ANATOMIA ALBINEI
Albina lucratoare adulta este alcatuita din cap, torace si abdomen (Fig. 1), culoarea ei fiind bruna cu pete variate de la cenusiu la negru si de la portocaliu la galben. Corpul ei este protejat de un învelis tare numit cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sunt inserati numerosi peri cu forme si functii mecanice si senzoriale. Cuticula chitinoasa protejeaza de asemenea si picioarele iar pe aripi ea este mai subtire.
Trântorul (Fig. 2) se deosebeste de albina lucratoare prin marime si prin forma capului care este mult mai mare iar din fata apare aproape circular.
Regina (Fig. 3) are un corp mai alungit decât al unei albine lucratoare. Capul ei este mai rotunjit în raport cu al unei lucratoar 21121b18v e.
Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaza informatiile vizuale, gustative si olfactive.
Fig. 1
Cele mai importante parti componente ale capului sunt :
Antenele (fig. 2). În stare salbatica albinele traiesc în scorburile copacilor iar în stare domestica ele traiesc în stupi. Atât într-o situatie cât si în alta lumina nu patrunde prea mult în interiorul stupului. Din acest motiv mirosul si atingerea sunt mult mai importante în interiorul coloniei decât vazul.
Antenele albinelor situate de o parte si de alta a capului contin mii de senzori, unii specializati pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar altii pentru gust. Ele sunt fixate la baza printr-o membrana într-un caus din cuticula capului numit soclu. Partea mai lunga ce alcatuieste baza antenei se numeste scapus si adaposteste organul lui Johnston ce are rol în echilibrul corpului. Scapus-ul este continuat de pedicel si flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urmatoarele organe de simt:
pentru pipait: peri tactili;
pentru gust: conuri chimioreceptoare;
pentru miros: placute perforate, unele pentru modificari de temperatura, altele pentru concentratia de acid carbonic din aer;
Nota Bene: Se considera ca albinele nu pot sa auda deoarece nu au organe de auz sensibile la presiune asa cum au oamenii. Din acest motiv cercetatorii nu puteau explica modul prin care lucratoarele puteau totusi percepe bâzâitul dansului altor lucratoare. Cu ceva timp în urma s-a descoperit ca albinele pot într-adevar "auzi" sunete generate în apropierea lor cu ajutorul unor perisori mecano-receptori de pe antene. Aceasta decoperire a ajutat la construirea unuei albine robot care poate fi programata printr-un computer sa danseze în interiorul stupului ghidând astfel lucratoarele într-o anume locatie.
Ochii. Albinele au doi ochi compusi care ocupa o mare parte a suprafetei capului dând posibilitatea albinei sa vada cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alcatuit din celule individuale - omatidii: corespunzator lor pe suprafata acoperita de cuticula se observa mici fatete hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafetele centrale sunt transparente si au functie de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de perisori. Fiecare omatidie este compusa din multe celule de obicei incluzând elemente de focalizare a luminii (lentile si conuri) si celule fotosensibile (celule retinale). Lucratoarele au circa 3.500 - 5.500 omatidii însa trântorii au un numar de 7.000 - 8600 probabil pentru ca acestia au nevoie de abilitati vizuale mai bune în timpul împerecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiectati pentru imaginii de înalta rezolutie, asa cum sunt ai nostri, imaginea creata de ei fiind mai mult un mozaic. Totusi ei sunt mult mai buni decât ochii nostri la detectarea miscarii. De asemenea, albinele au trei ochi simpli numiti oceli aproape de crestetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofera informatii despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gura compusa (Fig. 3) care ajuta la mestecare si sugere.
Fig. 3
labrul: sau buza superioara (anterioara) este o mica piesa mobila care închide cavitatea bucala anterior;
mandibulele: sunt "dintii" pereche (desi mandibulele albinelor nu au dinti spre deosebire de alte insecte înrudite) care servesc la malaxarea cerii, curatarea sau muscarea altora. Mandibulele au câte un sant ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele mandibulare. Mandibula matcii are un pinten foarte bine conturat.
proboscisul (trompa) este compus din:
maxile si
labium
Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Specialistii considera ca lungimea proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul caruia se apreciaza capacitatea productiva a albinei. De obicei, trompa are în jur de 5 - 7 mm.
Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul si ganglionii subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocupa o suprafata importanta acestia ocupându-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compusi. Lobii antenelor culeg informatii de la antene.
Tot înauntrul capului se afla organe endocrine cât si exocrine.
Toracele este centrul locomotiei:
El este format din trei segmente care sustin cele doua perechi de aripi si cele trei perechi de picioare si care adapostesc în interior muschii zborului.. Albinele au 2 perechi de aripi si trei perechi de picioare. Picioarele sunt foarte versatile.
prima pereche are o perie pentru curatirea antenei;
perechea a doua are la partea inferioara a tibiei un spin care este folosit la descarcarea încarcaturii de polen sau de propolis;
a treia pereche are urmatoarea alcatuire: articulatia tibio-tarsiana plata formeaza o pensa:
pe fata interna - peria si pieptenul ce servesc la culegerea polenului:
pieptenul care se afla la partea terminala a tibiei pe fata interna;
peria care se afla pe bazitars si consa din doua rânduri aliniate de peri;
pe fata externa - tibia are o cavitate alungita înconjurata de peri lungi si fini iar în centru un par scurt si rigid în jurul caruia se formeaza ghemotocul de polen înghesuit de pensa tibio-tarsiana: cosuletul;
ultima parte tarsiana este la fel pentru toate perechile de picioare la extremitatea careia se afla doua cârlige duble între care se afla o ventuza - empodiul sau pulviul. Cu ajutorul acestora albina se poate deplasa pe orice fel de suprafata, de la scoarta de copac la sticla.
Abdomenul este alcatuit din sase inele la matca si lucratoare si sapte inele la trântor. Inelele evolueaza astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauza abdomenul albinei adulte consta din 10 segmente.
primul numit si propodeum este sudat la torace;
urmatoarele sase se disting foarte bine fiind vizibile;
al optulea se afla în interiorul celui de-al saptelea si are rolul de a sustine acul;
al noualea formeaza placile acului;
al zecelea formeaza anusul.
Segmentele abdominale sunt alcatuite dintr-un tergit, un sternit si doua pleure. Cele sase inele abdominale sunt telescopate si unite între ele printr-o membrana segmentara din care cauza abdomenul are o mare capacitate de distensie.
Sectiunea longitudinala pune foarte bine în evidenta diversele parti componente ale corpului albinei.
Complexa alcatuire a albinei arata de câta specializarea este nevoie pentru înfaptuirea unor activitati în aparenta simple.
|
