Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CICLURILE BIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR GRUPE PARAZITARE

biologie


CICLURILE BIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR

GRUPE PARAZITARE



Ciclul biologic (sinonime: ciclu evolutiv, ciclu vital, ciclul de dezvoltare) reprezinta totalitatea fazelor si transfomarilor succesive, necesare dezvoltarii si reproducerii organismelor animale, cu formarea de noi generatii (suteu, 1992).

Atāt parazitii, cāt si formele de viata libere au un ciclu de viata caracterizat printr-o dezvoltare cu anumite stadii, de la ou pāna la adult.

Spre deosebire de celelalte organisme, parazitii, depinzānd adaptativ de una sau de mai multe gazde pe seama carora traiesc, au capatat 545c23f īnsusiri esentiale datorita carora supravetuiesc.

Īn legatura cu modul de parazitare, fazele de dezvoltare de la ou pāna la adult (matur sexual) sunt foarte variate.

Ciclurile biologice nu au legatura directa cu grupele filogenetice ale parazitilor; ele sunt conditionate de posibilitatea fiecarui parazit de a-si putea asigura traiul īn conditiile de mediu īn care traieste, de a putea sa-si raspāndeasca progenitura īntr-un mediu unde īntālnirea cu gazda sa fie asigurata.

Modelul evolutiv monoxen

Daca parazitii īsi desfasoara ciclul pe o singura gazda, acestia sunt numiti monoxeni

Entamoebele, protozoarele ciliate, unele specii de nematode (ascarizii, oxiurii) īsi desfasoara īntreg ciclul de viata īntr-un singur organism gazda. Acesti paraziti elimina īn exterior numai chistii, (īn cazul protozoarelor) sau ouale (īn cazul viermilor).

Unele specii cum sunt ascarizii, elimina ouale imature, astfel ca pāna la embrionare cānd devin infestante trebuie sa stea īn mediul exterior aproximativ o luna. Altele, cum sunt oxiurii (oxys = ascutit; uros = coada), -Oxyuris equi elimina ouale gata embrionate. Infestarea are loc imediat ce un ou a fost īnghitit. Īn concordanta cu tipul necesar pentru maturare, ouale sau chistii au un īnvelis mai mult sau mai putin rezistent fata de mediul exterior. Astfel, ouale de Ascaris au un īnvelis gros, Oxyuris are un īnvelis subtire.

Parazitii monoxeni cu o singura faza, sunt acei paraziti care practica un parazitism permanent. Conditia de trecere a parazitilor prin mediul ambiant nu este obligatorie (ex. flagelate parazite, transmisibile prin actul sexual: Trypanosoma equiperdum  -care provoaca sifilisul calului sau durina).

Deasemeni, sunt unii ectoparaziti ca acarienii, Ord. Acarina: Fam. Sarcoptidae - (rāia), Fam. Ixodidae (capuse); Fam. Argasidae (capuse de pasari), adaptati si la forme de viata libera si la viata parazitara. Cei din aceasta ultima grupa, sunt paraziti temporari. De  exemplu, capusele din genul  Ixodes care se hanesc cu sānge, ataca animalele, iar īn perioada de parazitare de pe corpul gazdei are loc si copulatia, dupa care masculii mor. Femelele, cu ouale (2500 - 3000) aurii (0,5 mm), se desprind si le depun īn gramezi pe frunze (o prima faza libera). Īn cāteva saptamāni ies larvele hexapode vorace, care ataca orice animal, dar īn special mamiferele mici (arici, soareci, etc.). Dupa ce se hranesc, se desprind iar, urmānd o a  doua faza libera, sau ramān pentru napārlire pe corpul gazdei. Din nimfa, rezulta īn doua luni adultul.

Ixodes transmite sporozoizi de Babesia bovis īn hematii la taurine, īntr-un ciclu evolutiv de 3-5 luni, conditionat de dinamica sezoniera, de factori ecologici ca temperatura, care are un rol substantial. Curba ectoparazitismului este crescuta īn lunile mai - iunie,  urmata de o scadere pe timpul verii si o crestere din nou spre toamna, de mai mica intensitate.

Capusele pot avea una -doua- sau trei gazde, dupa numarul de succesiuni dintre fazele libere si fazele parazitare.

-             capusele cu - trei gazde - fiecare stadiul evolutiv ataca o noua gazda;

-             doua gazde - īsi schimba gazda numai īn stadiile nimfa si imago

-             o gazda - schimbarea gazdei se face numai īn stadiul de adult al capusei;

Parazitii monoxeni polifazici au un ciclu de dezvoltare cu o succesiune de faze īn care alterneaza generatii asexuate si generatii sexuate, cum este cazul coccidiilor.

Coccidiile sunt sporozoare parazite intracelular, cu specificitate strānsa; biologia se desfasoara cu participarea unei singure gazde īn organismul careia au loc mai multe faze schizogonice succedate de faza gametogonica si īn final de faza sporogonica.



Oochistul, format la nivelul tesuturilor gazdei este eliminat la exterior, continua evolutia, ajungānd infestant. Functie de aspectul structual al oochistilor se determina specia patogena. Oochistul infestant (sporochist) devine patogen la 2-3 zile dupa ce a ajuns īn mediul exterior.

De exemplu, puii de gaina īnghit acesti sporochisti odata cu apa sau alimentele. Īn organismul lor, sporochistul exchisteaza, elibeānd sporozoizii.

Sporozoitii eliberati, patund īn citoplasma celulelor epiteliale, se rotunjesc, se hranesc, transfomāndu-se īn trofozoizi. Urmeaza o faza de multiplicare, care se realizeaza pe doua cai: schizogonica si sporogonica.

1.          schizogonica = diviziune multipla a trofozoidului;

-             Merozoizii ataca noi celule, reluānd faza schizogonica, formānd mai multe generatii.

2.          sporogonica = īn anumite circumstante, necunoscute īnca, din merozoizii fazei schizogonice se diferentiaza celule sexuale:

-             ♂ = macrogametociti, care, divizāndu-se reductional Ž macrogameti;

-             ♀ = microgametociti, care divizāndu-se reductional Ž microgameti cu flageli, mobili.

Unirea microgametilor cu macogametii formeaza zigotul care, īn uma unor procese secretorii īsi dubleaza membrana externa devenind oochist.

Fazele de evolutie de la Eimeria, de la sporozoit si pāna la zigot se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale a gazdei. Merozoizii primei generatii, pot fi 100.000 / schizont (la Eimeria bovis). Avānd 5-10 μ, ei distrug tot atātea celule epiteliale, ceea ce īnseamna distugerea barierei epiteliale intestinale pe suprafete īntinse, fiind perturbata absortia pincipiilor nutritivi.

Oochistii antrenati cu fecalele īn mediul exteior devin infestanti numai dupa ce s-au format sporochisti (4) cu sporozoizi (8). Ei sunt rezistenti la actiunea factorilor ambianti cca. ½ an. Sunt distrusi de actiunea radiatiilor solare si uscaciune, īn cāteva ore.

Modelul evolutiv dixen se caracterizeaza prin prezenta obligatorie a doua categorii de gazde: (G.D. si G.I.), īn evolutia parazitilor.

Evolutia fiind multistradiala, fazele exogene pot lipsi, ca si fazele schizogonice/gametogonice, sporogonice (suteu, 1992).

Varianta cu stadii endogene presupune o legatura strānsa a relatiilor dintre cele doua gazde. De exemplu, hemosporidiile se īnmultesc asexuat īn corpul mamiferelor, iar īn corpul artropodelor se īnmultesc sexuat, dupa diagrama ciclului de la Eimeria, zigotul fiind caracterizat de mobilitatea sa, lipsind fomele libere. La aceste categorii de paraziti influenta factorilor ecologici se manifesta prin intermediul gazdelor lor (suteu, 1992).

Tot īn cadrul modelului evolutiv dixen, pot exista variante cu una sau mai multe stadii exogene:

1.          De exemplu, un singur stadiu exogen apare la la cestode, unde teniile elimina din corpul gazdei definitive odata cu excrementele, proglote mature ce contin oua sau oncosfere infestante pentru gazdele intermediare imediat ce acestea le ingereaza.




2.          Doua stadii exogene au trematodele digene ca Fasciola hepatica:

a)         din ouale eclozate ies primele forme larvare mobile: miracizii ciliati-primele forme exogene, care patrund īn corpul melcilor acvatici (G.I.); aici are loc un proces de multiplicare īn forma larvara si metamorfoza, din care vor iesi cercari .cu coada-, a doua forma exogena;

b)         cercarii se īchisteaza pierzānd coada transformāndu-se īn metacercari, care ramān pe plante īn asteptarea gazdei definitive. Ciclul dureaza cca. 2 luni ½.

Ciclul biologic la Fasciola hepatica se īncheie dupa cca. 60 zile de la data patrunderii miracidiului īn copul gazdei.

Dintr-un ou Ž 1 miracidium Ž melc: 2 sporocisti + 2 x 8 redii;

Fiecare redie produce 20 cercari (16 x 20) = 320 cercari (īn sezonul rece).

Īn sezonul cald, este posibil ca dintr-un ou sa iasa 20.000 adulti (reproducere īn stadiul larvar = adaptare la viata parazitara).

Modelul evolutiv trixen se īntālneste la paraziti īn dezvoltarea carora intervin trei tipuri de gazde: 1 G.D. si 2 G.I.

Repezentantii acestei variante au valente ecologice largi, putānd sa se adapteze pentru diferite biocenoze īn care traiesc.

Ex.: trematodul trixen Dicrocoelium lanceolatum se dezvolta multistadial, cu interventia a trei gazde: G.D- animalele erbivore; G.I.: 1) gasteropodele terestre, 2) furnicile;

Parazitii au doua faze libere īn mediul ambiant, formate din:

1.          ouale eliminate de G.D.;

2.          de cercari;

Evolutia acestui parazit depinde īn primul rānd de cele trei categorii de gazde cu parametrii lor biologici si īn al doilea rānd de conditiile variabile ale mediului, pentru oua si cercari, acestia facānd parte din populatiile ecosistemelor terestre.

Modelul autoheteroxen este caracterizat prin aceea ca, acelasi organism  īndeplineste dublul rol, de G.D. si G.I., pentru aceeasi specie de parazit. Ca exemplu de model autoheteroxen este Trichinella spiralis care evolueaza astfel:

Nematodele adulte traiesc īn intestinul subtire la om, rozatoae sinantope, carnivore domestice si salbatice, porc mistret, urs, etc. iar larvele īn musculatura striata a acelorasi gazde.

Contaminarea se realizeaza prin chisti existenti īn carnea infestata. Din chisti ajunsi īn intestin se elibereaza prin exchistare larvele, care se dezvolta extrem de rapid, se acupleaza a 2 - a zi si īn ziua a 4 - a devin adulti. Masculii mor dupa acuplare. Femelele se adāncesc īn mucoasa si depun larve. Ele sunt vivipare. Traiesc 5 -6 saptamāni, eliminānd pāna la 10.000 larve. Aceste larve trec prin sistemul limfatic si circulator īn tot oganismul, dezvoltāndu-se cantonate īn muschii striati: diafragma, intercostali, maseteri, faringieni etc. Īntr-o luna cresc īn muschi pāna la 1 mm. Ele se īnchisteaza cāte una, chistul calcificāndu-se īn 6 -9 luni; larvele īn chisti rezista peste 20 ani.













Document Info


Accesari: 13499
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )