Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































FLORA ANAEROBA ENDOGENA

biologie












ALTE DOCUMENTE

Broastele
FUNCTIA SENZITIVO-SENZORIALA A SISTEMULUI NERVOS
INMULTIREA PLANTELOR
Generalitati despre ereditate
SINDROAME AUTOZOMICE
INTRODUCERE in biologia microorganismelor
Racul de rau
AMINOACIZII
GLUCIDE CU IMPORTANTA BIOLOGICA
RELATIILE DINTRE MORFOGENEZA, SPECIATIE SI EVOLUTIE

FLORA ANAEROBA ENDOGENA

Cuprinde    germeni anaerobi , nesporulati, netoxigeni care    sunt frecvent intilniti in cavitatile naturale umane si animale..



Cocii au fost prezentati in cursurile anterioare.

FAMILIA BACTEROIDACEAE

GENUL BACTEROIDES (RISTELLA)

Genul cuprinde 27 de specii dintre care cele mai importante sunt: B.    fragilis,B. vulgatum, B.    ovatus, B. distasonis    si B. Thetaiotaomicron. unele    fac parte din    flora normala a organismului.

Specia tip este:

BACTEROIDES FRAGILIS (RISTELLA FRAGILIS)

Sunt    bacili scurti, grosi cu capetele rotunjite,drepti    sau usor incurbati de 2-4 microni lungime.

Nesporulati, imobili, Gramm negativi. Apar izolati, in perechi sau lanturi scurte.

Tulbura uniform bulionul. pe geloza singe dezvolta colonii mici, rotunde, usor    transparente, neheolitice.    Culturile degaja un miros fetid.

Bila 20% favorizeaza dezvoltarea germenilor.

Sunt    strict anaerobi, cresc intre 22-44 gr. C la un pH optim de 7,0.    Nu produc indol,    H2S, nu reduc    nitratii in nitriti. fermeneteaza    glucoza, maltoza, lactoza, nu fermenteaza adonita, dulcita,    inozita, manita. Hidrolizeaza amidonul. produc    acid lactic, acetic, formic, succinic.

B.    fragilis determina infectii    puerperale, avort septic, septicemii,peritonite,    apendicite colecistite, amigdalite, pleurezii purulente, cistite, abcese retrofaringiene, hepatice, rectale, etc.

GENUL FUSOBACTERIUM

Cuprinde    actualmente 16 specii    saprofite si respectiv conditionat patogene, care traiesc in cavitatile naturale bucala, cai respiratorii superioare la om si animale.

In    infectiile umane importanta    au speciile: F.    necroforum, F.nucleatum, F. mortiferum, F. varium.

Germenii ce fac parte din acest gen au un polimorfism accentuat. Sunt bacili    drepti, usor incurbati,    uneori ondulati cu extremitati    efilate in forma de fus sau rotunjite.    Dimensiunile sunt variabile intre 4-16 milimicroni.

Sunt    nesporulati, neciliati, existind totusi 2 specii cu cili peritrichi deci mobile. Sunt Gramm negativi.

Usor evidentiabili prin coloratie Giemsa.

Cresc    pe medii imbogatite cu ser sau ascita la 37 gr.C si un pH de 7,0. Sunt strict anaerobi. Prezinta proprietati fermentative

slabe.    Nu reduc nitratii in nitriti, nu lichefiaza    gelatina. produc indol si H2S.

Specia tip este :

Fusobacterium    nucleatum care singura sau in asociatie o fegasim in    produsele patologice din    sinusite, broniste pururlente, pleurite, empieme    putride, gangrene pulmonare,    peritonite, apendicite     gangrenoase, infectii urinare,    avorturi empirice, abcese necrotice perianale, hepatice,    miliare renale ,etc.

Pe lingaaceste infectii, specii ca F.nucleatum, F. mortiferum, F. plauti agraveaza sau declanseaza procese patologice    la nivelul cavitatii bucale: stomatite ulceroase, parodontite    superficiale, si profunde, faringite ulcerogangrenoase (angina PLAUT VINCENT).

Speciile din Genl fusobacterium se asociaza frecvent cu treponema vincentii potentindu-si resiproc patogenitatea.

GENUL LEPTOTRICHIA

LEPTOTRICHIA BUCCALIS

Intilnit in cavitatile    naturale ale omului    in special in cavitatea bucala, si pe mucoasele genitale. Face parte din flora normala    a organismului. Sunt bacili Gramm negativi ,drepti sau usor incurbati, imobili. Cresc pe medii speciale cu ser, ascita,

FAMILIA MYCOBACTERIACEAE

GENUL MYCOBACTERIUM

Aceasta familie cuprinde bacili subtiri, rectilinii    sau usor incurbati (Gramm pozitivi), imobili, nesporulati, avind tendinta la ramificare (ca si micetele).

Caracteristica    lor de grup este o mare capacitate    de sinteza lipidica si    un comportament special    fata de colorantii    de anilina. Se coloreaza greu datorita unui factor de rezistenta: ceara    D (acidul micolic). o data colorati rezista la decolorare     cu acizi minerali deci sunt germeni acido alcoolo rezistenti.

Se foloseste coloratia ZIEHL NIELSEN in care bacilii tuberculosi si leprosi apar rosii, iar restul elemetelor albastru.

GENUL MYCOBACTERIUM

In acest gen sunt cuprinse 54 de specii, dintre care amintim:

- Mycobacterium tuberculosis

- Mycobacterium    bovis

- Mycobacterium    leprae

- Mycobacterium lepraemurium

MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS

Cuprinde 4 tipuri patogene:

- M. hominis ( cel mai patogen)

- M. bovis ( frecvent patogen)

- M. avium ( rar patogen)

- M. atipice saprofite, conditionat patogene care cuprind la rindul lor 4 grupuri:

a. fotocromogene care sintetizeaza pigmenti in prezenta luminii

b. scotocromogene care sintetizeaza    pigmenti la intuneric

c. necromogene

d. cu crestere rapida, la care coloniile apar dupa 3-7 zile de la insamintare.

1.Istoric

Descoperit de Robert Koch in 1882.

2. Habitat

Parazit    orbligatoriu    nu poate fi gasit in    afara organismului, omului,animalelor sau pasarilor netraind liber in natura.

Bacilii de la purtatorii sanatosi sunt putin importanti ei avind o patogenitate scazuta.

Adevaratele surse de infectie le reprezinta excretorii pulmonari, renali sau prin abcedare ganglionara care sunt de fapt bolnavi.

Exista si excretori cuanati in cazurile de tuberculoza osoasa.

Cele mai importante surse de infectie sunt intii oamenii si apoi

animalele

3.Caractere morfologice

Bacili    drepti sau usor incurbati de l-4    milimicroni.    Pot fi izolati sau in grupuri de 2-3 suprapusi, avind forma    literelor X,Z.Y.

Sunt necapsulati, nesporulati, imobili.

Colorati cu coloratia ZIHEL -NIELSEN apar rosii pe fond albastru. Corpul bacterian    nu se coloreaza intotdeauna uniform .    Colorati dupa    metoda Gramm necesita timpi prelungiti decolorare, fiind Gramm pozitivi.

4. Caractere de cultura

Bacilii tuberculosi cresc greu, ritmul de diviziune este de 10-12 ore, motiv pentru care coloniile apar tardiv.



Cel    mai rapid apar coloniile de mycobacterii atipice    dupa 3-7 zile de la insamintare.

Coloniile de M. hominis apar dupa 4- 6 saptamini de la insamintare.

Coloniile de M. bovis si cele de M. avium apar dupa 6 saptamini.

Cel mai utilizat mediu pentru cultivare este mediul LOWENSTEIN -JENSEN ce contine galbenus de ou , asparagina, saruri minerale,   

glicerina si verde malahit.

Incubarea mediilor se face la 37 gr. C pH 6,5- 6,8, timp de 30    -60 de zile.

Bacilii tuberculosi dau colonii de tip R.

Pe    medii solide colonile de M. tuberculosis sunt    neregulate, uscate,    mate, verucoase, usor    pigmentate,    asemanatoare firmiturilor de piine. M bovis pe mediul cu ou dezvolta    colonii netede,    lucioase, albicioase, aderente    de mediu, usor emulsionabile in ser fiziologic.

Pe    mediile lichide, mycobacteriile se    dezvolta la suprafata mediului,    crescind sub forma unei membrane, sau val care    la inceput este fina, aspoi se ingroasa si se intinde progresiv    pe toata suprafata mediului,    adesea ridicindu-se    si pe peretii balonului, lasind dedesupt mediul perfect limpede.

Bacilii    dE tip uman fac un val mai gros (dezvoltare eugonica) care    se intinde repede in timp ce bacilii de tip bovin    fac un val mai subtire, cu o dezvoltare mai lenta (evolutie disgonica) si sunt friabili.

Imaginea    microscopicaa    culturilor de tulpini    patogene si nepatogene este diferita.

Cele    patogene se dezvolta cordiform in mediile de cultura sub actiunea unei    substante lipidice    numita 'cord factor'.

M.    tuberculosis poate fi cultivat si in medii sintetice in care germenii pot creste mai repede in 3-4 zile-mediul SAUTON, mediul DUBOS.Aceste    medii se utilizeaza in special    pentru studierea metabolismului celular, prepararea tuberculinei sau a    vaccinului BCG (Bacillus Calmette , Guerin).

M. tuberculosis poate fi cultivat si pe oul embrionat de gaina, cit si in culturi de celule.

5. Caractere biochimice

Strict aerobi.

Produc la 22 gr. C catalaza.

Reduc nitratii in nitriti.

Este niacin pozitiv.

Se dezvolta la un pH usor acid

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si     biologici

Dintre    germenii nesporulati, mycobacteriile sunt    cele mai rezistente la actiunea diferitilor factori fizici si chimici.

Rezistenta    mare se explica prin continutul crescut in lipide al peretelui    celular bacterian. La adapost de lumina solara,    in produsele patologice rezista 6-8 luni, in lapte citeva saptamini, in praf luni sau chiar ani. Rezista la uscaciune. Sunt rezistenti laactiunea antisepticelor si    dezinfectantelor    uzuale. Dintre substantele dezinfectante tricrezolul 2%, lizolul 2%,    fenolul     5%, glutaraldehida    manifesta actiuni bactericide rapide.

Actiunea    razelor solare , a ultravioletelor    le este nociva omorindu-i in 2-4 ore.

Sunt    sensibili la antibiotice si    chimioterapice:    streptomcina,    hidrazida    acidului    izonicotinic    (HIN),    acidul paraaminosalicilic, etambutolul, rifampicina (sinerdol).

Dar atentie isi pot cistiga usor rezistenta indusa.

S-au pus in evidenta bacteriofagi activi pentru multe specii de micobacterii.

7. Compozitie chimica

.Tuberculolipidele    reprezinta 20-40 % din greutatea uscata a corpului bacilar; continutul in lipide fiind direct proportional cu gradul de patogenitate al bacteriilor.

Cele mai importante componenete lipidice micobacteriene sunt:

- fosfolipidele    mycobacteriene    sunt localizate in    membrana celulara.    Insolubile in acetona    si solubile in    eter. Lipidele micobacteriene determina formarea la locul inocularii    a unui ubercul- reactie morfologica caracteristica (celule epiteloide, celule gigant.    Imaginea morfopatologica este    determinata de tuberculofosfatida

- acizii    micolici constituienti acidorezisenti, sunt    acizi grasi,    constituie o mare    parte din peretele    celular al mycobacteriilor.

- glicolipide:    cordfactorul    (dimicolatul    de trehaloza) se extrage    din culturile mycobacteriene    ae formeaza "corzi" si este in raport direct cantitativ cu gradul de virulenta.

- peptidoglicolipidele sunt reprezentate de ceara D extrasa din M. Tuberculosis, solubila in cloroform.

2.Tuberculoproteinele sunt antigenice. Cplate cu lipidele raspund de sensibilizarea organismului (reactia la tuberculina IDR). Este foarte toxica pentru organismul    tuberculos, hipersensibilizat determinind necroza tisulara si tulburari generale.

3. Tuberculopoizaharidele legate de    proteinele sau lipidele bacteriene. Au caracter de haptena. Adsorbite pe hematii normale le fac aglutinabile de serurile specifice.

8.Caractere de patogenitate

Este    data de capacitatea de multiplicare intracelulara si    de capacitatea de    invazivitate.

Capacitatea de multiplicare intracelulara este data de A somatic (ceruri) care rezista la actiunea    enzimelor lizozomale.

Boala data de bacilii tuberculosi se numeste tuberculoza, cea mai frecventa localizare este cea pulmonara.

Bacilii se trasmit fie direct prin picaturi Pflugge sau cel mai ades indirect.

9. Structura antigenica

Nu    s-au putut evidentia deosebiri imunologice nete    intre M. tuberculosis si M. bovis.

Lipsa    specificitatii face posibila imunizarea incrucisata astfel : cu bacilii    de origine bovina ( cum este vac.    BCG) se poate obtine o imunizare activa fata de bacilii virulenti de tip uman.

Contin    antigenele    somatice reprezentate de    proteine, polizaharide,    lipide mentionate mai sus. Cele     mai importante lipide sunt:

- lipidele acetonsolubile

- lipidele acetonoinsolubile

- lipide cloroformosolubile (cerurile)

In afara acestor antigene mai exista si tuberculina (solubila).

9. Raspunsul    imun




Germenii patrun si se localizeaza la nivelul ganglionilor hilari unde se multiplica intacelular formind afectul primar.

Leziunile    din infectia primara sunt amplificate de raspunsul imun calular care apare dupa 2-3 saptamini. Raspunsul imun pentru

infectia primara nu realizeaza protectia.

Limfocitele T elibereaza mai multe tipuri de limfokine:

- de tranfer a sensibilizarii, cu rol chemotactic pozitiv.

- cu rol blastic

- de inhibitie a migrarii neutrofilelor si macrofagelor.

Aceste limfokine determina o aglomerare de dcelule, care duce la cresterea dimensiunilor foliculilor tuberculosi.

Apar    si limfokine cu rol    litic (limfotoxine), limfokine    de activare a neutrofilelor si limfokine de activare a macrofagelor.

macrofagele    activate determina o    activare a limfocitelor    T obisnuite care nu    au venit in contact    cu Ag. Se    formeaza interleukina    I, care are actiune de    stimulare a activitatii limfocitelor T efectoare.

Se    formeaza astfel necroza, tesutul necrozat se elimina pe cale respiratorie)    deci se elimina vacili    virulenti) sau se    pot elimina pe cale sanguina, ceea ce duce la o localizare renala, meningeala, ganglionara, digestiva. Aceste forme sunt de obicei

secundare.

Atentie    : in plamin pot exista si leziuni apicale ca    leziuni secundare.

Foarte    multe infectii tuvberculoase    nu duc la    infectii generalizate    ci merg spre vindecare datorita mijloacelor    de aparare nespecifica a organismului.

Raspunsul    imun celular este negativ fata de infectia primara si este    pozitiv la suprainfectie. Apare si un raspuns umoral (apar Ac) care are valoare in diagnosticul tuberculozei.

9.Infectia experimentala

Cobaiul infectat    subcutan pe fata interna a coapsei cu M. bovis sau tuberculosis, va prezenta urmatoarea simptomatologie:

scadere    in greutate, nodul care apoi    ulcereaza ( sancru    cu margini neregulate si    o materie cazeoasa cenusiu-    murdara), hipertrofia    si cazeificarea ganglionilor    limfatici,    zone cazeoase in ficat, splina.

10. Boala la om

Virulenta    b. tuberculozei pare conditionata    de o substanta lipidica:    facotr cord, de inhibarea fagocitozei, de    actiunea citotoxica si citolitica.

Calea    de acces cel mai frecvent aeriana (picaturi Pfluge    sau praful infectat), digestiva prin lapte crud sau insuficient fiert, preparate si derivate de lapte, rarisim pe cale cutaneo mucoasa, genitala, etc.

Indiferent    de localizare tuberculoza poate fi diferentiata in    primoinfectia tuberculoasa si    tuberculoza de reinfectie.

Primoinfectia    tuberculoasa    este procesul de    patrundere al bacilului Koch in organismul neimunizat. Prin cai limfatice ajung in ganlionii limfatic regionali, ductul toracic, curent    sanguin, plamin.In difernet de localizare in cazul primoinfectiei apare o reactie exudativa acuta - complexul tuberculos primar, care    se vindeca repede cazeinficindu-se si calcificindu-se. Imunologic se

se constata pozitivarea reactiei la tuberculina.

Boala    tuberculoasa de reinfectie este rezultatul unei    infectii endogene din leziuni primare sau al unei infectii exogene masive, repetate la copiii    mici, adolescentii slab    dezvoltati, subalimentati    sau la adultii cu reactivitate    scazuta. Infectia este mai grava cu leziuni proliferative, formarea tuberculilor, cu catzeificare,    fibroza. De obicei ganglionii    regionali nu particicpa la acest proces. tesutul cazeificat poate evolua fie spre topire prin froemarea cavernelor, fie spre calcificare.

Diferenta    dintre primoinfectie si reinfectie se    demonstreaza experimental prin fenomenul lui Koch.

Fenomenul Koch demonstreaza ca la cobaiul aflat in plina infectie tuberculoasa    se inoculeaza intradermic o noua doza de    bacili tuberculosi, se produce o reactie precoce ( de tip anamnestic) de

necroza urmata de eliminarea escarei dermice.

11.Epidemiologie

Sursa este omul bolnav sau purtator de germeni.

Calea de transmitere directa si indirecta.

Receptivitatea generala indiferent de virsta.

Profilaxia    nespecifica    se refera la    depistarea,    izolarea si tratarea sursei si cresterea rezistentei nesocifice.

Profilaxia    specifica vacinarea BCG cu germeni de provenienta bovina..

MYCOBACTERIILE ATIPICE

Au    fost izolati de la bolnavii diagnosticati de    tuberculoza pulmonara si extrapulmonara    germeni acidorezistenti care    difera de M. tuberculosis.

Din    grupul mycobacteriilor atipice    fac parte bacili acidorezistenti, fie    mai lungi sau mai scurti    decit bacilii tuberculosi si mai granulosi.Formeaza in majoritatea    cazurilor colonii    S si rareori R, cremoase,    usor suspendabile in    ser fiziologic.    Unele prezinta o    pigmentatie galben portocalie, galbena, rosie indusa sau nu de lumina.

Cresc    in prezenta NaCl 5% , 3%, sunt rezistente la PAS.    Sunt niacin negative. Unele produc catalaza, ureaza. Sunt    apatogene pentru cobai si iepuri si unele patogene pentru soarece.

Conform    clasificarii lui RUNYON    in functie de    intensitatea pigmentogenezei,    in prezenta luminii si a rapididtatii    cresteri exista 4 grupe:

-    Fotocromogenii    (M.kansasii) ce formeaza    colonii galben portocalii, chiar dupa o expunere de citeva    secunde la lumina.

Este patogen pentru om provocind afectiuni bronhopulmonare.

-    Scotocromogenii (M. scrofulaceum) se pigmenteaza la intuneric formind    colonii de culoare galbena    si la lumina    determinid colonii    de culoare rosie.

- Nefotocromogenii (M.avius) sunt heterogeni,    majoritatea dind colonii nepigmentate    sau slab pigmentate    alb galbui. Pot determina procese tipice ca in tuberculoza.

-    Bacilii cu crestere rapida (3-5 zile) nu    sunt pigmentati (M.phlei, M. smegmatis, M. gastri, M. fortuitum). Sunt in general tulpini saprofite    dar pot da    si afectiuni pulmonare    (M. fortuitum).

La    om mycobacteriile determina    boala numita micobacterioza (afectiuni pulmonare,    adenopatii cervicale,    leziuni cutanate, osoase, meningiene, testiculare).



MYCOBACTERIUM LEPRAE.

Descoperit de Hansen in l874

1.Definitie

2. Habitat

Bacterie strict parazita pentru om.

3.Caractere morfologice

Bacil    fin, usor incurbat    lung de l,5-    8milimicroni.    Sunt alocooloacidorezistenti.    la coloratia ZIEHL NIELSEN    apar rosii intens, adeseori cu granulatii ce depasesc conturul    bacteriei. Corpii    bacilari sunt dispusi    unul linga altul    asemanatori tigarilor intr-un pachet.

Sunt strict intracelulari.

4. Caractere de cultura

Bacilul leprei nu a putut fi cultivat pe nici unul din mediile de cultura cunoscute.

Se cultiva doar pe om .

Totusi    pe soricelul alb timectomizat si iradiat, bacilul leprei    creste putin . Se extrage astfel un Ag numit lepromina care se utilizeaza in diagnosticul leprei (reactia Mitsuda).

Au    o multiplicare strict intracelulara unde formeaza    Grammezi numite    globi leprosi.

5. Caractere biochimice

Prezinta rezistenta la baze , alcooli , acizi datorita cerurilor din peretele bacterian.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si     biologici

Foarte rezistent in mediul extern.

Sensibil    la sulfone si    rifampicina.

7. Structura antigenica

Bacilul lepros detine un Ag de grup, Ag de gen si Ag de specie.

Antigenele bacilului lepros sunt foarte asemanatoare cu cele ale B.K.

Persoanele vacinate antituberculos nu fac lepra.

Un lepros are IDR ul la tuberculina pozitiv.

8.Caractere de patogenitate

M. leprae este patogen prin multiplicare strict intracelulara si invazivitate din aproape in aproape.

Boala se numeste lepra si se transmite prin secretiile patologice eliminate    de bolnavi. Contactul    infectant trebuie sa    fie prelungit,    favorizat de conditii de igiena    precare.. incubatia este lunga de la l- 5 ani.

Primul loc unde apar globii leprosi este mucoasa nazala .

9. Raspunsul    imun

Este de tip umoral si celular.

10. Boala la om

Rxista 2 feluri de lºepra:

- lepra    tuberculoida    (uscata) care este    forma benigna, caracterizata prin foliculi granulomatosi care nu au tendinta la ulceratii, evolutia lor fiind foarte lenta.

-    lepra lepromatoasa (    umeda) care este forma    maligna. Se caracterizeaza prin    leziuni de tip    proliferativ,    cu evolutie rapida.

In ambele tipuri de lepra este afectat tesutul nervos periferic, ducind lºa    aparitia amputatiilor spontane    nedureroase    prin atrofia    nervilor periferici, la    nivelul membrelor si extremitatilor.

Lepra este o boala cu evolutie cronica 8- 4o de ani.

Tratament

Sensibil    la sulfone, rifampicina, clorfazimina, tratametul estede durata , faciut de la depistarea precoce in 5 ani poate duce la vindecarea bolnavului.

11.Epidemiologie

Boala    mai frecventa la tropice evolueaza sporadic si in zonele temperate, unde    bolnavii traiesc izolati    in colectivitati inchise, in leprozerii.

Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav.

Calea    de transmitere este numai directa, necesitind un    contact indelungat .

Receptivitatea depinde de rezistenta organismului.

Profilaxia    este nespecifica iar pentru cea specifica se    indica vaccinarea BCG.

.













Document Info


Accesari: 4926
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )