Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































CELULA VEGETALA

biologie












ALTE DOCUMENTE

Zoologia Nevertebratelor
CELULA
Celula
Migrarea pestilor in lacurile de ses - studiu de caz -
ORGANITE (CONSTITUENTI) CELULARI/E DELIMITATE/TI DE O MEMBRANA DUBLA
Enzimele proteolitice ale tractului gastro-intestinal
Structura caspazelor
Totul sau aproape totul despre dinozauri
CELULA

Fig. 1 - Organizarea celulei eucariote vegetale (schema īn spatiu):

1- nucleu; 2-dictiozom; 3- mitocondrie; 4 - polizom; 5 - cāmp de punctuatiuni primare īn peretele celular; 6 - cloroplast; 7 - spatiu intercelular (meat); 8 - peroxizom; 9 - reticul endoplasmic neted; 10- reticul endoplasmic granular (dupa Raven, P.H. si colab., 1992)

 





Plasmalema (membrana celulara). Este pelicula lipoproteica de la periferia citoplasmei, cu structura moleculara complexa si dinamica. Prezinta conexiuni cu celelalte componente ale citoplasmei. Structura ei de baza (fig. 2) este asemanatoare celei a membranelor ce compartimenteaza spatiul intern celular si delimiteaza diferite organite. Modelul de structura a acestor membrane a fost elaborat de Singer S.J. si Nicolson G.L. (1972) si denumit modelul mozaicului fluid.


Text Box: Fig. 2 - Structura unei biomem-brane īn modelul mozaicului fluid: 1 - bistrat fosfoaminolipidic; 2  - proteine integrale superficiale; 3 - proteine periferice; 4 - lanturi glucidice; 5 - proteine integrale transmembranale; 6 - zona hidro-foba; 7 - zona hidrofila (dupa Raven, P. H. si colab., 1992)


Principala functie a plasmalemei este aceea de mediere a transportului substantelor īn si īn afara protoplastului.

Matrixul citoplasmic (substanta fundamentala). Are o structura asemanatoare celei trabeculare din oasele spongioase. Este constituit īnsa din fibre proteice contractile dispuse īn retea. Ochiurile retelei sunt umplute cu o faza fluida bogata īn apa.

Īn matrixul citoplasmic se afla suspendati ceilalti constituenti ai citoplasmei.

Reticulul endoplasmic. Este un complex tridimensional de membrane care, privit īn sectiune, apare alcatuit din doua membrane de tip mozaic fluid. Reticulul endoplasmic reprezinta un sistem de canalizare a materialelor īn diferite parti ale celulei si se afla īn continuitate cu membrana externa a īnvelisului nuclear (fig. 1 si fig. 6).

Text Box: Fig. 3 - Organizarea unui cloroplast (schema) 
(dupa Anghel, I. si Toma, N., 1985)

Plastidele. Sunt componente celulare proprii plantelor autotrofe. Fiecare plastida are un īnvelis din doua membrane de tip mozaic fluid, care delimiteaza o substanta mai mult sau mai putin omogena, stroma, si un sistem de membrane, tilacoidele. Dupa pigmentii pe care īi contin pot fi: cloroplaste (fig. 1 si fig. 3) care contin clorofile si pigmenti carotenoizi, cro-moplaste care acumuleaza si sintetizeaza pigmenti caro-tenoizi si dau culorile gal-ben, portocaliu si rosu unor flori, frunze īmbatrānite, fructe si radacini si leuco-plaste care nu au pigmenti, dar sintetizeaza si acumulea-za amidon (amiloplastele), uleiuri (oleoplastele), protei-ne (proteinoplastele).



Plastidele pot trece unele īn altele: cloroplastele pot evolua īn cromoplaste, iar leucoplastele la lumina, pot deveni cloroplaste, etc.

Mitocondriile. Sunt organite celulare abia vizibile cu microscopul optic (au cca ½ μm), carora microscopul electronic le-a evidentiat o structura complexa (fig. 4).

Mitocondriile sunt considerate centre respiratorii si rezervoare energetice ale celulei. La fel cu plastidele, sunt organite semiautonome, cāstigate īn decursul evolutiei de catre celula eucariota, prin evenimente simbiotice.

   


A B


Fig. 4 - Organizarea mitocondriei: A - schema evidentiind īn spatiu īnvelisul si cristele mitocondriale (dupa Nougarčde, A., 1969) si B - structura īn sectiune (dupa Kleinsmith, L. Y. si Kish, V. M., 1995): 1 - membrana externa; 2 - membrana interna; 3 - criste; 4 - matrix; 5 - spatiu perimitocondrial; 6 - ADN; 7 - particule F1; 8 - ribozomi.


Dictiozomii. Totalitatea lor īn celula reprezinta aparatul Golgi. Fiecare dictiozom este alcatuit dintr-o grupare de 4-8 cisterne turtite (fig. 5 si fig. 6) ce emit vezicule cu substante (mai ales polizaharide) destinate sintezei peretelui celular.

Text Box: Fig. 5 - Dictiozom (dupa Dute, R. R. din Raven, P.H. si colab., 1992)



Text Box: Fig. 6 - Nucleul, reticulul endoplasmic si complexul Golgi ca organizare si dispunere īn celula: 1 - reticul endoplasmic granular; 2 - reticul endoplasmic neted; 3 - dictiozom; 4 - nucleu; 5 - nucleol (dupa Kleinsmith, L. Y. si Kish, V. M., 1995)








Ribozomii. Sunt particule mici (doar 17-23 nm īn diametru) din proteine si ARN. Gruparile de ribozomi, polizomii (fig. 1), reprezinta locurile īn care aminoacizii sunt īnlantuiti spre a forma proteine.

Microtubulii. Se gasesc īn toate celulele eucariote si sunt structuri cilindrice ce directioneaza veziculele dictiozomice pentru cresterea ordonata a peretelui celular.

Vacuolele. Sunt compartimente celulare (fig. 1) īnconjurate de o singura membrana elementara de tip mozaic fluid, numita tonoplast. Īn interior se afla un fluid mai putin vāscos decāt matrixul celular numit suc celular (suc vacuolar). Sucul celular contine multa apa īn care se gasesc, ca solutii sau pseudosolutii, saruri anorganice, mono- si dizaharide, acizi organici, glicozide si alcaloizi.

Vacuolele depoziteaza unele substante de rezerva, dar si unele glicozide colorate, ca antocianii, ce dau culorile violet, albastru sau nuante de rosu petalelor unor flori si unor organe vegetative, cum este radacina sfeclei.

Substantele ergastice. Sunt produsi inactivi ai protoplastului: unii sunt substante    de depozitare, altii deseuri scoase din metabolism. Acesti compusi pot sa apara sau sa dispara īn diferite perioade ale vietii celulelor. Astfel de produsi sunt: granule de amidon, cristale de oxalat de calciu, pigmenti antocianici, rasini, gome, taninuri, corpusculi proteici. Substantele ergastice se acumuleaza īn matrixul citoplasmic, īn organite, īn vacuole sau chiar īn peretele celular.

Nucleul. La nucleul din interfaza s-au evidentiat: īnvelis nuclear din doua membrane de tip mozaic fluid, considerat drept o portiune specializata, diferentiata local a reticulului endoplasmic (fig. 6); carioplasma care este substanta fundamentala, alcatuita din fibrile proteice interconexate si care include cromatina; cromatina care reprezinta forma interfazica, despiralizata a cromozomilor; nucleolii alcatuiti mai ales din proteine si care reprezinta locul de sinteza a ARNr.

La nucleul aflat īn mitoza cromatina se condenseaza treptat īn cromozomi. Fiecare cromozom are cāte doua cromatide surori (fig. 7) prinse la nivelul centromerului, iar fiecare cromatida are īn alcatuire cāte o molecula de ADN dublu catenara.

Nucleul determina ce molecule sa fie sintetizate si cānd sa fie sintetizate si stocheaza informatia genetica, transmitānd-o celulelor fiice la diviziunea celulara.

Text Box: Fig. 7 - Tipuri de cromozomi īn raport cu pozitia centromerului: a - izobrachial; b, c - heterobrachiali; d - cefalobrachialiPeretele celular. Repre-zinta, alaturi de plastide si va-cuole, element structural carac-teristic celulei vegetale.

Compozitia chimica a peretelui celular difera cu specia de planta, vārsta si functia celulei, fiind realizata din trei categorii de substante:

- substante cristaloide, cum este celuloza, care īndeplinesc rol scheletic; moleculele de celuloza sunt grupate mai multe īmpreuna īn microfibrile groase de 10-25 nm, iar microfibrilele se asociaza prin rasucire īn asa numitele fibrile; la rāndul lor, fibrilele se pot īnvārti una īn jurul alteia, asemanator fibrelor unui cablu, alcatuind macrofibrile de circa 0,5 μm diametru;



- matrix, care este constituit din hemiceluloze, substante pectice si glicoproteine; matrixul reprezinta un liant ce īnglobeaza substantele cu functie scheletica;

- substante īncrustante, īntālnite numai la peretii cu modificari secundare; īntre substantele īncrustante se remarca lignina, abundenta īn peretii celulelor din xilemul (lemnul) tulpinii, unde substituie hemicelulozele si substantele pectice, conferind rigiditate peretelui celular (alte substante īncrustante sunt suberina si cutina care impermeabilizeaza peretele celular pentru apa si gaze si respectiv taninurile care confera rezistenta la putrezire).

Īn structura peretelui celular se disting lamela mijlocie si peretele primar, iar la unele celule si un perete secundar (fig. 8).

Lamela mijlocie, numita si substanta intercelulara, este alcatuita din pectine. La colturile celulei cliveaza, delimitānd spatiile intercelulare (meaturi) (fig. 1).

Peretele primar este caracteristic celulelor implicate īn procese metabolice ca fotosinteza, respiratia si secretia. Peretii primari nu sunt uniformi ca grosime, ci au zone subtiri numite cāmpuri de punctuatiuni primare (fig. 1). La nivelul acestora, trec fire citoplasmice, numite plasmodesme, ce interconecteaza protoplastii vii ai celulelor adiacente.

Peretele secundar se constituie prin activitatea protoplastului dupa oprirea cresterii celulei (peretele primar si-a oprit extinderea). Īn astfel de celule proto-plastul moare dupa ce a format peretele secundar. Celuloza este mai abundenta ca īn peretele primar, iar substantele pectice lipsesc, astfel ca peretele secundar este mai rigid si mai greu extensibil. Hemicelulozele matrixului sunt īn cazul lemnului secundar substituite de lignina care ajunge īn acest caz la 40-50% din materia peretelui.

Text Box: Fig. 8 - Structura diferita sub raport microfibrilar a peretelui celular: 1 - lamela mijlocie; 2 - peretele primar; S1, S2 si S3 - straturile peretelui secundar (dupa Robards, A. W., 1974)

La adaugirea peretelui secundar, cāmpurile de punctuatiuni primare ale peretelui primar sunt exceptate. Īn felul acesta iau nastere īn peretele secundar īntreruperi numite punctuatiuni, ce pot fi punctuatiuni simple sau cu cavitati si atunci se numesc punctuatiuni areolate (fig. 9). Punctuatiunile a doua celule vecine se afla fata īn fata, alcatuind perechi de punctuatiuni.


Text Box: Fig. 9 - Punctuatiuni areolate: a - una dintre punctuatiunile perechi vazuta de sus; b - pereche de punctuatiuni īn sectiune; c - vedere tridimensionala a unei perechi de punctuatiuni sectionata; m - lamela mijlocie; t - torus (dupa Went, F. A. F. C., 1933)
Text Box: a b c



DIVIZIUNEA CELULARĂ


Procesul de diviziune consta din doua etape consecutive: mitoza si citochineza.

Prin mitoza nucleul genereaza doi nuclei fii, fiecare morfologic si genetic echivalent celuilalt si totodata nucleului tata.

Citochineza implica īmpartirea portiunii citoplasmice a unei celule si separarea nucleilor fii īn doua celule independente.

Celulele īn diviziune trec printr-o succesiune regulata de evenimente, numita ciclu celular. Ciclul celular cuprinde interfaza si cele patru faze ale mitozei.

Īn interfaza, cromozomii, initial monocromatidici, se autoduplica, devenind cu cāte doua cromatide, fiecare constānd dintr-o unitate veche si una noua (replicare semiconservativa).

Īn profaza mitozei (fig. 10) cromozomii se scurteaza si se īngroasa, iar īnvelisul nuclear se dezorganizeaza. Īn metafaza cromozomii se dispun īn planul ecuatorial al fusului de diviziune (mitotic). Īn anafaza cele doua cromatide ale fiecarui cromozom se separa, astfel ca devin cromozomi fii, iar loturile de cromozomi fii se īndeparteaza migrānd spre cāte un pol. Īn telofaza loturile de cromozomi fii ajung la cāte un pol celular, dupa care se alungesc si redevin fibre subtiri, iar īnvelisul nuclear se reorganizeaza.










Fig. 10 - Diviziunea mito-tica: A, B, C - profaza; D - metafaza; E - anafaza; F- telofaza; 1 - nucleoplasma; 2 - īnvelisul nuclear; 3 - nucleol; 4 - cromozom; 5 - cromatide; 6 - centromer; 7 - fus acromatic; 8 - cromo-zomi fii; 9 - fragmoplast; 10 - placa celulara (dupa Raven, P.H. si colab., 1987)



Spre deosebire de mitoza, īn cazul diviziunii reductionale, numita si meioza, numarul de cromozomi se va reduce de la 2n la n cu formarea a patru celule. De fapt procesul consta din doua diviziuni, una heterotipica īn care dintr-o celula 2n rezulta doua celule cu n cromozomi si alta homeotipica īn care fiecare dintre celulele n se va diviza, cu pastrarea garniturii de n cromozomi.




loading...











Document Info


Accesari: 81338
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )