Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...

Dinamica membranara plasmatica

biologie

loading...









ALTE DOCUMENTE

ROLUL FUNCTIEI DE RELATIE SI ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MEDIU
ROLUL MUSCULATURII MEMBRELOR INFERIOARE IN ORTOSTATISM
CICLURILE BIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR GRUPE PARAZITARE
PROKARYOTE SI PROTISTE
RADIOBIOLOGIE
Melcul
Respiratia aeroba
FLORA ANAEROBA ENDOGENA
INTERRELATIILE DINTRE MICROORGANISMELE DIN SOL
Venele si limfaticele

Dinamica membranara plasmatica

Fundamentele dinamicii membranare plasmatice: miscarea browniana, difuzia si organizarea membranara.

Miscarea browniana este un principiu care se aplica la toate sistemele biologice, ca rezultat al agitatiei termice, moleculele sunt in continua miscare, 444c22e lovindu-se si respingandu-se unele fata de celelalte. Difuzia este simplul efect macroscopic al miscarii browniene. Aceasta inseamna ca procesele de difuziune vor avea ca si principale caracteristici: 1. rata de difuziune este dependenta de temperatura, 2. coliziunile cu alte molecule incetinesc procesele de difuziune, cu cat densitatea moleculara este mai mare intr-un mediu cu atat rata de difuziune este mai scazuta si 3. fortele aleator generate de coliziune nu a o directie preferentiala, ceea ce face ca difuzia sa aiba ca si tendinta generala omogenizarea mediului. [32] Cu alte cuvinte difuziunea nu face altceva decat imprastierea moleculelor din regiuni cu concentratii moleculare ridicate spre cele cu concentratii scazute. Modelul mozaicului fluid (elaborat de Singer si Nicolson in 1972) , care se bazeaza pe conceptul de difuziune a proteinelor si lipidelor membranare sugereaza ca membranele au o lipsa de organizare laterala. Pe baza acestui model s-a sugerat cum ca nu exista interactie pe raza lunga de actiune la nivelul matricei bilipidice.[33]

Studii pe modele de membrana care aveau in compozitie diferite mixturi lipidice, au adus in lumina ideea de domeniu membranar si implicarea acestora la nivel membranar. Diferitele interactiuni intre componentele membranare sunt principalele responsabile de fortele care apar si care duc la segregarea in domenii. Lipsa de potrivire dintre grosimea hidrofobica moleculara, fortele de atractie (de tip van der Waals) si entropia lanturilor lipidice au ca rezultat o organizare pe raza mai lunga a componentelor membranare. In cazul celei mai simple mixturi de doua lipide distincte chimic sau structural, formarea de domenii va fi favorizata datorita schimbului care apare la nivel microscopic intre componentele similare. Desi entropia pledeaza in favoarea unui model aleatoriu molecular de distributie, rezultatele obtinute prin minimizarea energiei libere totale (simulare) sugereaza ca procesele moleculare de formare a domeniilor au loc.[34]

Fig.1 Difuziunea si formarea domeniilor.

A. Intr-o membrana fluida perechile albastru-alb sunt in schimb continuu ducand la aparitia de perechi albastru-albastru si alb-alb , procesul avand loc fara consum de energie, domeniile vor avea tendinta de a dispare datorita proceselor de difuziune.




B. Daca totusi schimburile energetice intre perechi sunt favorabile, se pot forma domenii. La echilibru termodinamic, unele molecule inca difuzeaza fie afara fie in interior, astfel unele vor fi prinse in tranzitie la nivelul domeniilor.[32]

Separarea de faza, de asemenea are un efect semnificativ asupra difuziei laterale a unei molecule. Studii avand la baza mixturi lipidice care contin si colesterol au aratat un status pentru care lipidele sunt strans impachetate si ordonate, dar difuzia laterala este la fel de rapida ca si in statusul de lichid dezordonat. Coexistenta statusului colesterol -lichid ordonat si lichid dezordonat sunt implicate in intelegerea notiunii de domeniu membranar celular.[35]

Membrana celulara este mai degraba un mozaic decat o structura de faza fluida. Diversitatea mare a speciilor lipidice sugereaza un mare grad de combinatii care pot apare. Membranele celulare nu pot fi omogene. Exista multe variante de compozitie locala, organizare asimetrica a monostraturilor lipidice cat si diferente de grosime membranara. In plus, complexitatea de interactii dintre lipide si proteine nu este restrictionata la regiunile hidrofobe transmembranare: rezolutia cristalografica a proteinelor membranare a aratat ca atat domeniile extra si intracelulare ale proteinelor transmembranare pot stabili interactii directe cu suprafata membranara.[36]

Interfata domeniilor la nivelul membranelor celulelor vii poate fi stabilizata de proteine impreuna cu lipidele asociate.[32] Activitatea enzimatica, reciclarea membranara, evenimentele de semnalizare deranjeaza constat echilibrul membranei celulare. Aceste evenimente pot duce la o crestere locala a unui subset de molecule, realizand astfel heterogenitate care duce implicit la aparitia de mici domenii. Rezultatele obtinute prin simulare in silico, au aratat, de exemplu , ca o combinatie intre traficul vezicular spre si dinspre membrana plasmatica si prezenta unei bariere dinamice care se opune difuziei laterale poate duce la formarea de microdomenii membranare.[37]


loading...


Document Info


Accesari: 2132
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )