Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































REPREZENTARE SAU IMAGINATIE

arta cultura












ALTE DOCUMENTE

Adevarata \"revolutie culturala"
Cultura fara frontiere Rezumatul Proiectului
ARTA EGIPTULUI ANTIC
SUNTETI UN TRANSMITATOR Si UN RECEPTOR VIBRATIONAL
CRITON Sau DATORIA CETATEANULUI (dialog etic)
Preliminarii la o intelegere a demnitatii jocului in lumea culturii
Ateneul roman - Edificiu-simbol al culturii naționale
COPILUL DIN BRABANT - Vincent Van Gogh
ARTA BISERICEASCA ROMANEASCA

REPREZENTARE SAU IMAGINAŢIE

Pozitivismul secolului al XIX-lea exclude problematica imaginatiei din cāmpul investigatiilor estetice. Problematica imaginatiei, este marginalizata mai ales īn perioada realismului 14114u2017o socialist, fiind respinsa iremediabil din arealul posibilitatilor de exprimare. Empirismul si materialismul, care acorda un rol primordial procesului de cunoastere a realitatii bazat pe datele senzorialitatii, atribuie imaginatiei un rol secundar īn domeniul creatiei operei de arta. "Res cogitans" nu acorda credibilitate fantasmelor imaginatiei. Acest fenomen a avut consecinte dezastruase pe tarāmul artei socialiste, transformānd-o pāna la un anumit punct, īn apendicele ideologiei comuniste.



Perspectiva antropologica,6 readuce studiul imaginatiei īn prim-planul esteticii, subliniindu-i capacitatea reflectanta asupra cauzelor si circumstantelor, atunci cānd realitatea de care sunt legate acestea este absenta.

Artistii, oamenii de stiinta, intelectualii au o capacitate deosebita de a vizualiza obiecte intentionale īn absenta unor repere referentiale. Acest tip de vizualizare, cu  caracter metamorfozant, genereaza acel gen de simboluri prin care se unifica lumea fizica cu cea ideatica. Imaginatia nu se exercita asadar īntr-un pur vid mental, avānd īntotdeauna un sprijin sensibil pentru fabricatiile sale simbolice.

Caracterul pretios al imaginatiei, devine evident prin faptul, ca ea acorda libertate constiintei. Spre deosebire de activitatea perceptiva, imaginatia dezbraca obiectul din materialitatea sa, īl de-realizeaza situāndu-l īn ireal.

Īn mod traditional, estetica presupune existenta unor diverse tipuri de imaginatie7. Īn exercitiul de agent nevazut al perceptiei, imaginatia este "schematizanta" producānd īn constiinta o schema cu caracter empiric. Īn acest sens imaginatia ar executa o functie asemanatoare cu cea a limbajului. Imaginatia poate fi interpretata ca avānd o putere de-nominabila, iar schema ar putea fi asemuita cu forma cuvāntului.

Capacitatea abstractiva a limbajului, este orientata spre iepurarea caracterului difuz al fenomenului referential, pentru a-l adapta comprehensibilitatii umane. Arta, ca si limbajul, abstrage prin imaginatie aspecte si laturi ale realului, pe care le propune contemplatiei noastre. Īnsa abstractiunea imaginata nu este nici concept si nici nume, ci constituie un aspect al vietii sentimentale prezentat sensibilitatii sau intuitiei. Īn asa fel imaginatia participa la reprezentarea artistica a realului, avānd functia de mediere a sentimentului īn obiectul reprezentarii. Se poate spune, ca imaginatia ajuta la re-prezentarea sentimentelor si emotiilor pe care artistul le cunoaste din experienta realului.

Īn acest punct devine relevanta functia creatoare a imaginatiei. Fiind depozitoarea unui act spiritual, ea īnlesneste ancorarea fortei intuitive, contribuind la gasirea formei īn care "se scurge" sentimentul, ce-i confera valente simbolice. Exista īnsa un proces imaginativ, al carei rezultat schematic poate deveni o fabricatie premeditata. Actul īi revine īnsa preponderent inteligentei, cunoscuta prin capacitatile ei de a produce scheme, planuri, imagini compozite. Īn acest caz imaginatia face loc perceptiei rationalizate, care este ordonata pentru a deveni comprehensiva. Daca acest fenomen poate fi atribuit imaginatiei, atunci si aici putem vorbi despre o putere creativa, care-si furnizeza structuri sau imagini īntelegerii sale.




Pe de alta parte, exista īnsa si o imaginatie care se sustrage din serviciul ratiunii, bulversānd calmitatea formelor plastice si desavārsirea celor stilistice. Aceasta a fost botezata cu numele fantezie. Profund creatoare, ea este considerata ca fiind antipodul demersului reprezentativ realistic.

Departe de interpretarea traditionala a imaginatiei, Heideger,8 o considera asemeni extazului temporal care deschide, descopera un ecleraj īn planul opac al existentului. Imaginatia nu mai este aici furnizoarea reprezentarii obiectului absent, sau al unui fantastic ireal, ci puterea apriorica de a da forma īnaintea aparitiei oricarei forme obiectuale. S-ar putea spune ca schema imaginativa cu putere transcedentala este acel Augenblick care deschide, sparge spatiul vid, atribuind o forma, un corp sensibil sensibilului īn general. Daca urmarim firul heidegerian al gāndirii atunci ne vom da seama ca imaginatia acorda omului descernamāntul "situarii īn lume", ea este instrumentul decisiv īn descoperirea erorii si falsitatii, al integrarii umane si al exprimarii sinelui. Arta si imaginatia plaseaza spiritul īmpotriva erorii si falsitatii.

Daca este asa, atunci ideologia comunista prin negarea aportului imaginativ ca instrument al creatiei, rapeste artistului posibilitatea autonoma de a se pronunta īmpotriva neadevarului. Artistul, este dezarmat de instrumentul decisiv al cunoasterii lumii, prin care īsi permite libertatea de a se autopronunta si autoproclama. Eu-lui creator redus la tacere, i se rapeste existenta, fiind transformat cu buna stiita īntr-o lipsa, im-prezenta vidata de constiinta raspunsului adresat lumii. Prin aceasta, ideologia comunista, mortifica eu-ul creator transformāndu-l īntr-o progenitura a īntunericului. Iar odata cu viata creativa a eu-lui artistic, īnsasi arta dispare. Dezagregarea imaginatiei duce la dezagregarea si mortificarea artei. Acest fenomen poate fi detectat īn fabricatiile realismului socialist.













Document Info


Accesari: 1814
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )