CARACTERELE GENERALE SI POZITIA MICROORGANISMELOR IN LUMEA VIE
Microorganismele, cu exceptia celor cu structura acelulara (virusurile) au ca unitate elementara de baza celula. Celula la microorganisme, asemanatoare in general cu celula vegetala si animala, prezinta unele particularitati in functie de grupul de microorgan 858f57i isme considerat.
Aceste particularitati structurale si functionale au determinat impartirea microorganismelor in doua grupe (Eduard Chatton, 1932 si Stanier, 1970). Intre microorganismele procariote si eucariote exista diferente esentiale structurale, functionale si de compozitie.
Diferentele dintre celula procariota si celula ecucariota
|
Caracterul |
Procariote |
Eucariote |
|
Bacterii Cyanobacterii |
Alge, Fungi, Protozoare, Plante, Animale |
|
|
Nucleul |
fara membrana |
cu membrana |
|
Compozitia chimica a membranei citoplasmatice |
fara steroli (cu exceptia micoplasmelor) |
contine steroli |
|
Sistemul respirator |
in membrana citoplasmatica |
mitocondrii |
|
Ribozomii |
70 S |
80 S |
|
Curentii citoplasmatici |
absenti |
prezenti |
|
Reticulul endoplasmatic |
absent |
prezent |
|
Tipul de diviziune |
directa (sciziparitatea) |
Mitoza |
Pozitia microorganismelor in lumea vie
Dupa acumularea a numeroase cunostinte asupra microorganismelor a fost necesara introducerea acestora intr-un grup taxonomic. Initial microorganismele au fost incluse in regnul Plantae, dar pe parcursul timpului datorita unor descoperiri noi au aparut alte sisteme de clasificare.
A. Sistemul traditional:
1. Regnul Plantae;
2. Regnul Animalia.
B. Sistemul lui Hogg si Haeckel:
1. Regnul Monera;
2. Regnul Plantae;
3. Regnul Animalia.
C. Sistemul lui Copeland:
1. Regnul Procaryotae (Monera);
2. Regnul Protista;
3. Regnul Plantae;
4. Regnul Animalia.
D. Sistemul lui Whittaker:
1. Regnul Procaryotae
2. Regnul Protista (protozoare, diatomee);
3. Regnul Fungi (ciuperci);
4. Regnul Plantae (alge verzi, brune, rosii, brofite, traheofite);
5. Regnul Animalia (animale multicelulare).
Astazi, majoritatea specialistilor din domeniul microbiologiei au acceptat sistemul de clasificare elaborat de Whittaeker in anul 1969 si care corespunde necesitatilor actuale.
Din punct de vedere taxonomic subdiviziunile regnului sunt: increngatura, subincrengatura, clasa, ordinul, familia, genul, specia.
Unitatea de lucru efectiva este specia la care denumirea este in sistemul binominal, numele organismului fiind derivat din latina sau greaca.
In sistemele de clasificare prezentate anterior sunt cuprinse numai organismele care au ca unitate de baza, celula, eucariota sau procariota, nefiind introduse entitatile infectioase cum sunt virusurile sau prionii si care au fost 'alaturate' acestor sisteme de clasificare.
|
