Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































REFERAT- INVESTIGAREA OPEREI DE ARTA

arta cultura












ALTE DOCUMENTE

Cultura fara frontiere Rezumatul Proiectului
ARTA GRECIEI ANTICE
Zorile formei noi
Eram ispititi si, la rindu-ne, ispiteam plini de falsitate si inselaciune
ARTELE SPECTACOLULUI - Actorie
Bal mascat (in italiana: \"Un ballo in maschera\")- Giuseppe Verdi
REPREZENTARE SAU IMAGINATIE
Manierismul si renasterea tarzie
ARTA GREACA

 

ISTORIA PICTURII

Cele mai vechi picturi rupestre sunt cele de la Grotte Chauvet din Franta, de acum 32.000 de ani, fiind gravate si pictate cu ocru rosu si pigment negru si sunt reprezentari de cai, rinoceri, bizoni si mamuti. Alte exemple de asemenea picturi se gasesc īn toata lumea.




ARTA EGIPTEANA

Arta veche egipteana cunoaste o arhitectura monumentala, solida, durabila, impunatoare.Sculptura si pictura sunt subordonate arhitecturii.Din aceasta cauza, arta egipteana impresioneaza si astazi prin unitatea ei.Artistii egipteni au stiut sa redea in bazoreliefuri si pictura, mai ales in camerele ofrandelor, scene reale din viata societatii Egiptului antic.Ei au folosit fresca (pctura aplicata peste tencuiala umeda, cu culori de apa, care intra in tencuiala si se usuca odata cu ea) dar si tehnica al secco( pictura pe perete uscat- tempera).

Picturile au contururi puternice si, in general,un colorit viu (in rosu, galben,negru, verde si alb).

Exercitiul infrumusetarii in Egiptul antic nu pare sa fi fost dispretuit.Dimpotriva, incepand cu mileniul III i.Hr., el devine apanajul clasei sacerdotale,care se dedica studierii materiei, amestecarii acestora, si le foloseste ritualic in timpul propriilor ceremonii.Toaleta corpului incepe cu o baie parfumata unde barbatii si femeile se frectioneaza cu natron (namol din Nil) care se gaseste ,dizolvat, in unele lacuri egiptene.Apoi continua cu exfoliere cu souabou ( pasta de cenusa si argila), urmata de un masaj cu ulei parfumat. Corpul este mai apoi deschis la culoare prin ungerea cu tus ocru galbui-auriu, venele tamplelor si ale bustului sunt ingrosate cu albastru care contrasteaza, rece, cu stralucirea aurului.Ochiul este conturat cu kohl , care face "ochii sa vorbeasca" , in forma de peste, in timp ce fardurile de pe zona ploapelor au nuante violete: verde malahit, turcoaz, terra-cotta oxid negru de arama, carbune.Sprancenele alungite si complet innegrite, pometii trandafirii, gura porfirie sau carmin sfarsesc prin a conferi o stralucire multicolora chipului sacru pe care-l incadreaza peruca albastrie,terminata intr-un con de parfum care se topeste lent la soare si pictura peste intregul trup. Unghiile de la maini si picioare sunt lacuite cu henna , care are un sens simbolic si asigura o protectie impotriva prafului din desert.

ARTA GREACA

Arta greaca veche s-a dezvoltat , la inceput, in insula Creta, din marea mediterana. In pi 232b12c ctura cretana se foloseau cu precadere culorile calde: rosu si galbenul.Se mai intrebuintau albul si negrul. Intr-o perioada mai veche a artei cretane, barbatii erau redati in alb, iar femeile intr-o culoare bruna. Mai tarziu, coloritul in pictura cretana a inceput sa se aproprie mai mult de realitate. Ca si la egipteni figurile erau pictate din profil, cu ochiul din fata, dar de o mai mare suplete in stil si cu predominenta liniei curbe, sinuoase ori spiralate. Pictorii cretani au creat un nou gen de pictura: peisajul marin.Faptul se explica prin dragostea lor pentru marea care ii inconjoara. De aici si motivele decorative care stilizeaza valurile prin spirale duble sau triple.

La inceputul mileniului al II lea i.e.n, pe teritoriul greciei continentale a inceput sa se dezvolte o arta proprie ( arta miceniana). In acea lume greaca s-a dezvoltat indeajuns si pictura, desi nu au ramas multe creatii ale acestei arte.Cu pictura se decorau interioarele. In pictura decorativa, aderenta la zidurile iterioare si exterioare, grecii antici au reprezentat figure omenesti, plante, animale ori motive geometrice. Ca si in sculptura, in picture s-a tinut seama de aspectele vietii, ale realitatii inconjuratoare, care au fost observate cu mult interes de catre artisti.

Grecii au lucrat si mozaic- un gen de pictura care consta in fixarea unor bucati de piatra sau de sticla foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala, care se intareste. Ei nu au aplicat mozaicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mozaic pavimentar). De aceea, nu au reprezentat in mozaic decat prea putine portrete, mai mult plante si animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viata sociala, mai ales in epoca tarzie elenistica.

Foarte devreme, limba greaca disociaza arta toaletei care desemneaza arta impodobirii (bijuterii, vesminte, coafura), igiena, tehnicile medicale de protejare, de arta fardarii, artificiala si excesiva.Arta fardarii apartine , in mod traditional, curtezanilor si invertitilor notorii. In schimb, cosmetica este o stiinta care face parte din medicina al carei scop este pastrarea corpului in forma sa cea mai buna. Moda Barbara impune la Atena atractiile unei cosmetici greoaie , mostenita din Orient .Albul de ceruza sau carbonatul de plumb, praful de ipsos, creta acopera chipurile femeilor. Unitatea cromatica a albului este rupta de phuckos , de roiba sau de miltos , farduri rosii, vegetale sau minerale.Acestea se aplica pe obraji in degradeuri amestecate cu albul. Aguda , smochina egipteana sau mura zdrobita ofera de asemenea, o paleta de tonuri rosietice. Ochii sunt vopsiti cu sofran sau cu cenusa, genele si sprancenele innegrite cu antimoniu sau date cu o briantina obtinuta dintr-un amestec de albus de ou si guma de amoniac. Spranceana greceasca -unirea celor doua sprancene intr-un singura- se obtine printr-un desen cu fard negru.

ARTA ETRUSCA

La etrusci s-a dezvoltat mult pictura. Cele mai frumoase picturi se gasesc tot in morminte. Aceste lucrari reprezinta scene din viata etruscilor.Pe peretii camerelor mortuare  apar scene de vanatoare, banchete, oameni discutand, dansatori.Culorile picturilor sunt conventionale, nu corespund cu cele din realitate.Desenul este précis, cu liniile de contur puternice si nu lipseste relieful.Scenele nu intristeaza, dimpotriva, ele inspira incredere in viata si optimism ca si cum nu ar decora o camera mortuara.Asa sunt scenele de dans(in marime naturala) de la Cerveteri. Se executa dansuri rituale.Dansatorii au miscari suple si elastice. Babatii sunt redati in culori brune-roscate, iar femeile in culori mai deschise, apropiate de alb. In afara de figurile omenesti se mai gasesc plante si animale(leoparzi, cai, tauri,pesti,animale, himere).Animalele sunt redate cu multa pricepere.Foarte frumoasa este scena din "Mormantul bacantelor" unde apare un leu care se napusteste asupra unei gazelle. Pictura uimeste prin maretia cu care decoratorul etrusc a stiut sa redea groaza gazelei si ferocitatea leului.

ARTA ROMANA

O mare extindere capata in civilizatia romanilor arta picturii, cu care ei si-au impodobit incaperile publice si particulare.De-a lungul secolelor, cea mai mare parte dintre picurile romane s-au distrus.A mai ramas un insemnat numar de figuri si scene pictate pe peretii caselor de la Pompei, de la Herculanum si de la Stabia.Orasele acestea au fost acoperite in sec I e.n.de lava vulcanului Vezuviu. Ele au fost dezgropate de catre arheologi, incepand din secolul al XVIII-lea.Pe peretii din interiorul caselor de la Pompei, ca si la Herculanum si Stabia, au fost pictate scene din mitologie  sau din viata romanilor.S-au mai folosit si motive decorative geometrice.Era o pictura de zugravi.

ARTA BIZANTINA

Peretii monumenteleor bizantine sunt de obicei acoperiti cu mozaicuri de o mare stralucire si rafinament. Cele mai renumite mozaicuri sunt la Bserica Sfanta Sofia din Constantinopol si cele de la biserica San Vitale din Ravena.Maestrii bizantini s-au dovedit iscusiti si in pictura de fresca.In arta bizantina s-a dat o deosebita importanta ilustrarii manuscriselor si cartilor. Adeseori ilustratiile se intindeau pe intreaga pagina(in folio).Uneori la inceputul capitolelor cartii sau ale manuscrisului se desena un ornament care ocupa  aproape o treime din pagina.Un asemenea ornament se numea frontispiciu.Unele pagini din text incepeau cu o initiala( o litera mai mare), frumos decorate.Manuscrisele sunt adevarate capodopere ale picturii. Ele erau foarte costisitoare si se pastrau cu multa grija.

PICTURA

Pictura este materia dominanta utilizata de catre pictori si care pune īn aplicare diferite materiale (pigmenti en pudra, guase, uleiuri, acrylic, cerneala, etc.) destinata exprimarii personale si creerii operelor de arta. Cuvīntul pictura denumeste de asemenea si opera īnsasi creata cu aceasta tehnica.

De la īnceputul celui de-al XX lea secol, artistii au experimentat noi directii, si au īncercat sa sparga normele si tabuurile īntroducīnd īn operele lor materiale din diverse domenii. Pictura ca si material se prezinta īn general sub forma lichida, si este aplicata īn functie de utilizare īntr-unul sau mai multe straturi, cu un penson, un rulou sau prin proiectie. Culorile pot fi si sub forma vīscoasa si se pot aplica prin utilizarea unor cutite speciale (ca niste mici mistrii).

Ļn practica artistica sau domestica pictura se aplica uneori si cu mīna (pictura parietala, arta contemporana) dar mult mai des cu pensula, cu ruloul, cu cutitul si chiar cu matura la unii artisti contemporani care lucreaza īn plan, pe foarte mari suprafete. Īn mod industrial, se utilizeaza si coulori en poudra, aplicate prin proiectie electrostatica iar pe urma coapte.

Pictura este compusa īn general din trei componenti :



. pigmentul , care da couloare si opacitate (Pamīnt de Siena, de exemplu) ;

. liantul(agent de lipire), care leaga pigmentul si da consistenta si transparenta (ulei de in, rasine, guma arabica ...) ;

. diluantul, care face ca pictura sa fie lichida si usureaza aplicarea ei (ulei de terebentina) ; dupa aplicare, diluantul se evaporeaza si pictura se īntareste (se spune ca se usuca).

Ļn afara de pigment si de liant, mai gasim īn pictura si diferite produse care īmbunatatesc elasticitatea si rezistenta picturii. Putem gasi de asemenea si sicative (produse care īmbunatatesc uscarea). Putem recunoaste unele curente artistice dupa modul īn care au folosit solvantii si sicativele (foarte sumbru īn Nordul Europei, foarte clar īn Italia). Culorile sub forma de pudra nu au solvant. Liantul este des un produs care se transforma īn polimer, pictura formeaza atunci un strat de plastic ; aceasta polimerizare se poate face prin evaporarea solvantului, sau prin expunerea la caldura ( coacerea īntr-un cuptor).

. Oamenii au pictat de un timp de sase ori mai lung decāt timpul īn care au folosit un limbaj scris.
. Desenarea este un proces de a face semne pe o suprafata prin aplicarea presiunii cu o unealta īn miscare.

Medii de pictura

Un mediu se refera la materialul folosit (de ex. pigmenti) precum si la liantul, suportul sau la mijloacele tehnice utilizate īn producerea imaginii

. pictura cu pigmenti organici animali
. pigmenti organici vegetali
. angobe si glazuri ceramice
. fresca/pictura all“fresco
. pictura cu culori acrilice
. Acuarela
. Airbrush
. Guasa
. pictura īn tempera
. pictura īn ulei
. Pastel/creta colorata
. Encaustica
. Cerneala/tusuri (laviuri)
. cloisonné/pictura cu emailuri
. Intarsii din lemn
. Intarsii din marmora, piatra sau alte materiale
. Mozaic cu pietre naturale
. Mozaic cu pietre din ceramica sau sticla
. coloranti textili sintetici
. Sisteme cromatice industializate (CMYK)
. Sisteme cromatice virtuale (RGB) pentru tuburi si cristale lichide
. lumini si proiectii colorate
. vitralii/sticle colorate

 

Pigmentul este o molecula sau macromolecula insolubila, ce are proprietatea sa absoarba unde cu lungimi specifice . Pigmentul deci are o anumita culoare specifica, pe care o transmite celulelor, tesuturilor, materialelor, ce contin pigmentul dat.

Exista sapte culori naturale: patru sunt de natura pamantoasa, cum ar fi:negrul, rosul, galbenul si verdele; si celelalte sunt tot naturale, dar trebuie sa fie ajutate in chip nefiresc, ca albul, albastrul ultramarin, sau albastrul de Germania, si galbenul deschis.

DESPRE NATURA CULORII NEGRU

Negrul este  o piatra neagra, moale si a carei culoare este grasa.Exista un negru obtinut din arderea vlastarelor uscate de vita de vie. Culoarea aceasta neagra este slaba si este una din cele mai bune culori de care ne putem folosi.

DESPRE NATURA CULORII ROSU

Rosul este o culoare naturala si poarta denumirea de sinopia , sau porfir. Culoarea aceasta este de natura slaba si uscata. Este buna de lucrat pe panou, in capele, pe zid, in fresco si in secco.

Rosul cinabrese este o culoare deschisa folosita in special in Florenta si este cea mai potrivita pentru coloritul carnatiei, sau pentru coloritul figurilor, pe zid, lucrand in fresco. Culoarea aceasta se face din cea mai deschisa sinopia din cate se gasesc; si e pisata si frecata cu alb de var care la randul sau este facut din var foarte alb si bine curatat.

Rosul care se numeste miniu este o culoare prelucrata in mod chimic. Culoarea aceasta e buna de folosit numai pe panou, deoarece, de lucrezi cu ea pe zid, de cum vine in atingere cu aerul, se innegreste si isi pierde culoarea.

Rosul care se numeste amatisto este o culoare naturala, care se trage dintr-o piatra foarte tare si solida.

Rosu care se numeste sange de dragon este o culoare care se foloseste uneori pe hartie, adica la miniaturi.

DESPRE NATURA CULORII GALBEN

Galbenul  numit risalgallo chiar este o culoare otravitoare.Nu se foloseste decat la lucrarile de panou.

O alta culoare galbena - care se face dintr-o mirodenie - este cea care se numeste sofran.Sofranul este  o substanta colorata de culoare galbena, extrasa din stigmatele unei mici plante erbacee cu frunzele lungi si inguste si cu florile violete cu linii purpurii.Aceasta culoare este foarte frumoasa, buna de vopsit stofele de in sau panzeturile dar este folosita si la lucrul pe hartie.

Galbenul numit arzica este o substanta chimica si care se foloseste putin.Se obisnuia sa se foloseasca indeosebi in Florenta de catre miniaturisti.Nu este buna pentu lucrarile pe zid.

DESPRE NATURA CULORII VERDE

Verdele numit verdeterra este o culoare foarte grasa  si buna de lucrat chipurile, vesmintele, cladirile - in fresco, in secco -, pe zid, pe panou si pe orice altceva.

Verdele este o culoare care e pe jumatate naturala, pe jumatate nenaturala, si care se face din albastru de Germania, si care poarta denumirea, de verde-albastru.Este recomandata pentru lucrul in secco, legata cu galbenus de ou, pentru colorarea copacilor si verdeturiolr si pentru a umple fonduri; se deschide cu giallorino.Dar prin natura ei este zgrunturoasa, parand ca nisipul.

Mi exista un verde obtinut din albastru de Germania si giallorino. Aceasta este buna la lucrari pe zid si pe panou, legata cu galbenus de ou

DESPRE NATURA ALBASTRULUI DE GERMANIA




Albastrul cel adevarat se gaseste in cantitate mare in germania si in regiunea Sienei.Este recomandat pentru lucrarile pe zid, in secco, ca si pentru cele pe panou. Se lega cu tempera de galbenus de ou sau cu clei.

DESPRE NATURA ALBULUI DE VAR

Albul este o culoare naturala, dar bine prelucrata.e buna la lucrari in fresco, adica pe zid, fara tempera; fara acest alb nu se poate colora carnatia si nici alte amestecuri ale altor culori care se folosesc pe zid nu se pot realiza.

"Actuala piata febrila a tablourilor este o mare nenorocire pentru arta.La drept vorbind ar trebui ca toate tablourile de prim rang sa fie pastrate in colectii publice. Nimeni nu ar trebui sa aiba in posesie opera de arta creata pentru mangaierea si edificarea intregii umanitati, iar daca acest lucru nu este realizabil, proprietatea particulara ar trebui sa fie cel putin sigura si de durata.In realitate insa si aceasta este doar o dorinta pioasa. Nu poti sa nu te gandesti cu spaima la ce s-ar intampla daca in Italia actualele norme succesorale ar fi abolite si fiecare din marimile Romei ar putea deodata castiga ca prin minune multe milioane cu galeria sa.Ar veni atunci probabil bogata America si ar lua si duce peste ocean, pe un taram strain, tot ceea ce astazi este atat de accesibil fiecaruia datorita marii libertati a posesorilor.

   Goana dupa nume celebre mai are si o alta latura negativa; ar fi mai normal ca tablourile sa fie iubite pentru frumusetea lor .

   Este intradevar minunat sa cunosti un mare maestru prin intermediul operelor sale, sa patrunzi in insusi spiritul lui. Dar indreptatita si meritorie este si cealalta atitudine: anume sa nu te preocupe faptul ca tabloul este sau nu autentic, daca el starneste in tine vibratia frumosului adevarat, te emotioneaza prin idealitatea lui profunda, iti apare ca un simbol al sublimului. Dar putini sunt cei care gandesc asa . Cel ce va vorbeste isi aminteste cu placere de un batran si amabil milanez, posesor al unei foarte valoroase colectii particulare, care refuza orice examinare a paternitatii tablourilor sale cu cuvintele: purche la roba sia buona, non mi curo di saperne l'autore (Daca lucrul este bun, nu ma intereseaza sa stiu cine l-a facut) Era un filozof.''-  Jacob Burckhardt

Bibliografie:

MARIN NICOLAU- GOLFIN-"ISTORIA ARTEI"- ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA - BUCURESTI, 1970.

DOMINIQUE PAQUET-"FRUMUSETEA"-ED. UNIVERS, 2007.

CENINO CENNINI-"TRATATUL DE PICTURA"- ED. MERIDIANE, BUCURESTI 1977.



JACOB BURCKHARDT-"ARTA SI ISTORIE"- ED MERIDIANE, BUCURESTI 1987.

REFERAT- INVESTIGAREA OPEREI DE ARTA

       "Calea cea dreapta a dragostei(.) este sa incepem prin a iubi frumusetile de aici, de dragul frumosului aceluia, pasind ca pe o scara pe toate treptele urcusului acestuia.Sa trecem, adica,de la iubirea unui singur trup la iubirea a doua; de la iubirea a doua la iubirea tuturor celorlalte. Sa ne ridicam apoi de la trupuri la indeletnicirile frumoase(.)pana ce ajungem, in sfarsit, de la diferitele stiinte la una singura, care de fapt este insasi stiinta frumosului, stiinta prin care ajungem sa cunoastem frumusetea in sine, asa cum e"

Platon, Banchetul












Document Info


Accesari: 3726
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )