Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































FLORA ANAEROBA ENDOGENA

biologie


FLORA ANAEROBA ENDOGENA

Cuprinde germeni anaerobi , nesporulati, netoxigeni care sunt frecvent intilniti in cavitatile naturale umane si animale..



Cocii au fost prezentati in cursurile anterioare.

FAMILIA BACTEROIDACEAE

GENUL BACTEROIDES (RISTELLA)

Genul cuprinde 27 de specii dintre care cele mai importante sunt: B. fragilis,B. vulgatum, B. ovatus, B. distasonis si B. Thetaiotaomicron. unele fac parte din flora normala a organismului.

Specia tip este:

BACTEROIDES FRAGILIS (RISTELLA FRAGILIS)

Sunt bacili scurti, grosi cu capetele rotunjite,drepti sau usor incurbati de 2-4 microni lungime.

Nesporulati, imobili, Gramm negativi. Apar izolati, in perechi sau lanturi scurte.

Tulbura uniform bulionul. pe geloza singe dezvolta colonii mici, rotunde, usor transparente, neheolitice. Culturile degaja un miros fetid.

Bila 20% favorizeaza dezvoltarea germenilor.

Sunt strict anaerobi, cresc intre 22-44 gr. C la un pH optim de 7,0. Nu produc indol, H2S, nu reduc nitratii in nitriti. fermeneteaza glucoza, maltoza, lactoza, nu fermenteaza adonita, dulcita, inozita, manita. Hidrolizeaza amidonul. produc acid lactic, acetic, formic, succinic.

B. fragilis determina infectii puerperale, avort septic, septicemii,peritonite, apendicite colecistite, amigdalite, pleurezii purulente, cistite, abcese retrofaringiene, hepatice, rectale, etc.

GENUL FUSOBACTERIUM

Cuprinde actualmente 16 specii saprofite si respectiv conditionat patogene, care traiesc in cavitatile naturale bucala, cai respiratorii superioare la om si animale.

In infectiile umane importanta au speciile: F. necroforum, F.nucleatum, F. mortiferum, F. varium.

Germenii ce fac parte din acest gen au un polimorfism accentuat. Sunt bacili drepti, usor incurbati, uneori ondulati cu extremitati efilate in forma de fus sau rotunjite. Dimensiunile sunt variabile intre 4-16 milimicroni.

Sunt nesporulati, neciliati, existind totusi 2 specii cu cili peritrichi deci mobile. Sunt Gramm negativi.

Usor evidentiabili prin coloratie Giemsa.

Cresc pe medii imbogatite cu ser sau ascita la 37 gr.C si un pH de 7,0. Sunt strict anaerobi. Prezinta proprietati fermentative

slabe. Nu reduc nitratii in nitriti, nu lichefiaza gelatina. produc indol si H2S.

Specia tip este :

Fusobacterium nucleatum care singura sau in asociatie o fegasim in produsele patologice din sinusite, broniste pururlente, pleurite, empieme putride, gangrene pulmonare, peritonite, apendicite gangrenoase, infectii urinare, avorturi empirice, abcese necrotice perianale, hepatice, miliare renale ,etc.

Pe lingaaceste infectii, specii ca F.nucleatum, F. mortiferum, F. plauti agraveaza sau declanseaza procese patologice la nivelul cavitatii bucale: stomatite ulceroase, parodontite superficiale, si profunde, faringite ulcerogangrenoase (angina PLAUT VINCENT).

Speciile din Genl fusobacterium se asociaza frecvent cu treponema vincentii potentindu-si resiproc patogenitatea.

GENUL LEPTOTRICHIA

LEPTOTRICHIA BUCCALIS

Intilnit in cavitatile naturale ale omului in special in cavitatea bucala, si pe mucoasele genitale. Face parte din flora normala a organismului. Sunt bacili Gramm negativi ,drepti sau usor incurbati, imobili. Cresc pe medii speciale cu ser, ascita,

FAMILIA MYCOBACTERIACEAE

GENUL MYCOBACTERIUM

Aceasta familie cuprinde bacili subtiri, rectilinii sau usor incurbati (Gramm pozitivi), imobili, nesporulati, avind tendinta la ramificare (ca si micetele).

Caracteristica lor de grup este o mare capacitate de sinteza lipidica si un comportament special fata de colorantii de anilina. Se coloreaza greu datorita unui factor de rezistenta: ceara D (acidul micolic). o data colorati rezista la decolorare cu acizi minerali deci sunt germeni acido alcoolo rezistenti.

Se foloseste coloratia ZIEHL NIELSEN in care bacilii tuberculosi si leprosi apar rosii, iar restul elemetelor albastru.

GENUL MYCOBACTERIUM

In acest gen sunt cuprinse 54 de specii, dintre care amintim:

- Mycobacterium tuberculosis

- Mycobacterium bovis

- Mycobacterium leprae

- Mycobacterium lepraemurium

MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS

Cuprinde 4 tipuri patogene:

- M. hominis ( cel mai patogen)

- M. bovis ( frecvent patogen)

- M. avium ( rar patogen)

- M. atipice saprofite, conditionat patogene care cuprind la rindul lor 4 grupuri:

a. fotocromogene care sintetizeaza pigmenti in prezenta luminii

b. scotocromogene care sintetizeaza pigmenti la intuneric

c. necromogene

d. cu crestere rapida, la care coloniile apar dupa 3-7 zile de la insamintare.

1.Istoric

Descoperit de Robert Koch in 1882.

2. Habitat

Parazit orbligatoriu nu poate fi gasit in afara organismului, omului,animalelor sau pasarilor netraind liber in natura.

Bacilii de la purtatorii sanatosi sunt putin importanti ei avind o patogenitate scazuta.

Adevaratele surse de infectie le reprezinta excretorii pulmonari, renali sau prin abcedare ganglionara care sunt de fapt bolnavi.

Exista si excretori cuanati in cazurile de tuberculoza osoasa.

Cele mai importante surse de infectie sunt intii oamenii si apoi

animalele

3.Caractere morfologice

Bacili drepti sau usor incurbati de l-4 milimicroni. Pot fi izolati sau in grupuri de 2-3 suprapusi, avind forma literelor X,Z.Y.

Sunt necapsulati, nesporulati, imobili.

Colorati cu coloratia ZIHEL -NIELSEN apar rosii pe fond albastru. Corpul bacterian nu se coloreaza intotdeauna uniform . Colorati dupa metoda Gramm necesita timpi prelungiti decolorare, fiind Gramm pozitivi.

4. Caractere de cultura

Bacilii tuberculosi cresc greu, ritmul de diviziune este de 10-12 ore, motiv pentru care coloniile apar tardiv.



Cel mai rapid apar coloniile de mycobacterii atipice dupa 3-7 zile de la insamintare.

Coloniile de M. hominis apar dupa 4- 6 saptamini de la insamintare.

Coloniile de M. bovis si cele de M. avium apar dupa 6 saptamini.

Cel mai utilizat mediu pentru cultivare este mediul LOWENSTEIN -JENSEN ce contine galbenus de ou , asparagina, saruri minerale,

glicerina si verde malahit.

Incubarea mediilor se face la 37 gr. C pH 6,5- 6,8, timp de 30 -60 de zile.

Bacilii tuberculosi dau colonii de tip R.

Pe medii solide colonile de M. tuberculosis sunt neregulate, uscate, mate, verucoase, usor pigmentate, asemanatoare firmiturilor de piine. M bovis pe mediul cu ou dezvolta colonii netede, lucioase, albicioase, aderente de mediu, usor emulsionabile in ser fiziologic.

Pe mediile lichide, mycobacteriile se dezvolta la suprafata mediului, crescind sub forma unei membrane, sau val care la inceput este fina, aspoi se ingroasa si se intinde progresiv pe toata suprafata mediului, adesea ridicindu-se si pe peretii balonului, lasind dedesupt mediul perfect limpede.

Bacilii dE tip uman fac un val mai gros (dezvoltare eugonica) care se intinde repede in timp ce bacilii de tip bovin fac un val mai subtire, cu o dezvoltare mai lenta (evolutie disgonica) si sunt friabili.

Imaginea microscopicaa culturilor de tulpini patogene si nepatogene este diferita.

Cele patogene se dezvolta cordiform in mediile de cultura sub actiunea unei substante lipidice numita 'cord factor'.

M. tuberculosis poate fi cultivat si in medii sintetice in care germenii pot creste mai repede in 3-4 zile-mediul SAUTON, mediul DUBOS.Aceste medii se utilizeaza in special pentru studierea metabolismului celular, prepararea tuberculinei sau a vaccinului BCG (Bacillus Calmette , Guerin).

M. tuberculosis poate fi cultivat si pe oul embrionat de gaina, cit si in culturi de celule.

5. Caractere biochimice

Strict aerobi.

Produc la 22 gr. C catalaza.

Reduc nitratii in nitriti.

Este niacin pozitiv.

Se dezvolta la un pH usor acid

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Dintre germenii nesporulati, mycobacteriile sunt cele mai rezistente la actiunea diferitilor factori fizici si chimici.

Rezistenta mare se explica prin continutul crescut in lipide al peretelui celular bacterian. La adapost de lumina solara, in produsele patologice rezista 6-8 luni, in lapte citeva saptamini, in praf luni sau chiar ani. Rezista la uscaciune. Sunt rezistenti laactiunea antisepticelor si dezinfectantelor uzuale. Dintre substantele dezinfectante tricrezolul 2%, lizolul 2%, fenolul 5%, glutaraldehida manifesta actiuni bactericide rapide.

Actiunea razelor solare , a ultravioletelor le este nociva omorindu-i in 2-4 ore.

Sunt sensibili la antibiotice si chimioterapice: streptomcina, hidrazida acidului izonicotinic (HIN), acidul paraaminosalicilic, etambutolul, rifampicina (sinerdol).

Dar atentie isi pot cistiga usor rezistenta indusa.

S-au pus in evidenta bacteriofagi activi pentru multe specii de micobacterii.

7. Compozitie chimica

.Tuberculolipidele reprezinta 20-40 % din greutatea uscata a corpului bacilar; continutul in lipide fiind direct proportional cu gradul de patogenitate al bacteriilor.

Cele mai importante componenete lipidice micobacteriene sunt:

- fosfolipidele mycobacteriene sunt localizate in membrana celulara. Insolubile in acetona si solubile in eter. Lipidele micobacteriene determina formarea la locul inocularii a unui ubercul- reactie morfologica caracteristica (celule epiteloide, celule gigant. Imaginea morfopatologica este determinata de tuberculofosfatida

- acizii micolici constituienti acidorezisenti, sunt acizi grasi, constituie o mare parte din peretele celular al mycobacteriilor.

- glicolipide: cordfactorul (dimicolatul de trehaloza) se extrage din culturile mycobacteriene ae formeaza "corzi" si este in raport direct cantitativ cu gradul de virulenta.

- peptidoglicolipidele sunt reprezentate de ceara D extrasa din M. Tuberculosis, solubila in cloroform.

2.Tuberculoproteinele sunt antigenice. Cplate cu lipidele raspund de sensibilizarea organismului (reactia la tuberculina IDR). Este foarte toxica pentru organismul tuberculos, hipersensibilizat determinind necroza tisulara si tulburari generale.

3. Tuberculopoizaharidele legate de proteinele sau lipidele bacteriene. Au caracter de haptena. Adsorbite pe hematii normale le fac aglutinabile de serurile specifice.

8.Caractere de patogenitate

Este data de capacitatea de multiplicare intracelulara si de capacitatea de invazivitate.

Capacitatea de multiplicare intracelulara este data de A somatic (ceruri) care rezista la actiunea enzimelor lizozomale.

Boala data de bacilii tuberculosi se numeste tuberculoza, cea mai frecventa localizare este cea pulmonara.

Bacilii se trasmit fie direct prin picaturi Pflugge sau cel mai ades indirect.

9. Structura antigenica

Nu s-au putut evidentia deosebiri imunologice nete intre M. tuberculosis si M. bovis.

Lipsa specificitatii face posibila imunizarea incrucisata astfel : cu bacilii de origine bovina ( cum este vac. BCG) se poate obtine o imunizare activa fata de bacilii virulenti de tip uman.

Contin antigenele somatice reprezentate de proteine, polizaharide, lipide mentionate mai sus. Cele mai importante lipide sunt:

- lipidele acetonsolubile

- lipidele acetonoinsolubile

- lipide cloroformosolubile (cerurile)

In afara acestor antigene mai exista si tuberculina (solubila).

9. Raspunsul imun




Germenii patrun si se localizeaza la nivelul ganglionilor hilari unde se multiplica intacelular formind afectul primar.

Leziunile din infectia primara sunt amplificate de raspunsul imun calular care apare dupa 2-3 saptamini. Raspunsul imun pentru

infectia primara nu realizeaza protectia.

Limfocitele T elibereaza mai multe tipuri de limfokine:

- de tranfer a sensibilizarii, cu rol chemotactic pozitiv.

- cu rol blastic

- de inhibitie a migrarii neutrofilelor si macrofagelor.

Aceste limfokine determina o aglomerare de dcelule, care duce la cresterea dimensiunilor foliculilor tuberculosi.

Apar si limfokine cu rol litic (limfotoxine), limfokine de activare a neutrofilelor si limfokine de activare a macrofagelor.

macrofagele activate determina o activare a limfocitelor T obisnuite care nu au venit in contact cu Ag. Se formeaza interleukina I, care are actiune de stimulare a activitatii limfocitelor T efectoare.

Se formeaza astfel necroza, tesutul necrozat se elimina pe cale respiratorie) deci se elimina vacili virulenti) sau se pot elimina pe cale sanguina, ceea ce duce la o localizare renala, meningeala, ganglionara, digestiva. Aceste forme sunt de obicei

secundare.

Atentie : in plamin pot exista si leziuni apicale ca leziuni secundare.

Foarte multe infectii tuvberculoase nu duc la infectii generalizate ci merg spre vindecare datorita mijloacelor de aparare nespecifica a organismului.

Raspunsul imun celular este negativ fata de infectia primara si este pozitiv la suprainfectie. Apare si un raspuns umoral (apar Ac) care are valoare in diagnosticul tuberculozei.

9.Infectia experimentala

Cobaiul infectat subcutan pe fata interna a coapsei cu M. bovis sau tuberculosis, va prezenta urmatoarea simptomatologie:

scadere in greutate, nodul care apoi ulcereaza ( sancru cu margini neregulate si o materie cazeoasa cenusiu- murdara), hipertrofia si cazeificarea ganglionilor limfatici, zone cazeoase in ficat, splina.

10. Boala la om

Virulenta b. tuberculozei pare conditionata de o substanta lipidica: facotr cord, de inhibarea fagocitozei, de actiunea citotoxica si citolitica.

Calea de acces cel mai frecvent aeriana (picaturi Pfluge sau praful infectat), digestiva prin lapte crud sau insuficient fiert, preparate si derivate de lapte, rarisim pe cale cutaneo mucoasa, genitala, etc.

Indiferent de localizare tuberculoza poate fi diferentiata in primoinfectia tuberculoasa si tuberculoza de reinfectie.

Primoinfectia tuberculoasa este procesul de patrundere al bacilului Koch in organismul neimunizat. Prin cai limfatice ajung in ganlionii limfatic regionali, ductul toracic, curent sanguin, plamin.In difernet de localizare in cazul primoinfectiei apare o reactie exudativa acuta - complexul tuberculos primar, care se vindeca repede cazeinficindu-se si calcificindu-se. Imunologic se

se constata pozitivarea reactiei la tuberculina.

Boala tuberculoasa de reinfectie este rezultatul unei infectii endogene din leziuni primare sau al unei infectii exogene masive, repetate la copiii mici, adolescentii slab dezvoltati, subalimentati sau la adultii cu reactivitate scazuta. Infectia este mai grava cu leziuni proliferative, formarea tuberculilor, cu catzeificare, fibroza. De obicei ganglionii regionali nu particicpa la acest proces. tesutul cazeificat poate evolua fie spre topire prin froemarea cavernelor, fie spre calcificare.

Diferenta dintre primoinfectie si reinfectie se demonstreaza experimental prin fenomenul lui Koch.

Fenomenul Koch demonstreaza ca la cobaiul aflat in plina infectie tuberculoasa se inoculeaza intradermic o noua doza de bacili tuberculosi, se produce o reactie precoce ( de tip anamnestic) de

necroza urmata de eliminarea escarei dermice.

11.Epidemiologie

Sursa este omul bolnav sau purtator de germeni.

Calea de transmitere directa si indirecta.

Receptivitatea generala indiferent de virsta.

Profilaxia nespecifica se refera la depistarea, izolarea si tratarea sursei si cresterea rezistentei nesocifice.

Profilaxia specifica vacinarea BCG cu germeni de provenienta bovina..

MYCOBACTERIILE ATIPICE

Au fost izolati de la bolnavii diagnosticati de tuberculoza pulmonara si extrapulmonara germeni acidorezistenti care difera de M. tuberculosis.

Din grupul mycobacteriilor atipice fac parte bacili acidorezistenti, fie mai lungi sau mai scurti decit bacilii tuberculosi si mai granulosi.Formeaza in majoritatea cazurilor colonii S si rareori R, cremoase, usor suspendabile in ser fiziologic. Unele prezinta o pigmentatie galben portocalie, galbena, rosie indusa sau nu de lumina.

Cresc in prezenta NaCl 5% , 3%, sunt rezistente la PAS. Sunt niacin negative. Unele produc catalaza, ureaza. Sunt apatogene pentru cobai si iepuri si unele patogene pentru soarece.

Conform clasificarii lui RUNYON in functie de intensitatea pigmentogenezei, in prezenta luminii si a rapididtatii cresteri exista 4 grupe:

- Fotocromogenii (M.kansasii) ce formeaza colonii galben portocalii, chiar dupa o expunere de citeva secunde la lumina.

Este patogen pentru om provocind afectiuni bronhopulmonare.

- Scotocromogenii (M. scrofulaceum) se pigmenteaza la intuneric formind colonii de culoare galbena si la lumina determinid colonii de culoare rosie.

- Nefotocromogenii (M.avius) sunt heterogeni, majoritatea dind colonii nepigmentate sau slab pigmentate alb galbui. Pot determina procese tipice ca in tuberculoza.

- Bacilii cu crestere rapida (3-5 zile) nu sunt pigmentati (M.phlei, M. smegmatis, M. gastri, M. fortuitum). Sunt in general tulpini saprofite dar pot da si afectiuni pulmonare (M. fortuitum).

La om mycobacteriile determina boala numita micobacterioza (afectiuni pulmonare, adenopatii cervicale, leziuni cutanate, osoase, meningiene, testiculare).



MYCOBACTERIUM LEPRAE.

Descoperit de Hansen in l874

1.Definitie

2. Habitat

Bacterie strict parazita pentru om.

3.Caractere morfologice

Bacil fin, usor incurbat lung de l,5- 8milimicroni. Sunt alocooloacidorezistenti. la coloratia ZIEHL NIELSEN apar rosii intens, adeseori cu granulatii ce depasesc conturul bacteriei. Corpii bacilari sunt dispusi unul linga altul asemanatori tigarilor intr-un pachet.

Sunt strict intracelulari.

4. Caractere de cultura

Bacilul leprei nu a putut fi cultivat pe nici unul din mediile de cultura cunoscute.

Se cultiva doar pe om .

Totusi pe soricelul alb timectomizat si iradiat, bacilul leprei creste putin . Se extrage astfel un Ag numit lepromina care se utilizeaza in diagnosticul leprei (reactia Mitsuda).

Au o multiplicare strict intracelulara unde formeaza Grammezi numite globi leprosi.

5. Caractere biochimice

Prezinta rezistenta la baze , alcooli , acizi datorita cerurilor din peretele bacterian.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Foarte rezistent in mediul extern.

Sensibil la sulfone si rifampicina.

7. Structura antigenica

Bacilul lepros detine un Ag de grup, Ag de gen si Ag de specie.

Antigenele bacilului lepros sunt foarte asemanatoare cu cele ale B.K.

Persoanele vacinate antituberculos nu fac lepra.

Un lepros are IDR ul la tuberculina pozitiv.

8.Caractere de patogenitate

M. leprae este patogen prin multiplicare strict intracelulara si invazivitate din aproape in aproape.

Boala se numeste lepra si se transmite prin secretiile patologice eliminate de bolnavi. Contactul infectant trebuie sa fie prelungit, favorizat de conditii de igiena precare.. incubatia este lunga de la l- 5 ani.

Primul loc unde apar globii leprosi este mucoasa nazala .

9. Raspunsul imun

Este de tip umoral si celular.

10. Boala la om

Rxista 2 feluri de lºepra:

- lepra tuberculoida (uscata) care este forma benigna, caracterizata prin foliculi granulomatosi care nu au tendinta la ulceratii, evolutia lor fiind foarte lenta.

- lepra lepromatoasa ( umeda) care este forma maligna. Se caracterizeaza prin leziuni de tip proliferativ, cu evolutie rapida.

In ambele tipuri de lepra este afectat tesutul nervos periferic, ducind lºa aparitia amputatiilor spontane nedureroase prin atrofia nervilor periferici, la nivelul membrelor si extremitatilor.

Lepra este o boala cu evolutie cronica 8- 4o de ani.

Tratament

Sensibil la sulfone, rifampicina, clorfazimina, tratametul estede durata , faciut de la depistarea precoce in 5 ani poate duce la vindecarea bolnavului.

11.Epidemiologie

Boala mai frecventa la tropice evolueaza sporadic si in zonele temperate, unde bolnavii traiesc izolati in colectivitati inchise, in leprozerii.

Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav.

Calea de transmitere este numai directa, necesitind un contact indelungat .

Receptivitatea depinde de rezistenta organismului.

Profilaxia este nespecifica iar pentru cea specifica se indica vaccinarea BCG.

.













Document Info


Accesari: 4604
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )