Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Anatomia globului ocular

biologie


Anatomia globului ocular

Ochiul, componenta a aparatului vizual periferic, reprezinta sediul celulelor fotoreceptoare care au rolul in transformarea energiei luminoase din spectrul vizibil (radiatia cu lungime de unda 400 760 nm) in impulsuri nervoase care vor fi transmise spre cortex. Globul ocular are un ax anteroposterior de 24 mm si este situat la nivelul orbitei si este invelit de un strat de tesut conjunctiv numit capsula Tenon, care il separa de grasimea orbitara. Orbita are nu numai rolul de a sustine si directiona globul ocular ci si acela de a determina o relatie spatiala intre ochi, factor fundamental in vederea binoculara.



Ochiul poseda trei tunici dispuse concentric dinspre exteri 949j97j or spre interior:

  1. tunica externa, fibroasa formata din cornee si sclera
  2. tunica mijlocie, uveala uveea
  3. tunica interna, nervoasa retina.

Aceste structuri invelesc continutul globului ocular reprezentat de mediile trasparente ( umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros ).

    • Stratul fibros, extern format din:

Cornee este o membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata de prelungirile nervilor ciliari; cornea are rol de protectie si mediu refringent. Corneea are un rol fundamental in refractia oculara, asigurind 45 de dioptrii din puterea totala de 60 de dioptrii a ochiului. Grosimea corneei scade de la periferie ( 1mm ) spre centru ( 0,6mm ). Diametrul orizontal ( 11mm ) este putin mai mare decit cel vertical. Corneea este formata din 5 straturi :

      Epiteliul

      Membrana Bowman

      Stroma

      Membrana Descemet

      Endoteliul

Sclera ocupa cele 2/3 posterioare ale stratului fibros al globului ocular. Ea are rolul de a proteja continutul globului ocular si de a mentine forma ochiului. Are culoare alb-cenusie si este extrem de rezistenta, dura si inextensibila, fiind formata din tesut dens, fibros. La nivelul polului posterior este perforata de catre filetele nervului optic ce parasesc globul ocular si tot aici se gasesc orificiul de intrare si cel de iesire al arterei, respectiv venei centrale a retinei. Sclera este avasculara, dar este traversata de numeroase vase (arterele ciliare scurte si lungi, venele vorticoase) si de numerosi nervi destinati uveei. Grosimea sclerei este minima in zona de insertie a muschilor drepti (300) si maxima l anivelul canalului scleral al nervului optic (1000).

Limbul sclero-corneean este zona de tranzitie intre corneea transparenta si sclera opaca. Prin bogatia vascularizatiei sale asigura aportul nutritiv corneei avasculare. Limbul sclero-corneean este o zona importanta atat din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza umorul apos din ochi, cat si din punct de vedere chirugical, pentru ca este locul de abord chirugical in interventiile pe glob ocular deschis.

    • Stratul vascular, uveea este compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte:

Irisul formeaza partea anterioara a uveei, fiind situat inapoia corneei si inaintea cristalinului. Are aspectul unei diafragme care delimiteaza camera anterioara a ochiului de camera posterioara. In centrul irisului se gaseste pupila, un orificiul cu diametrul de 3-5 mm, usor descentrat infero-nazal, care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Prin pupila, umorul apos circula liber din camera posterioara in cea anterioara. Stroma iriana contine fibre musculare netede, orientate circular, dispuse predominant in jurul pupilei, inervate de parasimatic, formand sfincterul irian. Pe fata posterioara, in contact cu epiteliul pigmentar, se gasesc fibre musculare netede, orientate radiar, inervate de simpatic. Fata posterioara a irisului este foarte pigmentata, impiedicand patrunderea luminii in afara orificiului pupilar.

Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a uveei si se intinde de la radacina irisului pana la ora serata, are o grosime de 5 mm. Este formata din:

      Muschiul ciliar situat in profunzimea corpului ciliar, in contact cu sclera, cuprinde fibre longitudinale si fibre circulare. Cand se contracta, reduce tensiunea fibrelor zonulare si antreneaza o crestere a curburii cristalinului, crescandu-i puterea de refractie. Acesta este procesul de acomodatie a cristalinului.



      Procesele ciliare sunt reprezentate de 70-80 plici vizibile in camera posterioara, centrate pe cate un capilar, care au rolul de a secreta umorul apos.

Coroida se intinde intinde de la punctul de emergenta a nervului optic pana la ora serrata. Este un strat bogat vascularizat si intens pigmentat, jucand rolul de camera obscura pentru ochi. Coroida este situata intre sclera si retina si cuprinde stratul coriocapilar care asigura o bogata vascularizatie. Arterele ciliare lungi si scurte, ramuri ale arterei oftalmice, patrund in ochi dupa ce traverseaza sclera la nivelul insertiei muschilor drepti si la nivelul polului posterior, in jurul nervului optic. Ele se divizeaza intr-o retea foarte bogata de capilare situate in contact cu retina, fara a o penetra. Aceasta retea furnizeaza suportul nutritiv portiunii externe a retinei (epiteliul pigmentar, fotoreceptori, strat plexiform extern).Venele vorticoase asigura drenajul sanguin spre venele orbitare si apoi, spre sinusul cavernos. Membrana Bruch este o retea de fibre elastice si de colagen care separa membrana bazala a epiteliului pigmentar de cea a capilarelor coroidei.

Trabeculul sclero-corneean situat in unghiul irido-corneean, este format dintr-o retea de ochiuri care se stramtoreaza dinspre suprafata spre profunzime si intervine in evacuarea umorii apoase din camera anterioara. Umoarea apoasa traverseaza aceste ochiuri spre canalul Schlemm (dispus circular in profunzimea limbului sclero-corneean), iar apoi prin intermediul venelor apoase, catre jonctiunea cu venele episclerale.

    • Stratul nervos, retina alcatuieste stratul intern al globului ocular, fiind situata intre coroida si corpul vitros. Retina se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar si se continua cu nervul optic. Structura histologica a retinei permite receptionarea excitatiilor luminoase si transmiterea lor catre centrul cortical vizual. Retina are 10 straturi:

Epiteliul pigmentar este format dintr-un monostrat de celule bogate in melanina. Celulele epiteliului pigmentar sunt solidare cu mambrana bazala, parte a membranei Bruch. Prin fata interna, epiteliul pigmentar este in contact cu articolele externe ale fotoreceptorilor. Epiteliul pigmentar are un rol optic (melanina absorbind razele luminoase ce au strabatut stratul fotoreceptorilor si impiedicand o noua excitatie a celulelor fotosensibile prin radiatie reflectata difuz ) si un rol metabolic ( intervenind in sinteza si regenerarea pigmentului vizual si in metabolismul articolelor externe ale fotoreceptorilor).

Stratul celulelor fotoreceptoare cu conuri si bastonase fotoreceptorii cuprind conuri, sensibile la culoare, predominind in zona maculara, si bastonase, sensibile la intensitati luminoase scazute, predominand in periferie.

Celule cu conuri - sunt in numar de 6-7 milioane si prezinta un segment extern si un segment intern. Aceste segmente contin un sistem de discuri membranare suprapuse care au continuitate cu membrana celulara. Membranele discurilor contin 3 tipuri de fotopigment care asigura celulelor cu conuri sensibilitati spectrale diferite: conuri sensibile la culoare rosie (absorb lumina cu lungiem de unda de 565 nm), conuri sensibile la culoare verde (absorb lumina cu lungime de unda de 530 nm) si conuri sensibile la culoare albastra (absorb lumina cu lungime de unda de 450 nm).

Celule cu bastonase sunt in numar de 150 milioane si sunt formate din 2 segmente: intern si extern. Segmentul extern prezinta un sistem de 2000 de discuri membranare suprapuse care si-au pierdut contactul cu membrana celulara. Membrana discurilor contine 10 la puterea a 8 molecule de rodopsina, fotopigment sensibil la lumina cu lungime de unda de 500 nm.

Fotopigmentul vizual din conuri si bastonase in urma interactiunii fizico-chimice cu un foton vizibil, este izomerizat si genereaza o depolarizare, un influx electric ce va fi transimis spre celulele ganglionare, si apoi spre cortex. Ulterior, pigmentul va fi regenerat la nivelul epiteliului pigmentar.

Membrana limitanta externa

Stratul nuclear extern este format din nucleii celulelor fotoreceptoare. Acest strat lipseste la nivelul foveei.

Stratul plexiform extern este format din 2 zone: o zona externa, formata din axonii celulelor fotoreceptoare si o zona interna, care contine sinapsele dintre fotoreceptori si celulele bipolare si orizontale (celulele orizontale au rol de amplificator de semnal al campului receptor).

Stratul nuclear intern contine :

-          corpurile celulare ale celulelor bipolare (dendritele lor fac sinapsa cu celulele fotoreceptoare, aiar axonii cu celulele ganglionare),




-          celule orizontale (interconecteaza fotoreceptorii)

-          celule amacrine care produc neuro transmitatori GABA , dopamina.

Stratul plexiform intern contine conexiunile dintre celulele bipolare, amacrine si ganglionare.

Stratul celulelor ganglionare fiecare celula ganglionara primeste aferente indirecte de la 100 de celule cu bastonas sau de la 3-6 celule cu conuri (in regiunea foveala, unei celule ganglionare ii corespunde un singur con).

Stratul fibrelor nervoase- este format din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare.

Membrana limitanta interna

Celulele bipolare asigura legatura intre fotoreceptori si celulele ganglionare.

Celulele ganglionare, prin intermediul axonilor, permit transferul informatiei prin nervul optic spre cortex.

La nivelul retinei periferice, mai multi fotoreceptori se articuleaza cu o celula bipolara si mai multe celule bipolare fac sinapsa cu o singura celula ganglionara.

La nivelul maculei, aceasta dispozitie este diferita: o singura celula fotoreceptor este in legatura cu o singura celula bipolara, iar aceasta, la randul ei, cu o singura celula gaglionara, pentru a se asigura perceptia vizuala cea mai exacta.

Stratul cel mai superficial al retinei este format din axonii celulelot ganglionare care converg spre capul nervului optic.

La nivelul retinei, in partea centrala, se gaseste papila nervului optic, care corespunde locului de iesire a nervului optic din globul ocular, precum si locului de intrare, iesire a arterei, respectiv venei centrale a retinei. Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta din papila se divid din patru ramuri, doua temporale superior si inferior si doua nazale superior si inferior pentru a asigura vascularizatia retinei. Aceasta circulatie este de tip termina. Temporal de papila, se gaseste macula lutea, care contine numai conuri si care ofera cea mai buna valoare a functiei vizuale diurne, colorate.

Nervul optic este format din convergenta axonilor celulelor ganglionare care traverseaza sclera la nivelul lamei criblate. In nervul optic axonii sunt mielinizati si nu au putere de regenerare.

Continutul globului ocular cuprinde :

  • Cristalinul este o lentila biconvexa, situata intre iris si corpul vitros este mentinut in pozitie printr-un sistem de fibre care constituie zonula Zinn. Cristalinul este un mediul refringent, transparent. Cristalinul contribuie la procesul de acomodatie prin capacitatea de a-si modifica raza de curbura a suprafetelor sale (bombare si turtire), aducand astfel imaginea vizuala pe suprafata retinei, indiferet de pozitia obiectului in spatiu.
  • Corpul vitros este o substanta gelatinoasa care ocupa spatiul cuprins intre fata posterioara a cristalinului si perete globului ocular. Corpul vitros are un rol important in mentinerea formei globului ocular.
  • Camera anterioara este un spatiu situat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului.
  • Camera posterioara- este cuprinsa intre fata posterioara a irisului si fata anterioara a cristalinului.

Ambele camere sunt umplute de umoare apoasa , un lichid transparent secretat de catre procesele ciliare in camera posterioara, care ajunge in camera anterioara prin orificiul pupilar.













Document Info


Accesari: 4460
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )