Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































GENUL KLEBSIELLA

biologie












ALTE DOCUMENTE

Celula
Test scris la Biologie
Tesuturi de animale
Structura proteinelor
TESUTURI VEGETALE
Cafeaua - de la arbore la ceasca
PIELEA
Organele sexuale masculine
PREA SIMTITOARELE
MALADII EREDITARE SEX-LINKATE

GENUL KLEBSIELLA

Este o grupare de  Enterobacteriaceae  conditionat patogene, imobile, capsulate, care fermenteaza   glucoza cu producere de mari cantitati de gaz (exceptie Klebsiella  rhinoscleromatis).




1. Taxonomie

genul este alcatuit din 6 specii care se diferentiaza printr-un set minim de  teste biochimice. 

- Klebsiella pneumoniae,

- Klebsiella ozaenae,

- Klebsiella rhinoscleromatis,

- Klebsiella oxytoca,

- Klebsiella ornitinolytica,

        - Klebsiella planticola

2. Habitat

         Sunt germeni saprofiti, conditionat patogeni,  prezenti  in caile respiratorii  si  in intestinul omului. Sunt larg raspanditi  in natura regasindu-se pe sol, plante,  apele de suprafata, etc. Klebsiella pneumoniae si oxytoca sunt enterobacteriile cel mai frecvent incriminate in infectiile intraspitalicesti. Ambele specii au fost izolate din bronhopnemonii, infectii urinare, enterite mai ales la copii si in postoperator in complicatii septice localzate sau generalizate.  Septicemiile cu Klebsiella au un  prognostic infaust.

Klebsiella rhinoscleromatis si Klebsiella ozenae sunt exceptional de rar intanite in patologia ORL in  tara noastra.

3.Caractere morfologice

Sunt  bacili Gramm negativi,  scurti dispusi in diplo   sau in lanturi scurte.

Prezinta o capsula cu dimensiuni  de 2-3 ori mai mari decat diametrul bacteriei. Nu au flageli, deci sunt imobili.

In  produsele  patologice apar  sub forma de cocobacili  inconjurati de  o capsula de natura polizaharidica  (D-glucoza,  fucoza,  acid uronic).

4. Caractere de cultura

Nu  sunt  germeni  pretentiosi: cresc pe  geloza  simpla,  geloza lactozata,  pe care    dezvolta  colonii  foarte  bombate,   alb cenusii,  lucioase cu aspect mucos (M) care dupa o perioada de incubare prelungita prezinta fenomenul de confluare si curgere pe suprafata mediului..

In bulion, Klebsiellele cresc abundent.

Pe medii lactozate  sunt lactozo pozitive.

5. Caractere biochimice

Sunt aerobe si facultativ anaerobe.

Temperatura  optima de crestere este de 370 C, dar cresc si la temperatura   camerei. 

Pe mediile multitest au urmatoarea comportare enzimatica:

-         pe mediul TSI  sunt glucozo pozitivi si uneori fermenteaza glucoza cu producere de gaz, sunt lactozo-pozitivi, nu produc hidrogen sulfurat;

-         pe mediul MIU sunt imobili,indol negativi si ureazo-pozitivi;

-         pe mediul Simmnons  pot creste avand ca unica sursa de carbon citratul .

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si  biologici

Este un germene care rezista bine in conditiile mediului extern, fiind  unul din cei mai temuti germeni de spital. La  temperatura camerei si la intuneric pot rezista saptamani chiar luni de zile.

Caldura umeda ii omoara la 55 0C, in     30 minute- 2 ore sau in 5-7 minute la 1000 C  .

Sunt  sensibili  la actiunea antisepticelor si  dezinfectantelor uzuale.

Sunt sensibili fata de  polimixina, colimicina, aureomicina.

7. Structura antigenica

Antigenele somatice sunt de 3 tipuri:

- antigenul  somatic  O  (LPZ) specific de  grup.

- antigenul   capsular K, pe baza caruia grupele  se  impart  in tipuri serologice, descriindu-se la Klebsielle 80 de  fractiuni antigenice, decelabile prin reactia de umflare a capsulei.

Antigenul solubil este reprezentat de  endotoxina.

8.Caractere de patogenitate

Este un organism conditionat patogen, implicat in patologia umana prin multiplicare si invazivitate.

Multiplicarea  este data de rezistenta germenilor  la  fagocitoza prin prezenta Ag O si Ag K.

Toxigeneza este data de prezenta  endotoxinei termostabile.

9. Raspunsul  imun

Este slab.

10. Boala la animale

Infectii spontane au fost descrise la  cobai, oaie, vitel, porc.

Pentru  infectiile  experimentale cel mai  sensibil  animal  este soarecele  alb,  care inoculat intraperitoneal cu  o  tulpina  de Klebsilla, moare dupa 24 de ore cu septicemie.

11. Boala la om

Klebsiella   pneumoniae   este   incriminat  in:  

- infectii   ale   cailor respiratorii   (pneumonia Friedlander,pneumonii necrotice si hemoragice foarte grave,   bronsiectazie,   pleurite, sinusite,  otite  medii) in special la persoane tarate imunologic,

-      in  infectii  ale  tractului  digestiv (enterita,  apendicita,  colescistita), toxinfectii alimentare,

-         infectii ale cailor uro-genitale, 

-         septicemie (endocardita),

-         infectii nozocomiale.

      Klebsiella ozaenae a fost izolata in cazuri de ozena (atrofia progresiva a mucoasei nazale cu pierderea mirosului).

Klebsiella  rhinoscleromatis  s-a evidentiat  in  secretiile  nazale   ale indivizilor cu rinosclerom ( granulom destructiv al nasului si faringelui).

12.Epidemiologie

Sursa este omul bolnav sau purtatorul sanatos.

Calea  de  transmitere  cel mai  frecvent  incriminata  este  cea digestiva, dar sunt posibile si cai extradigestive de transmitere (aeriene)  a infectiei.

Receptivitatea este generala, independent de varsta, dar este  mai mare la imunodeprimati.

Profilaxia este nespecifica.

13.  Tratament 

In evolutii severe se indica: cefalosporine in  asociere  cu aminoglicozide, dupa efectuarea antibiogramei. Alte antibiotce utilizate  sunt:  tetraciclina, bactrim.

GENUL SERRATIA

Taxonomia acestui gen a suferit  mai multe modificari. Acest  gen este format din  11 specii, dintre care 10 specii au fost izolate in procese infectioase la om :

- Serratia marcescens,

- Serratia rubideae,

- Serratia ficaria,

- Serratia plymuthica,

- Serratia odorifera,

- Serratia fonticola,

- Serratia liquefaciens.

Primele 3 specii sunt cele mai importante din punct de vedere practic.

1. Definitie

           Enterobacterii  mobile cu cili peritrichi, Gramm negative.



2. Habitat

Intalnite ubicvitar in natura  pe sol, apa, alimente  si in materiile fecale ale omului si animalelor .

3.Caractere morfologice

Sunt   parvobacili, scurti, ciliati, cel mai adesea mobili,  Gramm negativi.

4. Caractere de cultura

Sunt  germeni nepretentiosi, crescand usor pe mediile uzuale.  Pe geloza sange apar colonii de 1-2mm diametru, bombate translucide, de consistenta untoasa, care capata o culoare rosie.

In  bulion  dezvolta colonii luxuriante, cu un inel  rosu  sau  o  pelicula la suprafata mediului.

5. Caractere biochimice

Sunt  aerobi,  oxigenofili. Temperatura optima  de  crestere  este intre 200-250 C.

Pigmentogeneza este favorizata de  aceasta temperatura.

Nu fermenteaza lactoza.

Fermenteaza glucoza cu producere de acid si  gaz  in cantitati mici

Produc lipaze, proteaze, decarboxilaze, dezoxiribonucleaze.

Nu produc indol si H2S.

Produc acetil metil carbinol.

Cresc pe mediul cu citrat Simmons.

6. Structura antigenica

Pe baza antigenelor O si H s-a realizat o schema antigenica care insumeaza 70 de serovaruri.

7. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si  biologici

Germeni cu o rezistenta deosebita in mediul extern. Isi castiga rezistenta  in mediul de spital  fata de antiseptice, dezinfectante si antibiotice.

8. Caractere de patogenitate

Se datoreaza probabil unor pili de tip 2 si enterotoxinelor.

9. Raspunsul imun

Anticorpii anti -O si anti-H nu sunt protectivi, motiv pentru care raspunsul imun nu are valoare practica.

10. Boala la om

Au fost semnalati  cu o frecventa crescuta  in cadrul infectiilor intraspitalicesti, dupa interventii chirurgicale, dupa cateterisme si  examene  endoscopice,  infectii  bronhopulmonare,  meningite, endocardite.

Afecteaza  de  obicei organisme  handicapate imunologic (sugari  prematuri, leucemici, bolnavi cu tumori maligne, etc) unde evolutia spre deces  este rapida..

11. Tratament

Este   necesara  antibiograma pentru conducerea tratamentului, tinand cont de  multirezistenta germeilor la antibiotice, de farmacocinetica antibioticelor si localizarea infectiilor.. 

TRIBUL PROTEAE

Din  acest trib fac parte 3 Genuri si anume: PROTEUS,  MORGANELLA si PROVIDENCIA care au in comun capacitatea de a  degrada  oxidativ aminoacizii.

GENUL PROTEUS

Din acest gen fac parte 4 specii si anume:

- Proteus vulgaris

- Proteus mirabilis

- Proteus penneri

- Proteus myxofaciens

Numai primele 3 specii prezinta importanta in patologia umana.

1.Definitie

Bacili polimorfi, Gramm negativi , mobili, nepretentiosi.

2. Habitat

Sunt  raspanditi ubicvitar in natura: pe sol, ape reziduale,  ape de  suprafata, materiile organice in putrefactie, in alimente  si in produse patologice (urina, sputa, colectii pururlente).

3.Caractere morfologice

Sunt  bacili  polimorfi  (cocobacili,  bastonase  scurte, forme filamentoase)

Au cili peritrichi sau lofotrichi care le confera o mare mobilitate.

Sunt Gramm negativi, necapsulati, nesporulati.

4. Caractere de cultura

Nu sunt germeni pretentiosi, crescand bine pe mediile uzuale.

Cresc chiar si pe zonele neinsamantate fiindca  sunt mobili.

Pe geloza simpla, geloza sange inclinata formele mobile prezinta  fenomenul  caracterisitic de invazie in trepte -catarare- roire.

Tulpinile  diferite insamantate pe acelati mediu nu se  amesteca, formandu-se o linie de demarcatie numita linia Dienes.

Pe  mediile cu bila ( Istrate-Meitert, Leifson) este inhibat fenomenul de invazie si se  dezvolta  colonii rotunde,   translucide,  netede,   in ochi de pisica datorita producerii de H2Scare se evidentiaza prin aparitia unor pete negre in mijlocul coloniei.

5. Caractere biochimice

Sunt aerobi si  facultativ anaerobi.

Fermenteaza  cu  producere de acid si   gaz (in  cantitati  minime) glucoza si unele specii -  zaharoza. Sunt lactozanegativi.

Unele  produc indol, H2S ( in mod obligatoriu), descompun  ureea,  produc fenilalanin- dezaminaza.

Iau parte la procesele de putrefactie, si prin  faptul ca   folosesc  oxigenul  din  mediu  contribuie   la   inmultirea bacteriilor anaerobe; prin elaborarea enzimelor proteolitice   descompun proteinele.

Lichefiaza mediul Löffler.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si  biologici

Este  unul  din  cei  mai rezistenti  germeni,  rezistand  si  la variatii  de  temperatura  si  la  variatii  de  pH.  Rezista  la uscaciune timp indelungat.  Rezista  mai multe luni la temperaturi joase , inclusiv in alimentele congelate. De asemenea rezista pe metale.

Nu este inactivat de unele solutii antiseptice sau detergenti. Supravietuieste in solutile  perfuzabile, in cele cu glucoza putandu-se multiplica si la temperatura camerei ceea ce  explica  difuzibilitatea  lui  mare  in  mediul   spitalicesc determinand grave infectii nozocomiale.

Rezistenta  la antibiotice este considerabila, motiv pentru  care este  necesara   efectuarea  antibiogramei  pentru   conducerea adecvata a tratamentului.

7. Structura antigenica

Antigenele determinante ale  genului Proteus sunt Ag O si Ag H.

Ag  O  ( LPZ, endotoxina)- antigen somatic este specific de grup  si este comun la Proteus vulgaris si  Proteus mirabilis. S-au identificat 55 de antigene somatice. Ag H- flagelar este specific de  tip si prezinta 31 de fractiuni antigenice.

O  importanta  deosebita  o au  unele  serotipuri  care  prezinta inrudiri antigenice cu Rickettsia prowazecki ( agentul cauzal  al tifosului  exantematic).  Exemplu: OX2, OX 19, OXK  aglutineaza  cu antiser de Rickettsia prowazecki (reactia WEIL FELIX).

8.Caractere de patogenitate

Se manifesta prin multiplicare si endotoxinogeneza in conditii speciale ( parasirea habitatului natural, colonizarea unor gazde cu defiente imunologice).

Elibereaza de la nivel parietal dupa distrugere endotoxina (antigenul O LPZ).

Mobilitatea deosebita ii permite invazia tractului urinar. Producerea de ureaza alcalinizeaza urina si favorizeaza formarea de calculi.

9. Raspunsul  imun

Postinfectios apare un raspuns de tip  umoral  care nu are importanta practica.




10. Boala la om

In  patologia  umana,  rolul  lor  a  crescut  dupa  descoperirea antibioticelor.  Ca  germeni  conditionat  patogeni  declanseaza singuri  sau  in asociatie cu alti  germeni  abcese,  peritonite,  cistite, infectii urinare,   septicemii,   enterite  la  sugari  si   copiii   mici, toxiinfectii alimentare, infectii nozocomiale.

11.Epidemiologie

Sursa este omul bolnav sau purtatorul sanatos.

Calea de transmitere este digestiva, respiratorie, urinara.

Receptivitate prezinta in special organismele tarate.

Profilaxia este nespecifica.

.

12.Tratament

Ampicilina, aminoglicozide, cefalosporine conform antibiogramei.

GENUL MORGANELLA

Se  citeaza  o singura specie: Morganella  morgani.

 

1. Definitie

            Enterobacterii mobile, Gramm negative, mobile.

2. Habitat

Habitat putin studiat,  izolata  mai frecvent   din  materiile  fecale   umane   si  intamplator   din urina in cazul infectiilor urinare in postoperator si rarrisim din sange

3.Caractere morfologice

Bacili Gramm  negativi, nesporulati, necapsulati, ciliati, mobili. 

4. Caractere de cultura

Pe  geloza nutritiva formeaza colonii de tip S si  nu prezinta fenomenul de invazie; pe  geloza sange  multe  tulpini  sunt hemolitice. Lactozonegative

5. Caractere biochimice

Producerea  de  indol, absenta  producerii de H2S, imposibilitatea utilizarii  citratului  ca  unica sursa de carbon sunt caracteristici de baza  ce  permit incadrarea in gen si specie.

6. Structura antigenica

Antigenele somatice O (34 fractiuni) si antigenele flagelare H (24 fractiuni) impart specia in serovaruri

7. Raspunsul imun

Raspunsul imun  prin elaborarea anticorpilor antiO si anti H  la titruri neprotective nu are valoare practica.

8. Boala la om

Determina la om infectii urinare postoperatorii, rar fiind implicat in infectii generalizate

9. Tratament

Morganella  spp.  este  in  general  sensibila   la    nitrofurantoin, tetraciciline si gentamicina. Este necesara efectarea antibiogramei pentru  o corecta conduita terapeutica

GENUL PROVIDENCIA

Cuprinde 5 specii dintre care 4 s-au izolat de la om si o specie numai de la animale si anume:

-         Providencia rettgeri,

-         Providencia stuarti,

-         Providencia alcalifaciens,

-         Providencia rustigianii.

           

1. Definitie

       Enterobacterii Gramm negative, mobile, necapsulate, nesporulate.

2. Habitat

       Toate  speciile (5) au un habitat putin cunoscut, intalnite in  urina si materiile fecale la om .

3.Caractere morfologice

Gramm negativi, ciliati, necapsulati, nesporulati.

4. Caractere de cultura

Pe mediile de cultura cresc colonii de tip S.  Nu  migreaza  pe  mediile nutritive  simple  (geloza simpla, geloza sange).  Sunt  germeni lactozo-negativi.

5. Caractere biochimice

Fermenteaza glucoza cu eliberare de acid in cantitati foarte mici si fara producere de gaz.

Utilizeaza citratul ca unica sursa de carbon (Simmons).

Produc indol, fenilalanindezaminaza, lizindecarboxilaza.

Nu produc H2S   si   ornitindecarboxilaza. 

Numai   unele   specii   produc ureaza.

6. Structura antigenica

Prezinta antigene somatice O cu specificitate de grup si antigene  flagelare H  cu specificitate de tip.

7. Raspunsul imun

Se caracterizeaza  prin elaborarea de anticorpi anti-O si anti -H specifici dar neprotectivi.

8. Boala la om

Incriminata   la   om   in  diareea  de   vara   a   calatorilor, gastroenterite, toxiinfectii alimentare, colecistite, septicemii, infectii de spital. Aproximativ 90% din infectiile cu Providencia  afecteaza caile urinare.

9.Tratament

Tratamentul se efectueaza conform rezultatelor  antibiogramei.

GENUL PSEUDOMONAS

In genul  Pseudomonas sunt cuprinse peste 60 de specii, genul fiind in continua remaniere taxonomica.

Americanii  clasifica speciile de Pseudomonas in 5 grupe pe baza omologarii ARN-ului ribozomal, si aume:

GRUPUL 1

   Este cel mai cuprinzator si cuprinde :

   - specii fluorescente: Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas aeruginosa fluorescens,  Pseudomonas syringae, Pseudomonas cjchorii (ultimele 2 specii se identifica la plante)

-         specii nefluorescente:  Pseudomonas stutzeri , Pseudomonas mendocina

GRUPUL 2

     Cuprinde specii patogene: Pseudomonas (Burkholderia) cepacia patogena pentru plante, animale si accidental pentru om; Pseudomonas (Burkholderia) pseudomallei, Pseudomonas (Burkholderia) pseudomallei patogen pentru animale si accidental pentru om.

GRUPUL 3



     Sunt incadrate 5 specii si anume: Pseudomonas (Comarnonas) acidovorans, Pseudomonas (Comarnonas) testosteroni, Pseudomonas saccharophilla     Pseudomonas facilis,  Pseudomonas delafieldii.

GRUPUL 4

     Este format din doua specii: Pseudomonas  diminuta,   Pseudomonas   vesicularis care se apropie mai mult de Gluconobacter prin proprietatile pe care le exprima.             

GRUPUL 5

    Inclus in cea mai mare parte in genul Xanthomonas.

 PSEUDOMONAS AERUGINOSA

(BACILLUS PYOCYANEUS)

1.Definitie

Bacili Gramm negativi, nesporulati, cu un flagel polar, nepretentiosi nutritiv, strict aerobi, oxdazopozitivi, incapabili sa fermenteze glucoza, producatori de  pigment.

2. Habitat

    Ubicivitar,   se  gaseste  in  aer, apa,  sol  pe  tegumentele   si in cavitatile naturale ale omului si animalelor. Este o bacterie care prefera apa: apa de rau, de canal , de piscina, de mare, apa potabila, apa minerala, apa termala. Se regaseste pe vegetale, legume, fructe, flori. Contamineaza produse alimentare si farmaceutice chiar daca sunt pastrate la frigider. Frecvent izolat in mediul de spital de pe diferite suprafete, instrumente, dispozitive medicale, solutii antiseptice, produse injectabile, medicamente, cosmetice.

3.Caractere morfologice

Bacili  subtiri, fini de 1-3 milimicroni, monotrichi cu un  cil  polar, mobili, nesporulati , uneori incapsulati, Gramm negativi.

4. Caractere de cultura

Germeni putin pretentiosi care se poate dezvolta si in apa distilata.

Pe geloza simpla dezvolta colonii rotunde, convexe care  ulterior devin plate cu margini neregulate cu un luciu metalic. La inceput coloniile  si  mediul se coloreaza in verde albastru  apoi  devin brune.

Pe geloza singe produc o hemoliza de tip beta.

Lichefiaza mediul Loffler care se pigmenteaza foarte repede.

In bulion simplu formeaza la suprafata o pelicula, iar mediul mai ales  inpartea  lui superioara se coloreaza  in   verde  albastru fluorescent.  Pigmentogeneza are loc doar la temperatura  camerei si in aerobioza. Dupa 2-3 zile mediile cu bacil piocianic  degaja un miros caracteristic de salcim.

5. Caractere biochimice

Este  un germene aerob, fiind o forme de trecere  intre  germenii autotrofi  si heterotrofi. Temperatura de crestere este  de  4-42 gr. C (optim 37 gr.C) si la un pH ce variaza intre 5,6- 8 ( optim  7,2).

Nu fermenteaza lactoza.

Nu produc indol si ureaza.

Reduce nitratii in nitriti.

Creste pe mediul Simmons.

Reduce albastrul de metilen.

Secreta o  hemolizina piocianolizina) termostabila.

Are o activivtate proteolitica marcata.

B.  piocianic  elaboreaza pigmenti.Dintre ei cei  mai  importanti sunt:

- piocianina pigment albastru, difuzibil, nefluorescent,  solubil in cloroform, ce joaca un rol important in repiratia bacteriana

- bacteriofluoresceina - pigment galben verzui, fluorescent, prin oxidare devine brun, solubil in apa.

Printre  produsele  de metabolism ale  piocianicului  se  remarca piocinaza  (alfaoxifenazinacare  are actiune  bactericida  asupra tulpinilor   de  Proteus,  B.  antrhacis,  C.   dyphtheriae,   N. gonorrhoeae.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si  biologici

La  mediu este deosebita. traieste citeva luni in bulion sau  pe geloza, la temperatura camerei. Este distrus in 15 minue la 6o de grade.  Rezistent la uscaciune. Este  sensibil  la  anumite 

antibiotice  : colimicina, neomicina, gentamicina,   polimixina.  

Sunt   sensibile    la bacteriofagi specifici.

Bacilul piocianic este primul germene care-si cistiga rezistenta la antibiotice, fiind unul din cei mai redutabili  germeni de spital. 

7. Structura antigenica

Poseda antigene O si H. Specia P. aeruginosa a fost impartita  in XXII grupe serologice.

8.Caractere de patogenitate

Sunt  patogeni prin  multiplicare la poarta de intrare mai  putin prin toxigeneza (hemolizine, enzime proteolitice, exotoxina).

9. Raspunsul  imun

slab de tip umoral

10. Boala la om

Se intilneste frecvent in plagi supurate, arsuri  suprainfectate, leziuni  ombilicale  la noi nascuti, leziuni  necrotice  supurate cutanate, sinuzite, otite, mastoidite, cistite, pielite,  diaree, meningite,  septicemii.  La copii septicemia  netratata  duce  in citeva  zile la moarte.. Piocianicul este deosebit de patogen  la tropice  unde  determina  infectii  cu  aspect  tific  precum  si abcese ale ficatului.

11.Epidemiologie

Produce adeseori infectii nozocomiale in special in clinicile  de urologie si chirurgie.

PSEUDOMONAS MALLEI

1.Definitie

Agentul etiologic al morvei.

2. Habitat

3.Caractere morfologice

Forma de bastonase. asezate in diplo, cap la cap, paralele sau cu aspect   de  litere  chinezesti..  In  culturile  vechi   au   un polimorfismaccentuat, cu forme lungi, arborescente..

Necapsulat, imobil, Gramm negativ. Se coloreaza inegal ,  cuaspect granular cu zone alternativ colorate si necolorate.

4. Caractere de cultura

Aerob.

Temperatura optima de crestere 37 gr. C si un pH de 6,6- 6,7.

Pe  mediu  solid dupa 48 de ore dezvolta colonii  rotunde,  mici, convexe,  de culoare galben verzui.

5. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si  biologici

Eliminat in mediile naturale este distrus rapid.

Este  omorit  de  cladura lo minute la 55 gr.  C  si  in   citeva secunde la l00 gr. C.

Sensibil la dezinfectantele uzuale.

Sensibil   la  antibiotice  streptomicina  ,  teramicina  si   la sulfamide.

6. Boala la om

Este accidentala, in urma contactului cu animale bolnave. cale de patrundere prin mucoase, ori cutanat prin intepatura accidentala.

Incubatie  2-4  zile.  Simptome febra,  frison,  cefalee,  dureri articulare.

Forma acuta netratata duce la deces 100%.  

7.Boala la animale

Solipedele  prezinta  boala spontan ( cal, catir, magar)  fie  in forma acuta fie in forma cronica.

Poarta de intrare este mucoasa, tegumentara sau digestiva.

In forma acuta  boala debuteaza prin pustule situate la suprafata ucoasei nazale ducind la ulceratii si la o secretie numita jetaj. Apoi  coriza  se intinde la plamin producind  bronhopnumonie.  In cazul  infectiei pe cale tegumentara avem leziuni  ulcerative  la nivelul  pielii.  Forma  cronica  se  manifesta  prin  tumefierea ganglionilor limfatici.












Document Info


Accesari: 79413
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )