Repertoriul ocazional in Arges
Genurile folclorului romanesc se impart in: ocazionale si neocazionale, din ratiuni de cuprindere a domeniului pe care il desemneaza. Este unanim acceptat ca folclorul reprezinta totalita 818i89i tea creatiilor artistice din cultura spirituala populara si ca toate aspectele legate de cultura populara fac parte dintr-un ansamblu unitar si dinamic care constituie zestrea de neinlocuit a poporului nostru.
Inclus in cultura - in cultura populara - folclorul cuprinde numeroase alte componente prin care isi defineste domeniul si prin care se definesc atat aspectele materiale cat si cele psihologice si spirituale care il constituie: etnografia, etnologia, antropologia culturala, etnopsihologia s.a.
Cultura populara defineste in mod diferentiat caracterele specifice ale creatiei populare incluzand atat aspecte muzicale, literare si coregrafice cat si pe cele legate de arhitectura locala, portul, jocul. Aspectele urmaresc sa infatiseze aspectele diverse si spirituale ale poporului roman. Marea diversitate a manifestarilor artistice folclorice i-a determinat pe folcloristi sa clarifice aceste productii dupa mai multe repere prin intermediul carora forma si continutul creatiei populare sa se evidentieze cu pregnanta.
Sincretismul specific creatiei populare lasa loc pentru numeroase interpretari pe care fiecare specialist in functie de experienta si cunostintele sale, vine cu aranjamente sau chiar teorii. Faptul ca folclorul romanesc se imparte in mod traditional in productii artistice, cu caracter spiritual sau ceremonial si in productii artistice nelegate de prilej, ne conduce si pe noi catre investigarea unei anumite secvente din folclorul romanesc, acela al genurilor neocazionale.
Fata de genurile ocazionale legate de munca pastoreasca, agrara, sau casnica la date calendaristice sau momente importante din viata omului (ciclul familial: botez, nunta, inmormantare), caracterizate prin producerea lor la o data fixa si de obicei executate in grup, repertoriul neocazional din care face parte doina, balada, cantecul propriu-zis etc, este caracterizat printr-o latura artistica crescuta din cauza ca functia pe care o indeplineste este aceea de a delecta sau de a creea anumite stari afective din care cauza acest repertoriu este numit cantec de ascultat. Repertoriul din genurile neocazionale este influentat in mod preponderent de textul poetic, literar, precum si de genurile literare in care se incadreaza: liric, epic, dramatic, lirico-dramatic. Spre deosebire de genurile ocazionale in care obiceiurile sunt insotite la anumite ceremonii avand rolul de a indeplini anumite ritualuri, genurile neocazionale prezinta particularitatea de a infatisa numeroase transformari ale modelelor originale, dovedind mai mare flexibilitate in sensul ca in multe din productiile neocazionale intalnim atat stratul traditional cat si pe cel modern sau creatii taranesti si creatii orasenesti. Aceasta situatie determina o mai mare diversitate a repertoriului neocazional precum si o mai mare varietate a tematicii.
Daca pentru repertoriul ocazional elementul caracteristic este modalismul, melodiile populare din genurile neocazionale prezinta o evidenta influenta a structurilor tonale a ritmurilor uniforme, a formelor cat mai simetrice. Daca in repertoriul ocazional elementul preponderent este ritmul, deseori extrem de complicat si de o mare varietate, melodia este scurta ca dimensiune, extrem de concisa, cu o structura modala prepentatonica si pentatonica, pentru genul ocazional sunt caracteristice formele melodice dezvoltate, o inlantuire mult mai bogata in motive numeroase cadente care delimiteaza forma strofei, forma este libera, interpretarea este predominant rubato iar functiile acestui repertoriu sunt mult mai conventionale fata de rigoarea mesajului din repertoriul ocazional.
Sintetizand trasaturile folclorului din genul neocazional, constatam ca aceste creatii aduc un bogat mesaj din adancul colectivitatii stramosesti, adaptandu-se insa unor forme de exprimare nu de putine ori contemporane, facand posibila o legatura intre sensibilitatea de tip traditional si cea contemporana. Aceasta particularitate ii determina pe rapsozii actuali sa-si modeleze cu usurinta repertoriul pe acest tip de tematica, facandu-l accesibil si mereu adaptat cerintelor publicului. Faptul ca in mai toate concertele de muzica populara si in emisiunile de folclor la televiziune intalnim tot mai des repertoriul din genurile neocazionale, atesta faptul ca acestui segment al creatiei muzicale populare trebuie sa i se acorde o atentie sporita si o cercetare cat mai amanuntita.
|
