COCI GRAMM POZITIVI - FAMILIA MICROCOCCACEAE

Genul Micrococcus

Genul

Stomatococcus

Genul

Dermacoccus

Genul

Kocuria

Genul

Kytococcus

Genul

Nesterenkonia

Genul

Planococcus

Genul

Staphylococcus

GRUP

SPECIE

INTERES MEDICAL UMAN

LOCALIZARE

TIPURI DE INFECTII

Staphylococcus aureus

Staphylococcus aureus

major

Colonizeaza: nari, colon, tegument, mediu de spital.

Determina infectii ale pielii (foliculite, furuncule, carbuncule, celulita, impetigo, infectii de plaga), endocardite, pneumonii, artrite, osteomielite prin diseminare prin continuitate, diseminare limfatica sau sanguina .

Determina toxiinfectii alimentare grave

Staphylococcus

epidermidis

Staphylococcus

epidermidis

sensu stricto

major

Colonizeaza tegumentul, mediul de spital .

Determina bactriemii la noi nascuti si pacientii oncologici.

In sectiiile de chirurgie cardio vasculara determina infectii de pace-maker, de grefa vasculara, mediastinite, miocardite.

In sectiile de ortopedie determina infectii asociate cu dispozitive ortopedice, protezele articulare, rar osteomielita.

Infectiile tractului urinar: cistita, uretrita, pielonefrita.

Implicat in peritonita asociata cu dializa peritoneala ambulatorie

auricularis

rezident

In conductul autitiv extern

capitis

modest

Scalp

caprae,

rezident

Pielea fetei

haemolitycus

major

Determina endocardite, peritonite,infectii ale tractului urinar, septicemii, infectii ale plagilor postinterventie pe os si articulatii

hominis

modest

lugdunensis

major

Germene oprtunist, poate coloniza instrumentar pentru investigyatii invazive(catere, drenuri) poate determina

Endocardite, abcese cerebrale, septicemii, infectii profunde, osteite, artrite, infecvtii cutanate, infectii profunde, infectii ale protezelor vasculare sau ale protezelor valvulare.

pasteuri,

rezident

saccharolyticus

modest

warneri

modest

Poate fi implicat in osteomielita si infectii ale tractului urinar

Staphylococcus

saprophyticus

Staphylococcus

saprophyticus

major,

Infectii ale tractului urinare la femei de varsta fertila, uretrite negonococice, prostatite, infectii ale plagilor, septicemii

xylosus,

modest,

cohnii

modest

Staphylococcus

simulans

Staphylococcus

Simulans

modest

Staphylococcus

intermedius

Staphylococcus

schleiferi

major

Germene oportunist implicat in colonizarea instrumentarului medical folosit in practici microinvazive: catetere, drenuri, regasindu-se si pe alte dispozitive introduse in organism (valve, proteze), putand determina infectii ale protezelor vasculare si valvulare.

3. Istoric

Descoperit in l878 de Robert Koch in colectiile purulente ale unor bolnavi, cultivat in mediu lichid pentru prima data de catre Louis Pasteur.

4. Habitat

Germeni larg raspanditi in natura.

In stare saprofita se gasesc in aer, sol, apa, pe piele si in cavitatile naturale ale omului si animalelor.

Stafilococii conditionat patogeni (SCN coagulazonegativi) formeaza microcolonii la nivelul foliculilor pilosi si la nivelul glandelor sebacee, pe tegumete si in nari.

SCN au capacitatea de a se dezvolta pe suprafetele electronegative ale corpilor straini sub forma de colonii alcatuite din aceste bacterii si glicocalix "slime"substraturi organice, constituind un biofilm - principal factor de patogenitate. Asa sunt asociati din ce in ce mai frecvent cu infectiile aparute in urma practicarii manevrelor invazive pentru diagnostic sau tratament (catetere, drenuri) si a insertiilor protetice (valve cardiace, proteze vasculare, sunturi artrio-venoase, proteze articulare, etc).

Stafilococii patogeni (SCP -coagulazopozitivi) desi au tropism fata de derm producand infectii insotite cu puroi la nivelul pielii si glandelor anexe se pot implica in bacteriemii si septicemii in alte organe si tesuturi.

5.Caractere morfotinctoriale

Coci sferici, nesporulati, in general necapsulati, imobili.

Cel mai frecvent stafilococii sunt dispusi in gramezi neregulate asemanatoare unui ciorchine de strugure (staphylo -strugure), dar se pot aranja si izolati, in diplo, tetrade sau in lanturi scurte de 3-4 celule.

Gramm pozitivi de regula pot deveni Gramm variabili in conditii de stress metabolic ( temperatura, presiune osmotica, variatii de pH, factori antimicrobieni). Anomalia tinctoriala se asociaza cu anomalii morfologice exprimate prin forma alungita, imperfect conturata a stafilococilor.

6. Caractere de cultura.

Este un germene aerob si facultativ anaerob, nepretentios, dezvoltandu-se bine pe medii simple de cultura (geloza, geloza sange) la temperaturi intre 35 -37⁰ C, in 18-24 ore si la un pH optim de 7,5 dar sunt tolerate si variatii mari.

Mediile cu suplimente organice (ser, ou, peptone, soia) favorizeaza pigmentogeneza.

Daca produsul patologic recoltat contine si flora secundara, pentru izolarea stafilococilor se folosesc medii de imbogatire hiperclorurate pana la 7-10 -15g% mediul Chapmann.

7.Caractere biochimice

- Elaboreaza pigmenti endogeni de natura lipidica, care coloreaza doar cultura nu si mediul. Pigmentarea devine mai evidenta dupa mentinerea placii cu mediul de cultura inca 24 - 48 ore la temperatura camerei

Staphylococus aureus elaboreaza un pigment auriu, Staphylococus epidermidis elaboreaza un pigment alb, Staphylococus saprophyticus elaboreaza un pigment citrin.

Elaboreaza hemolizine (alfa, beta si de curand s-au identificat si hemolizine de tipul γ si δ - la stafilococcus aureus de tip uman.

Unele tulpini detin hemolizine producand hemoliza clara, totala cu un contur bine delimitat (hemolizina α- stafilococcus aureus), altele produc hemoliza difuza cu limite imprecise (hemolizina β stafilococi animali si 20 %din stafilococii umani), care se clarifica dupa cateva ore la frigider.

- Au un echipament enzimatic bogat:catalaza, coagulaza, hialuronidaza, proteaze, lipaze, nucleaze, DN- aze .

8. Rezistenta fata de factori fizci si chimici

- Rezista la intuneric si uscaciune, facand parte din bacteriile nesporulate cele mai rezistente la conditii de mediu inconjurator, supravietuind luni de zile in produsele patologice uscate (puroi).

- Sunt sensibili la dezinfectante si antiseptice in concentratiile uzuale.

- La o temperatura de 55⁰ C - 60⁰ C sunt distrusi in aproximativ 15 minute, deci pasteurizarea este eficienta asupra lor.

- Castiga usor rezistenta la antibiotice: 90% din tulpini sunt rezistente la penicilina (produc penicilinaza care distruge penicilina G prin descompunerea inelului beta lactaminic), motiv pentru care pana la efectuarea antibiogramei se pot administra peniciline semisintetice (oxaciclina, methicilina).

Incepand din anii 1960 s-a demonstrat exitenta tulpinilor de Stafilococcus aureus meticilinorezistent (MRSA) cu rezistenta multipla la antibiotice incluzand toate antibioticele β -lactaminice, macrolidele, aminoglicozidele, cotrimoxazolul, etc., extinzindu-se in prezent si la cefalosporine, motiv pentru care se recomanda administrarea concomitenta a vancomicinei cu rifampicina sau aminoglicozide.

9.Structura antigenica

Este variata si heterogena, avand antigene legate de corpul celular dar si structuri antigenice extracelulare (exotoxine, hidrolaze, hemolizine).

Antigene legate de corpul celular

- capsula prezenta la un numar mic de tulpini de Stapylococcus aureus.

- polizaharidul A identificat la Stapylococcus aureus si polizaharidul B identificat la Stapylococcus epidermidis sunt acizi teichoici.

- proteina A intalnita doar la stafilococii patogeni.

- coagulaza legata (clamping factor- factor de agregare)

- adezine- proteine de suprafata, specifice,implicate in colonizarea matricei intercelulare,in invazia tesuturilor si in fagocitoza.

10. Caractere de patogenitate

Stafilococii patogeni isi datoresc aceasta proprietate, capacitatii de a elaboara un numar mare de toxine si enzime.

Toxigeneza

- Hemolizine elaboreaza hemolizine solubile, separabile prin electroforeza (alfa, beta, gama, delta hemoliza). Cea mai importanta este alfa-hemolizina care distruge membrana eritrocitelor, trombocitelor si a altor celule la iepure oaie si om, are actiune dermonecrotica, si un important efect asupra musculaturii netede si asupra SNC, in doze mari putand avea un efect letal.

- Exotoxine piretogene (A,B) cu efecte imunosupresoare, cu efecte mitogene pronuntate la nivelul limfocitelor T supresoare, cresc toxicitatea endotoxinelor germenilor Grammm negativi , eritrodermie

- Enterotoxina produsa de unele tulpini patogene are rol in etiologia toxiinfectiilor alimentare. Probabil ca aceasta determina excitatia directa a SNC dupa ce au fost lezati receptorii neutri din tubul digestiv

- Factorul necrozant inoculat intradermic la iepure produce dermonecroza.

- Factorul letal inoculat intravenos la iepure determina rapid moartea animalului.

- Leucocidina poate avea un rol deosebit de important in infectii determinand degranularea leucocitelor si macrofagelor, inhiband motilitatea acestora.

- Coagulaza libera si legata este tipica pentru stafilococii patogeni. In organisme produce o bariera de fibrina in jurul focarului septic si la suprafata germenului, avand actiune antifagocitara.

- Fibrinolizina sau stafilokinaza lizeaza cheagul de fibrina, favorizand invazia stafilococilor.

- Hialuronidaza, factor de difuziune, prin scindarea acidului hialuronic din tesutul interstitial favorizeaza invazia stafilococilor in tesuturi.

- Dezoxiribonucleaze, proteinazele, lipazele, proteina sindromlui toxico-septic (TSST1), toxina exfoliativa (dermatita exfoliativa Ritter), penicilinaza sunt alte substante extracelulare formate de stafilococi.

11.Raspunsul imun

Imunitatea postinfectioasa este specifica fata de produsii extracelulari (toxine, enzime) dar si fata de antigenele legate de corpii bacterieni. Titrul anticorpilor antistafilococici este scazut. In cazul unor infectii generalizate titrul poate atinge valori mari, dar care nu influenteaza procesul de vindecare.

12.Boala la om

Stafilococii pot deveni patogeni si se pot manifesta ca atare fie prin multplicare si invazivitate, fie prin multiplicare si toxigeneza.

Copiii si adolescentii sunt mai susceptbili la infectia stafilococica. Toti factorii care scad rezistenta organismului (infectii intercurente, boli debilitante, tulburari de nutritie, traumatisme, sarcina, etc) favorizeaza dezvoltarea infectiei.

Forma clinica de manifestare a infectiei depinde de poarta de intrare, de numarul si virulenta germenilor :

l. Infectii ale pielii si tesutului subcutanat: furuncule, abcese, foliculite, hidrosadenite, impetigo, infectia plagilor, dermatita exfoliativa Ritter, pemphigus neonatorum, etc.

2. Infectii la nivelul cailor respiratorii: rinofaringita, sinusita, bronsita, pneumonii, mai ales la copii si la varstnici dupa infectii virotice.

3. Infectii gastrointestinale

a. enterita acuta la copiii cu disbacterioze in urma tratamentelor cu antibiotice cu spectru larg de actiune.

b. toxiinfectii alimentare (TIA) - determinate de stafilococii producatori de enterotoxina.

4. Infectii urinare ocupand locul 2 in etiologia cistitelor si glomerulonefritelor dupa Esch. coli. Poate cauza abcese perirenale.

5 Infectii la nivelul oaselor si articulatiilor determina osteomielita si artrita septica.

6. Infectii la nivelul altor organe: meningite, otite, endocardite; abcesele cerebrale sau pulmonare se datoreaza raspandirii germenilor pe cale sanguina sau limfatica de la nivelul procesului superficial.

7. Infectii generalizate - febra puerperala postabortum sau post partum sunt din ce in ce mai rare. Mai frecvent poate apare sindromul de soc toxic determinat de stafilococul producator de TSST-1 - toxina 1 a socului toxic.

8. Infectia stafilococica de spital, infectia nozocomiala este cea mai temuta astazi, deoarece tulpinile de spital sunt patogene, prezinta cel mai ades plurirezistenta la antibiotice, iar organismele receptive (bolnavii) au o aparare antiinfectioasa scazuta.

13. Epidemiologie

Sursa de infectie: este reprezentata de omul bolnav cu diferite forme de boala, purtatorul sanatos de germeni in special din mediul spitalicesc (nas, tegumente), animale, alimente elemente de mediu.

Calea de trasmitere: directa sau indirecta, complexa

Receptivitatea : generala, in special la nou nascuti, bolnavi imunodeprimati, cu transplant de organ, maladii cronice decompensate.

Factorii socioeconomici precari , pot influenta negativ circulatia stafilococilor in mediu.