Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Articulatii

biologie


Articulatii

 

Artrologia = reprezinta studiul articulatiilor atât din punct de vedere al strcturii cât si al functiilor lor.




Acest studiu a început în sec XVII. Asupra corpului actioneaza doua forte:

               - forte externe

               - forte interne

Fortele externe = reprezentate de forta de atractie gravitationala a Pamântului, si în fapt filogeneza reprezinta o perpetua încercare de combatere a acestei forte. Aceasta se traduce printr-o continua înbunatatire a sistemului muscular, osos, nervos etc.

         - forta de frecare cu mediul

         - forta centrifuga Ț prin rotatia Pamântului, aceasta combate într-o oarecare masura forta gravitationala

         - presiunea atmosferica care are valoare de 1 Kg / cm2 pe suprafata corporala astfel încât la nivelul marii actioneaza asupra cor 212v2117c pului 20.000 Kg /forta

Forte interne:

         - fortele de coeziune dintre structurile corpului

         - elasticitatea structurii anatomice

         - contractia musculara

Daca suma fortelor interne depaseste suma fortelor externe apare miscarea. Caracteristica primatelor si în special a omului este statiunea bipeda. Aceasta statiune bipeda presupune o corelatie între centrul de greutate al organismului si poligonul de sustinere = este un trapez ce Ț prin unirea punctelor de sprijin pe sol. Daca proiectia centrului de greutate cade în poligonul de sustinere se obtine stabilitate, miscarea apare la iesirea acestei proiectii din poligonul de sustinere. La om centrul de greutate se aproximeaza a fi la nivelul vertebrei  S1 . Iar din calcule s-a stabilit ca centrul de greutate se gaseste între 55 - 59 % din înaltimea individului masurata de la sol. Observam ca centrul de greutate se gaseste la om deasupra poligonului de sustinere, astfel echilibrul uman este un echilibru instabil. Din acest motiv mentinerea echilibrului necesita un mare consum energetic si o coordonare neuromusculara impecabila.

Clasificarea articulatiilor:

Când oasele sunt în continuare unul cu celalalt spunem ca exista = continuitate.

Când sunt doar în atingere spunem ca exista = contiguitate.

În functie de structura:

         - articulati fibroase

         - articulati cartilaginoase

         - articulati sinoviale

O alta clasificare:

 În functie de modul în care oasele vin în contact:

           - sinartroze - cele doua oase se afla în relatie de continuitate                            (exp: art. craniului, art. sternului)

           - diartroze - oasele se afla în relatie de contiguitate

Sinartrozele sunt:

         - fibroase

         - cartilaginoase

Diartrozele sunt:

         - art. sinoviale

Articulatiile fibroase:

              - sindesmoze formate din:

                             - membranele interosoase - membrana radio-ulnara

                             - ligamentele articulare

              - suturi - apar între oasele craniului, si dupa forma se clasifica în:

                             - plane - între oasele nazale

                             - scoamoase - unul dintre oase se suprapune peste celalalt, asemeni unui solz (exp: între solzul temporalului si parietal)

                             - dintate - articulatia are un aspect dintat                                        (la nivelul art. interparietale)

                             - vormiere - unul dintre oase va intra într-o fanta (sant), al celuilalt os (la nivelul art. dintre creasta sfenoidului si vomer)

              - gomfoze - unul dintre oase au aspect conic iar celalalt prezinta o depresiune (art. dintre dinte si alveola dentara)

La copil initial aceste suturi sunt dilatate pentru a permite cresterea, cu vârsta se osifica.

Articulatiile cartilaginoase: = prezinta între cele doua suprafete osoase un cartilaj, dupa tipul acestui cartilaj se împarte în:

              - sincondroze - prezinta cartilaj hialin                                                           (exp: manubriosternala, sfenooccipitala)

              - simfize - prezinta cartilaj fibros (exp: simfiza pubiana)

Cele doua tipuri, fibroase si cartilaginoase se pot osifica formând sinastoze, cu toate astea la copii ele ramân neosificate. Pentru aceste doua tipuri de art. miscarile sunt limitate.




Diartrozele (art. sinoviale), se împart în:

              - art simple - între doua oase (exp: art. interfalangiene)

              - art. complexe - între cel putin trei oase (exp: art. cotului)

Unei diartroze îi descriem:

         - fete articulare

         - mijloace de unire

         - mijloace de alunecare

Fetele articulare:

         - sunt netede

         - sunt delimitate prin santuri sau creste

         - daca ele vin bine în contact, adica sunt complementare spunem ca sunt congruente

         - daca nu vin bine în contact si nu sunt complementare, spunem ca sunt incongruente

Propietatile cartilajului artricular:

         - amortizeaza miscarea

         - scade frecare dintre fetele articulare

         - are rol de a reface congruenta dintre cele doua fete articulare, astfel încât ele vor deveni complementare

         - este poros, prezentând cavitati pline cu lichid sinovial ce au rol în micsorarea fortei de frecare

         - grosimea sa este direct proportionala cu greutatea pe care trebuie sa o sustina

         - cartilajul nu este vascularizat, el se hraneste prin imbibitie din lichidul sinovial

         - cartilajele lezate nu se cicatrizeaza

         - nu este inervat senzitiv în consecinta nu doare

         - inflamatia cronica a unei articulati se numeste = artroza si începe prin distrugerea cartilajului

         - nu este radiopac (nu se vede la radiografie)

         - congruenta este refacuta prin mai multe tipuri de cartilagii

Labrul este un fibrocartilaj circular care mareste volumul unei cavitati,                   de exp: - labrul glenoidal sau acetabular. Diametrul circumscris de labrul este mai mic decât diametrul maxim al capului articular. Insertia labrului se face dincolo de diametrul maxim. Daca cele doua fete articulare nu sunt congruente apar fibrocartiaje articulare. Acestea pot fi:

               - fibrocartilaje de marire, exp: art. scapulo-humerala; coxo-femurala

               - discurile articulare, apar când cele doua fete art. sunt incompatibile,  exp: art temporo-mandibulara; sterno-claviculara

               - meniscuri articulare reprezentate de un inel cartilaginos ce reface congruenta fetelor art. genunchiului

               - daca scoatem un menisc ca reactie de aparare se formeaza un neomenisc

Mijloace de unire:

       - capsula articulara

       - ligamentele

       - muschii

       - presiunea atmosferica

Capsula articulara: - este un manson de fibre conjunctive care înconjoara complet art, este captusita la interior de membrana sinoviala.

Daca se insera în apropierea fetelor articulare, scade amplitudinea miscari în articulatia respectiva, daca se insera la distanta de fetele articulare permite o mobilitate crescuta în articulatie. Cu cât capsula articulara este mai groasa cu atât miscarile sunt mai limitate;                                                                                              exp: capsula art. umarului - este subtire si laxa

      : capsula art. soldului - este îngrosata                 

Are vascularizatie si inervatie locoregionala, prezinta receptori pentru durere si presiune. Capsula doare în leziuni, tractiuni si compresi (extrinseci si intrinseci). Linia de insertie a capsulei este o notiune clinica importanta deoarece o fractura intracapsulara este însotita de un hematom (hematom = aglomerare de sânge), care trebuie evacuat chirurgical. Pe când o fractura extracapsulara se poate reface prin imobilizare în apart ghipsat. În capsula pot exista orificii prin care se produc burse sinoviale. Bursele sunt prelungiri ale membranei sinoviale în "fund de sac", prin orificii preexistente ale capsulei. Ele favorizeaza alunecarea unui tendon sau muschi pe os. Pot exista si burse peritendinoase (bursa capatului lung al bicepsului). Inflamatia burselor = bursita. Bursele pot suferi o degenerescenta grasa (încarcata cu grasime). Când se scoate o bursa chirurgul trebuie sa lege colul acesteia, în caz contrar prin plaga se va scurge lichidul sinovial.

Ligamentele pot fi:

            - în grosimea capsulei (ligamentul inelar de la sold)

            - în interiorul capsulei (ligamentele încrucisate de la genunchi)

            - în exteriorul capsulei (ligamentele colaterale de la genunchi)

            - la distanta (coarda oblica)

Muschii:

         - m. deltoid care prin contractia sa fixeaza capul humeral în articulatie




Mijloacele de alunecare, sunt reprezentate de:

       - cartilajul articular

       - membrana sinoviala

       - lichidul sinovial

Membrana sinoviala: = se insera pe fata interna a capsulei articulare si pe suprafata osoasa. Nu se insera pe cartilaj. La interior membrana sinoviala delimiteaza cavitatea articulara, aceasta este o cavitate virtuala deoarece elementele ce o constituie sunt strâns solidarizate. Ea poate deveni caviate reala în cazul acumularii lichidelor patologice.

Exp:

         - hemartroza = acumulare de sânge în cavitatea articulara, apare în traumatisme si în fracturi cu interesare articulare

         - piartroza = acumulare de puroi în cavitatea articulara

         - hidraartroza = acumulare de lichid clar, transparent apare în TBC articular, reumatism

Lichidul sinovial: = este un lichid filant, galbui produs de membrana printr-un mecanism osmotic (membrana nu poate secreta, deoarece nu are glande), care este un transsudat contine: 95 % - apa, 5 % - substante organice.

Contine o substanta - mucina formata din proteine + ac. hialuronic cu rol în:

         - nutritia cartilajului

         - curatirea cartilajului

         - lubrifierea lui

Lichidul sinovial este un tip de lichid neniutonal = adica devine mai fluid odata cu cresterea presiuni si a vitezei. Asa se explica necesitatea încalzirii prealabila în sport. Cavitatea articulara trimite prelungiri în jurul unor tendoane

numite = burse sinoviale; exp: bursa bicipitala, olecraniana.

Conducerea miscarii în articulatie: - miscarea într-o articulatie depinde de mai multi factori:

1) art. cu conducere osoasa - sunt art. în care sensul si amplitudinea miscarii sunt limitate de suprafetele osoase; exp: art. cotului

2) art. cu conducere ligamentara - sensul si amplitudinea miscarii sunt limitate de ligamente; exp: art. soldului

3) art. cu conducere musculara - sensul si amplitudinea miscarii sunt limitate de muschi; exp: art. umarului

Miscarea într-o art. se realizeaza respectând un ax al miscari.                               Axul miscari = reprezinta locul geometric al punctelor care nu se misca, este reprezentat de o dreapta perpendiculara pe directia de efectuare a miscarii.

În functie de ax, avem:

     - miscari cu ax transversal - miscarile de flexie, extensie

     - miscari cu ax sagital - miscarile de adductie, abductie

     - miscari cu ax vertical - miscarile de rotatie mediala, laterala

În functie de numarul axelor care pot interveni într-o art. se clasifica în:

       - art. uniaxiale exp: art. trohleara (art. ulna-humerus)    

                                         art trohoida (art. atlantoaxoidiana)          

       - art. biaxiale, sunt:

                             - art. în sa - o fata articulara este concava sagital iar cealalta concava transversal; exp: art. radio - primul metacarp

                             - art. elipsoidale - exp: art. radio-carpianpa

       - art. triaxiale (sau sferoidale) exp: art. umarului

În art. complexe miscarile se efectueaza dupa axe mai putin evidente, avem de-a face în acest caz cu un ax de compromis.

Fetele articulare într-o miscare se pot:

    - translata exp: art. intervertebrale

    - roti (un os în jurul celuilalt), exp: radius-ulna

    - învârti exp: art. genunchiului

Agenti motori: - sunt reprezentati de muschi.

Sectiunea anatomica = este sectiunea dusa perpendicular pe directia muschiului.

Sectiunea fiziologica = este perpendicularea dusa pe directia fibrelor muschiului, astfel în functie de directie, muschi se împart în:

         - m. monopenati - ce au fibrele dispuse paralel cu directia muschiului

         - m. multipenati - directia fibrelor nu este paralela cu directia muschiului

La muschii multipenati sectiunea fiziologica este mai mare decât ce-a anatomica. Forta muschiului este direct proportionala cu sectiunea fiziologica. S-a calculat ca  1 cm2 de sectiune fiziologica are o forta de 10 Kg. În corpul uman miscarile se desfasoara dupa toate cele trei tipuri de pârghi:

       - pârghie de echilibru - punctul de sprijin se afla între forta si rezultanta fortei (exp: art. atlanoaxoidiana)

       - pârghie de forta - punctul de sprijin este la un capat, punctul de aplicare al fortei la celalalt capat, între ele se afla rezultanta fortei (exp: art. talocrurala)

       - pârghie de viteza - punctul de sprijin este la un capat, rezultanta la celalalt capat iar forta între ele (exp: art. cotului).                          












Document Info


Accesari: 6091
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )