditate scazuta sub (50%)inlocuit in primavera de un scurt regim mixt(normal-umed)si unul mixt(normal-uscat).Pentru controlul umiditatii si temperaturii se pot folosi urmatoarele aparate:termohigrometru,termohigrograf,psihrometru.Pentru asezarea aparatului trebuie respectate anumite reguli:

-la nivelul simezei,in sectorul unde sunt expuse cele mai higroscopice si mai valoroase obiecte

-nu este recomandat asezarea in zonele de trecere dintre incaperi,in dreptulusilor si ferestrelor

-aparatul se pune pe un postament ,in pozitie perfect orizontala ,orientat cu partea care contine elementele sensibile -suvitele de fir de par si placuta bimetalica - catre zona interesata[10]. La Muzeul Unirii aparatele de masurare a umiditatii si temperaturii au fost amplasate in dreptul usii,in pozitie verticala ,unul la parter si altul la etaj.Mentionez caci persoana care se ocupa cu conservarea la Muzeul Unirii lipsea de la muzeu asa incat nu i-am putu cere lamuriri suplimentare.Acesta aparete au fost montate acum un an.Acestea indicau o temperature de 20 C si o umiditate de 24 %.Infiltratiile si umiditatea ascensionala constituie surse de crestare ale UR.Pentru a inlatura aceste inconveniente in momentul in care a fost renovata cladirea a fost sapat un sant in jurul cladirii care a fost umplut cu argila.

In vitrine pentru a inlatura variatia UR se introduc substante higroscopice tampon,de regula silicagelul.Aceste vitrine trebuie sa indeplideasca doua conditii:

-sa fie etanse

-sa se amenajeze un sertar in partea inferioara a vitrinei in care sa se intinda materialul higroscopic asigurandu-se o comunicare cat mai lesnicioase a aerului intre cele  doua compartimente[11]  

Temperatura a fost si continua a fi considerate ca un factor secundar ,mai putin important ,in procesul degradarii bunurilor culturale Colectiilor de bunuri culturale le trebuie asigurate temperature de 18-20-22-24 sau chiar 15-24 C .Aceste valori nu au nimic comun cu conditiile conservarii unor bunuri culturale ,sensibile si fragilizate,ele corespund mai curand cerintelor de confort uman.Daca creste temperature va scadea Ur ,pe cand scaderea temperaturii va antrena cresterea UR.Fluctuatiile UR determinate de temperature au loc in marea majoritate a cazurilor in anotimpul rece cand functionarea discontinua a sistemelor de incalzire artificiala provoaca oscilatii de temperature. In general in anotimpul rece ,dupa punerea in functiune a sistemelor de incalzire si asociat cu o inasprire a temperaturilor ,in salile muzeelor UR scade sub 50%.Scaderea poate fi foarte pronuntata atunci cand temperaturile exterioare devin negative si coboara sub 10 C ( UR 20 - 30 %) .Pentru a preintampina efectele negative provocate de umiditatea scazuat in spatiu in care se expun obiecte eterogene ,conservatorulare la dispozitie doua solutii:fie lasa spatiile neincalzite ,sau le incalzeste foarte slab ,fie evapora o cantitate precis determinate de apa.Modificarile dimensionale a bunurilor culturale de natura organica in spatiile ambietale sunt provocate de doua cauze :cresterea-descresterea continutului de umiditate higroscopica a corpurilor respective si de dilatarea -contractarea lor termicaDilatarea-contractarea termica poate provoca modificari ale starii de sanatate a bunurilor; clivajul straturilor picturale constituie o categorie importanta. Modificarile normale de temperature (de la 16-18-20-22-24 si invers)nu sunt in masura sa determine dilatari contractari semnificative ale bunurilor de natura organica .

Incalzirea unui spatiu ,fie natural fie artificial ,se realizeaza cu ajutorul curentilor de convectie . In anotimpul rece ,cand sursele de incalzire functioneaza ,iar curentii de convectie circula ,procesul de incalzire va duce la cresterea temperaturii generale a spatiului.Incalzirea artificiala discontinua creeaza fluctuatii ale temperaturii care modifica valorile UR..In anotimpu cald sursa de incalzire este reprezentata de peretii exteriori ,ferestre si portiunile salii "batute "de razele soarelui.Pentru un conservator un spatiu ideal este spatial din care lipsesc curentii de convectie ,adica un spatiu in care temperature oricarui punct atat in plan orizontal cat si vertical sunt egale.Aceasta echivaleaza cu absenat fluctuatiilor ,deci cu stabilitatea microclimatica cu toate beneficiile care decurg;stabilizarea UR si prevenirea degradarii provocate de modificarile dimensionale numeroaselor clase de obiecte:pictura,mobilier.Un asemenea spatiu exista in imobilele ce beneficiaza de aer conditionat.Pentru a inlatura pierderile de caldura (iarna) si castigurile de caldura (vara) se poate imbunatati izolarea termica cladirii.[12]




Lumina se inscrie in clasa factorilor care dau energia de activare necesara proceselor chimice .Cand expunem trebuie luate toate masurile de conservare preventive care pot reduce intr-o masura semnificativa elementele nocive ale luminii.Procesele chimice care sunt determinate de energia de activare a luminii sunt denumite procese fotochimice .La procesle fotochimice participa apa ,oxigenul si alti reactanti ,lumina contribuind doar cu enegia de activare.Degradarile produse de sursele de iluminat se pot exprima si prin intermediul altui tip de reactie numit de fotoliza.Fotoliza este procesul chimic in care energia radiatiilor  UV poate rupe direct legaturile chimice ale substantelor.Procesele fotochimice sunt influientate de : intensitatea si durata iluminarii,umiditate ,calitatea materialelor.Procesele chimice sunt mai intense in conditiile unei umiditati crescute,temperatura continua lantul reactiilor fotochimice, iar oxigenul este implicat ca factor de rectie ,deosebit de present in procesele fotochimice.Prin calitatea spectrala se intelege  natura amestecului de radiatii pe care le emit sursele de lumina .In afara radiatiilor din vizibil toate sursele de iluminat folosite de muzeu emit si radiatii care nu ajuta deloc procesul de vizualizare:IR siUV.Legea reciprocitattii ii transmite conservatorului un mesaj foatre clar:masurile pentru prevenirea deteriorarii fotochimice trebuie sa prevada reducerea intensitatii deopotriva cu reducerea duratei de iluminare. Cea mai daunatoare sursa este iluminatul natural.Iluminatul fluorescent este la fel de daunator ca si cel natural cu exceptia cazurilor in care se folosesc tuburi dublu ecranate care nu emit UV.Sursa cea mai putin nociva este iluminatul incandescent dar trebuie luate masuri pentru prevenirea efectelor negative ale radiatiilor termice emise de sursele incadescente..In spatiile muzele in care sunt expuse bunuri culturale de natura organica care datorita sensibilitatii lor fac parte din categoria materialelor sensibile, vulnerabile, se va folosi numai iluminatul incandescent. In salile in care se expun obiecte care fac parte din grupe diferite de sensibilitate la deteriorarea fotochimica ,nivelul general de iluminare va fi corelat cu gradulde sensibilitate a celui mai sensibil obiect ,chiar daca este vorba de un singur obiect..Nici un obiect nu trebuie expus la lumina atunci decat in momentul in care are in fata lui un vizitator. La Muzeul Unririi se foloseste iluminatul incandescent.Geamurile sunt acoperite cu jaluzele din panza alba pentru a evita patrunderea luminii naturale.In momentul in care ultimul vizitator paraseste o sala un angajat al muzeului stinge lumina[13].

Printre elementele care polueaza aerul se numara printre altele praful,fumul,gazele reactive ( SO2)amoniacul,formaldehida,ozonul.rezultate ale unor procese industriale si intr-o oarecare masura a unor surse naturale si biologice .Deosebit de daunatori pot fi considerati SO2 si NOx care in combinatie cu umiditatea si oxigenul dau nastere acidului sulfuric si azotic..Printre efectele cele mai raspandite ale acestui compus de factori se pot enumera decolorarea pigmentilor si colorantilor ,fragilizarea materialelor de natura organica -hartie,textile -opacizarea verniurilor,putrezirea pielii,coroziunea metalelor.Efectele deteriorante ale poluarii sunt mai pronuntate in spatiile in care umiditatea relativa atinge valori mari (peste 60%).Praful este unul din principalii poluanti ai aerului ,poate cel mai raspandit si mai daunator.Praful este denumirea generica data unui amestec foatre eterogen de particule de diametrul foarte diferite ,particule purtatea de curentii de convectie dintr-un loc in altulAcesta se compune dintr-o multitudine de particule de natura organica si anorganica:siliciu ,calcar,gresie ,argila,fum ,funigine,resturi vegetale si animale,puf,scame. Praful purtat de curentii de convectie patrunde si in salile muzeelor care nu dispun de instalatii de filtrare si se depune pe obiectele expuse sau depozitate chiar daca acestea se afla in spatii inchise(vitrine ,dulapuri).Praful este o substanta higroscopica .Atrage si favorizeaza condensul pe suprafata obiectelor. In acest mod contribuie la coroziunea obiectelor metalice sau in cazul unor alte materiale la dezvoltarea unor procese chimice.Uneori acesta foloseste drept hrana pentru microorganisme.Combinat cu umiditatea pateaza sau decoloreaza.In anumite conditii-frecare sau curatire neatenta -particulele de siliciu ,mai ales,zgarie suprafata cliseelor,discurilor.Praful provoaca murdarirea suprafetelor pe care se depune .Murdarirea incepe prin depunerea unui strat subtire de praf.Apoi aceasta evolueaza astfel incat murdaria care rezulta se integreaza intr-un anumit fel in materialul gazda devenind aderenta,incat nu mai poate fi inlaturata decat prin mijloace chimice sau mecanice ceea ce poate afecta obiectul.

Pentru neutralizarea prafului se iau urmatoarele masuri:

           -curatirea cailor de acces in muzeu:alei,trotoare,scari exterioare

           -folosirea suprapapucilor

          -inchiderea in vitrine a tuturor obictelor fragile si valoroase ;etansarea

           vitrinelor

           -eliminarea mochetelor care sunr un mediu excelent pentru colectarea si

            vehcularea prafului

           -curatirea temeinica ,la sfarsitul fiecarei zile a spatiului expozitional;cu-

            ratirea sa se faca cu ajutorul unor aspiratoare puternice.

           -aerisirea spatiilor de depozitare prin intredeschiderea usoara a unor        

            ferestre prevazute cu panza foarte fina pentru filtrare[14]

Cel doua activitati esentiale ale muzeului-cercetare si conservare-conditioneaza modul de organizare a colectiilor sub forma expozitiilor permanente si temporare ,ca si a depozitelor de studio..Notiune a de expozitie ,legata de aceea de muzeu ,inseamna prezentarea obiectelor urmarind o anumita tema ,organizata dupa un  sir de idei conducatoare.Tematica muzeului sau a expozitiei reprezinta organizarea teoretica a materialului dupa o anumiata idée,care va fi ilustrata sau demonstrata prin obiectele special alese si grupate intr-un sistem[15].Factorii constituienti ai expozitiei de muzeu sunt urmatorii:-exponate autentice:bunuri culturale originale cu valoare reala

-exponate auxiliare:sunt produse de muzeusau la comanda muzeuluide unitati specializate sintetizand informatia autentica partial sau integral inedita;principalele exponate auxiliare:planuri,harti,fotografii

-exponate complementare:care pot fi fie fotografii dupa monumente sau dupa piese din alt context cultural,ilustrand piesele incomplete expuse;fie reconstituiri grafice -model plastic-de procese -eventual tehnologice[16]

Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca un spatiu expositional sunt urmatoarele:-salubritate

            -stabilitat microclimatica

            -fiabilitatea instalatiilor

            -rezistenta plafoanelor

            -absenta poluarii alcaline

Se recomanda de asemenea evitarea  amplasarii exponatelor deasupra corpurilor de incalzire sau pe peretii exteriori.Se va evita expunerea fotografiilor originale ,cunoscand ca de pe acestea se pot realize reproduceri excelente care le pot inlocui in orice expozitie.Dusmanul cel mai puternic al fotografiei originale este lumina care activeaza procese chimice in care umiditatea , SO2,O2,se combina intre ele si cu elementele inerente ale materialului,procese ce duc la degradarea fotografiei expuse.

Picturile se expun pe pereti in pozitie verticala .Pentru mai multa siguranta acestea trebuie suspendate in doua puncte.Pentru a nu veni in contact direct cu peretii se monteaza in spatele ramei cuburi de polisteren cu latura de 2-3 cm ,care mentin tabloul la o distanta rezonabila de peretele pe care se afla suspendat.Montarea picturilor sub sticla duce la o mai buna protejare a acestora.La Muzeul Unirii avem atat tablouri sub sticla cat si tablouri expuse liber.Din categoria textilelor ,la Muzeul Unrii intilnim costume si rochii care au fost expuse pe manechine;unele dintre ele au fost puse in vitrine.Sticla si portelanul se expun in pozitia indicate de functia fiecarui obiect ,asigurandu-i-se o buna stabilitate.In cazul obiectelor cu centrul de greutate ridicat (pahare cu picior inalt)se poate proceda la inversarea pozitiei..Asezarea pieselor metalice se face in vitrine in orice pozitie doreste muzeograful sau arhitectul.Obiectele metalice nu trebuie puse unele in contact cu altele ,mai alea daca sunt metale diferite ,intrucat exista riscul formarii unor diferente de potential electric care determina aparitia unor micropile electrochimice care provoaca coroziunea zonei respective.Manuirea oricarui obiect de metal trebuioe facuta cu multa atentie intrucat orice ciocnire ,lovire su zgariere favorizeaza aparitia pilelor electrochimice  si deci a zonelor de coroziune.



Indrumarea este ansamblul mijloacelor folosite pentru acomunica vizitatorilor informatii esentiale despre modul de organizare si continutul expozitiei: ghiseul de informatii semnalizari,afisaj si etichetaj,foi volante cu informatii scrise despre expozitei.In Muzeul Unirii ghidajul este oral efectuat de catre un specialist apartinand muzeului;de asemenea intalnim si ghidajul scris ,textul cuprinzand informatii despre obiectele dintr-o camera(este scris nu numai in limba romana ci si in engleza si franceza)

La Muzeul Unirii au loc seri muzeale ce cuprind si aspecte orale si aspecte spectaculare ,comunicand si informatii cu caracter stiintific si emotii si trairi;ele pot fi organizate fie cu prilejuri comemerative ,fie in cicluri,fie festiv. De asemenea aici are loc lectoratul de muzeu.Aceasta este o forma de invatamant specific muzeala .Se organizeaza pe baza unei programe analitice si a unui program calendaristic care-i asigura periodicitate regulate dar este specifizata prin:axarea pe patrimonial muzeului,tinerea lectiilor in muzeu ,folosirea expozitiei ca suport demonstrativ

Principalele publicatii de popularizare pe care le foloseste Muzeul Unirii sunt:cartea postala ilustrata,pliantul de muzeu,ghidul muzeului,catalogul de muzeu,materiale audio si video.De asemenea sunt editate si publicatii de specialitate:raportul,monografia,repertoriul,catalogul.Aceste publicatii sant in holulde la intrare pe partea stanga.

In afara de cercetare si conservare ,scopul essential al muzeului in societatea contemporana este educarea si cultivarea maselor.Muzeul ofera prin expozitiile sale permanente sau temporare un numar bogat de cunostinte ,grupate intr-un sistem organizat.Privit sub acest aspect ,el indeplineste si rolul de centru de documentare.Prin modul de organizare al unei expozitii muzeul poate contribui la stimularea gandirii ,spiritului de observatie,deductiei logice.Operele de arta din muzeee au rolul de dezvoltare a imaginatiei si sensibilitatii.Muzeul trebuie sa colaboreze cu scoala,sa permita copiilor si tinerilor de a intra in universal acestuia.Orice muzeograf este in acelasi timp un profesor specializat intr-un anumit domeniu.Pentru aceasta el trebuie sa cunoasca temeinic colectiile si ideile de baza ale expozitiei. Muzeul este azi si un loc de delectare ,de liniste,de meditatie in fata diferitelor manifestari ale creatiilor spiritului omenesc.Muzeul ajuta pe vizitator sa inteleaga unele situatii reale din trecut sau de azi ,sa patrunda insemnatatea unor fapte pe langa ar trece cu totul indiferent daca s-ar limita sa le afle doar dintr-o carte.

Bibliografie:

Corina Nicolescu,Muzeologie generala,Bucuresti,1975

Radu Florescu,Bazele muzeologiei,Bucuresti,1996

Aurel Moldoveanu,Conservarea preventive a bunurilor culturale,Bucuresti,2003

Personalul muzeului



[1] Radu Florescu,Bazele muzeologiei,Bucuresti,1988,p 18-19

[2] Corina Nicolescu,Muzeologie generala,Bucuresti,1979,p.48

[3]Radu Florescu,op. cit.,p.36

[4] Ibidem,p.44

[5] Ibidem,p.56-70

[6] Corina Nicolescu,op. cit. p.101-111

[7] Ibidem,p112-130

[8] Ibidem,p.41

[9] Aurel Moldoveanu,Conservarea preventive a bunurilor culturale,Bucuresti,2003,p.34-35

[10] Ibidem,p.36-61

[11] Ibidem,p 98

[12] Ibidem,p88-111

[13] Ibidem,p111-143

[14] Ibidem,p 144-150

[15] C. Nicolescu,op. cit.,p.158

[16] Radu Florescu,op.cit.,p.174-181












Document Info


Accesari: 1353
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )