Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MAREA NEAGRA SI LITORALUL

biologie












ALTE DOCUMENTE

VIESPI SI ALBINE
OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA NAŢIONALĂ
PIELEA- un indiciu al starii de sanatate
Fenomene de transport prin membrana celulara
Enzimele proteolitice ale tractului gastro-intestinal
Clasificarea proteinelor
Enzime proteolitice tisulare de origine animala
Rolul biologic al proteinelor
CELULA SI FUNCTIILE SALE

MAREA NEAGRĂ sI LITORALUL

            Rest al Marii Sarmatice, Marea Neagra constituie un mediu de viata deosebit, caracterizat printr-un complex de factori fizico-chimici care conditioneaza dezvoltarea unor asociatii de organisme, dintre care multe sīnt specifice numai acestei mari. Marea Neagra are o suprafata de 413 000 km2 si o adīncime maxima de 2 466 m. Mareele sīnt de mica amploare (de cca 12 cm), salinitatea apei este de 17—18%o (pe jumatate cīt cea a altor mari), la litoralul nostru ea scazīnd la 7—12‰ sub influenta apelor Dunarii. Variatiile de temperatura se resimt pīna la adīncimea de 75 m (vara temperatura apei la suprafata poate urca la 20— 26°C, iarna apa īngheata la mal). Datorita originii si evolutiei ei, si ca rezultat al prezentei īn cantitate mare a hidrogenului sulfurat, de la adīncimea de peste 180 m īn jos viata animala lipseste.



Plantele si animalele acestei mari sīnt reprezentate pe de o parte de forme marine, comune marilor din sudul si vestul Europei, pe de alta parte de forme caracteristice bazinului ponto-caspic, relicve ale fostului bazin sarmatic. Flora si fauna sīnt sarace ca numar de specii, dar bogate ca numar de indivizi (Pl. 1).

Litoralul romānesc al Marii Negre przinta doua forme de relief: de la delta secundara a Chiliei si pīna līnga Constanta, pe o lungime de peste 140 km este un tarm jos, nisipos. De aici pīna la Vama Veche, pe o lungime de 85 km, malul este īnalt de pīna la 15—20 m, mai adesea stīncos, constituit din faleze īnalte care lasa din loc īn loc zone cu plaje nisipoase. Pe nisipurile si falezele calcaroase se dezvolta o flora specifica, care adaposteste putine animale, adaptate acestui mediu.

De la linia tarmului si pīna la adīncimea de 180—200 m se īntinde o cīmpie submarina usor īnclinata, platforma continentala, care la litoralul romānesc are latimi de 50—200 km. La marginea platformei exista un taluz abrupt care coboara la adīncimi de peste l 500—l 800 m. Īn repartitia vietuitoarelor de pe fundul Marii Negre se pot distinge 6 etaje, dintre care 5 sīnt pe platforma continentala si unul sub aceasta:

1.      Etajul supralitoral — este constituit din portiunea de tarm stropit de valuri sau acoperit de acestea la furtuni mari. Īn acest etaj traiesc numeroase crustacee, insecte si viermi care se hranesc cu materiile organice īn descompunere aduse de valuri (scoici, alge) si care pot forma depozite rau mirositoare.

A.     Etajul mediolitoral — īl formeaza zona de spargere a valurilor (la adīncimi ale apei de 0—0,5 m). El gazduieste īn zonele pietroase plante si animale care se fixaza puternic si care pot suporta perioade scurte de uscare. Īn zonele nisipoase traiesc animale care se pot īngropa foarte rapid īn substrat.

B.     Etajul infralitoral — situat la adīncimi de 0,5—12 m (rar pīna la 18 m), ocupa portiunea de fund īn care se pot dezvolta fanerogamele marine (Zostera) si algele iubitoare de lumina (ca Phyllophora). Substratul este calcaros sau nisipos, apele sīnt agitate de valuri si sufera variatii mari de temperatura. Viata animala este deosebit de activa.

C.     Etajul circalitoral — se īntinde īntre 12 si 100—120 m adīncime. Fundurile sīnt predominant nisipoase sau miloase. Domina asociatiile de viermi (Terebellides) sau de scoici (Mytilus, Abra, Modiolus, Mya, Lentidhim) pe care vin sa le „pasca" numerosi pesti cu valoare economica.

D.     Etajul perizoic — situat īntre 100—200 m adīncime este reprezentat de asociatii de animale moarte recent (tanatocenoze) sau de cele subfosile, pe care traiesc putine animale vii.

E.      Etajul azoic — situat sub 200 m adīncime, populat de sulfo-bacterii.

            Masa apei — pelagialul — este domeniul a numeroase organisme animale si vegetale care se grupeaza īn 2 asociatii: planctonul (vietuitoare mici care se misca putin sau se lasa duse de curenti) si nectonul (animale mari care īnoata rapid, activ si care īn Marea Neagra sīnt reprezentate numai de pesti si delfini).

A. PLANTE

ALGE VERZI (FILUM CHLOROPHYTA)

1 — Enteromorpha intestinalis (L.) Link (Pl. 2) — corp abundent ramificat, H = 15 cm, cu un tal tubular, asemanator unui intestin. Sta fixata pe stīnci sau pe alga Cystoseira la adīncimi de 2—6 m. Formele de la adīncimi sīnt mai mari. Frecventa la litoralul nostru. Īn bazinul mediteranean, Oceanele Atlantic, Pacific si īnghetat de Nord.

2 — Enteromorpha prolifera (Mull.) J. Ag. (Pl. 2) — H = 12—15 cm, 1 = 3 mm. Tal lamelar cu numeroase ramificatii fine. Sta fixata pe stīnci, cochilii de scoici sau epifita pe Cystoseira. Īn Marea Neagra pīna la adīncimea de 1 m. Īn toate marile si oceanele din zonele temperate.

3 — Ulva lactuca L. (Pl. 2) — L = 20—25 cm. Alga robusta, cu talul latit īn forma de frunza, cu cresterea pe toata suprafata. Tal fragil, usor rupt de valuri (fig. 3 a si 3 b). Sta fixata pe pietre si cochilii īn bancurile de Mytilus, unde formeaza adevarate pajisti. Vegeteaza la adīncimi de 2—6 m. Endemica pentru Marea Neagra.

4 — Bryopsis plwnosa (Huds.) Ag. (Pl. 2) — H = 10—15 cm. Pe axul principal ramificatiile au aspect matasos, ca niste filamente dispuse īn siruri longitudinale, mai lungi la baza axului, mai scurte spre vīrf. Nu opun rezistenta valurilor. Īn ape cu adīncime mica, dar si pīna la 4 m. Sta fixata pe stīnci sau pe alte alge, īn partea sudica a litoralului romānesc, ca si īn marile Azov si Mediterana si īn Oceanele Atlantic, Pacific si Indian.

5 — Cladophora sericea (Huds.) Kiitz. (Pl. 2) — Talul formeaza o pīsla deasa. Filamentele axiale drepte, cu ramurele terminale usor curbate, cu ramificatii subterminale. Euribionta, fotofila, la adīncimi de 0,5— 2,5 m, fixata pe pietre, cochilii, sau epifita pe alte alge (Cystoseira sau Phylophora). Īn conditii prielnice de viata poate avea o dezvoltare atīt de rapida, īncīt īnabuse speciile cu care se asociaza. Comuna la litoralul romānesc, precum si īn lacul Mangalia. Īn Marea Neagra si pe malurile Atlanticului īn partea sa europeana.

            ALGE BRUNE (FILUM PHAEOPHYTA)

6 — Cystoseira barbata (Good et Wood) Ag. (Pl. 2) — H peste 1,70 m, tal masiv, arbustiform, cu consistenta lemnoasa. Axul principal si filoizii cilindrici. Specie stenohalina, mezoterma, pe care se prind alte alge. Traieste fixata pe stīnci, pietre sau valve de Mytilus, la adīncimi de 1,5—10 m. Foarte frecventa la litoralul nostru, abundenta sa crescīnd de la nord la sud. Comuna si īn Marea Mediterana. Asemanatoare este C. bosphorica Sauv. (fig. 6, b).

ALGE ROsII (FILUM RHODOPHYTA)

7 — Phyllophora brodiaei (Turn.) J. Ag. (Pl. 2) — Tal lamelar, foarte ramificat. Sta fixata pe substrate stīncoase, cel mai ades pe valve de Mytilus. Stenoterma si stenohalina, comuna la adīncimi de 10—20 m, unde temperatura si salinitatea sīnt mai constante. Bine reprezentata īn Marea Neagra, unde formeaza 95% din totalul biomasei macrofitelor. Īn Marea Neagra, Oceanul īnghetat de Nord, partea nordica a Atlanticului, Marea Japoniei si Oceanul Indian.

8 — Ceramium rubrum (Huds.) Ag. (Pl. 2) — Alga mica, ca o tufa, cu ramificatii care pornesc de pe un disc ce se fixeaza prin rizoizi de substrat (stīnci, cochilii de moluste, sau epifita pe alte alge). De la suprafata apei pīna la 12 m adīncime. Euribionta, suporta variatii mari de temperatura. Īn marile Neagra, Azov si Mediterana, īn oceanele Atlantic, Pacific, Indian si īnghetat de Nord.

9 — Ceramium arborescens J. Ag. (Pl. 2) — H = 5 cm. Tal abundent ramificat, cu filamente terminale fine, de culoare de la maro la carmin. Formeaza o pīsla deasa si īncīlcita la suprafata stīncilor sau pe Cystoseira. La adīncimi de 1,5—3 m. Mai rara la litoralul nostru, mai ales la sud de Mangalia. Traieste si pe coasta temperata europeana a Atlanticului.

10 — Callithamnion corymbosum (J. E. Smith) Lyngb. (Pl. 2) — H = 4—6 cm. Tal ramificat dichotomic; ramificatiile pornesc de la baza si sīnt dispuse īn cruce sau spirala. Corp foarte flexibil. Euriterma si eurihalina, comuna la adīncimi de l—5 m, pe stīnci, īn partea de sud a litoralului romānesc, ca si īn lacul Mangalia. Īn toate marile circum-europene.

11 — Laurencia obtusa (Huds.) Lamour. (Pl. 2) — Tal rigid, cu ramuri dispuse vertical, terminal usor maciucate, la capat trunchiate sān obtuze. Se fixeaza pe pietre mici si pe stīnci, la adīncimi de 2—6 m. Prefera ape cu suspensii organice si transparenta redusa. Se dezvolta mai bine īn zone linistite. Specie euriterma si eurihalina. Īn Marea Neagra, Mediterana, pe coasta europeana a Oceanului Atlantic, īn Oceanul Indian.

            ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE)

12 — Iarba de mare — Zostera marina L. (Pl. 3) — L = 60—150 cm, l = 3—9 mm. Perena, rizom tīrītor, inflorescenta cu flori unisexuate protejate de o spata. Īnflorire īn lunile V—IX. Īn mare si lacuri litorale salmastre, constituie hrana pentru pesti (chefali) si pasari acvatice. Uscata, se foloseste la saltele sau ca ambalaj. Īn toata emisfera nordica.

13 — Iarba de mare pitica — Zostera nozti Hornem. (Pl. 3) — L = = 10—40 cm. Perena, rizom subtire, ramificat, cu tulpini si frunze lineare (1 = 2 mm). Spicul (L = 1,5 cm) e protejat de o spata si contine 3—12 flori, īnflorire īn lunile VI—VIII. Aceleasi utilizari ca Z. marina, dar si ca surogat de līna articiala. Cruda, este consumata de porci. Pe fundul nisipos al marii si al lacurilor litorale, la adīncimi de 0,5—10 m. Īn marile Neagra, Caspica, Mediterana si Baltica.

14 — Laptele cucului — Euphorbia seguieriana Necker (Pl. 3) — H = 60 cm. Perena, rizom gros, radacini lungi, tufa cu frunze liniare si flori umbeliforme. Īn locuri uscate, īnsorite, pe nisipurile litoralului. Frecventa din delta pīna dincolo de Tuzla, apare si īn alte locuri din sudul tarii, prin stepe si pasuni nisipoase. Europa si vestul Siberiei.

15 — Ruscuta — Adonis flammea Jaquis. (Pl. 3) — H = 20—50 cm, anuala. Frunze sesile, sectate, cu lacinii filiforme. Flori solitare cu petale rosii, adesea negre, patate la baza. īnflorire V—VIII. Pe coaste loessoide, pe litoral, dar si īn alte zone din tara. Sud-estul Europei, Asia Mica, Caucaz.

16 — Ridichioara de nisip — Cakile maritima Scop. (Pl. 3) — H = = 15—40 cm. Anuala, radacina pivotanta, tulpina cilindrica, frunze carnoase, inflorescenta cu flori mari, violete, roze, mai rar albe. īnfloreste īn VI—X. Pe nisipuri, pe tot litoralul. Īn jurul Europei, Africa de Nord si Asia de sud-vest.

17 — Varza de nisip — Crambe maritima L. (Pl. 3) — H = 30— 40 cm. Perena, radacina pivotanta, ramificata, tulpina foarte ramificata, frunze glabre. Inflorescenta din raceme umbeliforme. īnflorire V—VII. Pe nisipuri maritime, de-a lungul litoralului, īn sudul si vestul Europei.

18 — Lucerna marina — Medicago marina L. (Pl. 3) — H = 20— 40 cm. Perena, cu rizom lung si tulpina culcata, paroasa, ramificata. Frunze trifoliate. Inflorescenta compusa din flori glaben-aurii. īnflorire V—VI. Numai pe nisipurile litorale, īn Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre, Mediteranei, īn Crimeea, Transcaucazia si Siria.

19 — Scaiul dracului — Eryngium maritimum L. (Pl. 3) — H —30— 40 cm. Bienala sau perena. Tufa globuloasa, frunze diferit sectate, tepoase pe margine. Inflorescenta capitul cu flori mici, albastrui, īnflorire VII—VIII. Pe nisipuri marine la marile Neagra, Caspica, Baltica Nordului, Mediterana si la Oceanul Atlantic. Radacina se foloseste īn boi de inima.

20 — Piciorul cocosului paros — Ranunculus oxyspermus Willd (Pl. 3) — H = 33 cm. Perena, cu radacina fibroasa. Toate partile aeriene sīnt paroase. Frunze cu forme diferite, īn functie de īnaltimea la care se afla pe tulpina. Flori galbene-aurii. īnflorire V—VI. Pe terenuri loessoide, nisipoase sau pietroase, de la Constanta la Mangalia. Īn Balcani sudul U.R.S.S., Caucaz.

21 — Hatmatuchiul magarului — Torilis nodosa L. Gaertner (Pl. 4) — H= 10—35 cm. Anuala. Tulpina erecta sau ca tufa. Frunze acoperite cu peri aspri. Flori mici, albe, dispuse lateral pe tulpina, īn umbele, īnflorire īn IV—VI. Īn tufisuri, pe coastele īnsorite de pe litoral, la sud de Tuzla, dar si pe margini de drumuri, īn vii. Sudul si vestul Europei, īn Asia Mica si Iran.



22 — Ridichioara — Limonium gmelini (Willd.) O. Kuntze (Pl. 4) — H = 30—60 cm. Perena. Frunze dispuse īn rozeta la baza tulpinii. Inflorescenta paniculat-ramificata, cu flori lungi de 5 mm, liliachii, īnflorire VII—IX. Īn depresiuni, pe coaste cu saraturi, pe toate plajele litoralului romānesc. Īn toata tara. Īn sud-estul Europei si vestul Siberiei.

2.3 — Volbura — Convolvulus persicus L. (Pl. 4) — H = 20—40 cm. Perena, catifelat-paroasa, cu frunze groase, ovate. Flori solitare, īnflorire VI—VII Īn zonele nisipoase ale litoralului marii Negre si Caspice.

24 — Linarita — Linaria genistifolia (L.) Mill. (Pl. 4) — H = 80— 100 cm. Perena. Tulpina erecta, glabra, viguroasa, cu frunze alterne, sesile, lanceolate. Inflorescenta racem, cu flori pintenate, galbene-deschis. īnflorire VII—VIII. Pe coaste īnsorite, aride, pietroase sau stīncoase, la sud de Constanta, dar si īn alte zone din sudul tarii. Europa centrala si de sud.

25 — Jales — Stachys maritima Gonan (Pl. 4) — Perena, tulpina mult ramificata la baza, paroasa. Frunze paroase, rugoase, flori grupate īn verticile. īnflorire VI—VIL Pe nisipurile litoralului Marii Negre si Mediteranei.

26 — Plesnitoare — Ecballium elaterium (L.) Richard (Pl. 4) — Anuala. Tulpina paroasa, carnoasa, culcata, frunze groase, triunghiulare, dintate, paroase. Flori monoice galbene-verzui, īnflorire VI—VIII. Fruct elipsoidal, paros, se desprinde de pe peduncul la maturitate si arunca semintele la distanta de l m. Planta medicinala, recomandata pentru hidropizie. Pe coastele loessoide ale litorlului, la sud de Constanta. Mediterana.

27 — Plevaita — Xeranthemum annuum L. (Pl. 4) — H = 20— 60 cm. Anuala. Tulpina ramificata, cu frunze lineare, lanceolate, pe dos albe, paroase. Florile adunate īn antodii semiglobuloase. īnflorire VI—VIII. Pe coaste īnsorite si uscate. Comuna īn partea sudica a tarii, frecventa pe coastele loessoide ale litoralului. Sudul Europei si Asia Mica.

28 — Anghinare — Scolymus hispanicus L. (Pl. 4) — H = 40— 100 cm. Bienala. Radacina carnoasa si aromata. Tulpina ramificata cu frunze spinoase. Flori galbene grupate īn antodii. īnflorire VI—IX. Cu proprietati diuretice, folosita sub forma de ceaiuri īn tratamentul insuficientelor hepatice si al eczemelor cronice. Pe soluri nisipoase sau argiloase, pe coastele de la malul marii sau al lacurilor litorale. Īn zona mediteraneana.

29 — Pipirig de mare — Juncus maritimus Lam. (Pl. 4) — H = 50— 100 cm. Arbust sau semiarbust peren. Rizom orizontal, tulpini aeriene rigide, cilindrice. Frunzele se desprind de la baza tulpinii, limbul cilindric, rigid, lung. Inflorescenta din flori verzui cu antere galbene, īnflorire VI—VII. Pe nisipuri umede si īn mlastini, līnga litoral, īn unele lacuri litorale (Sinoe). Europa, Asia de Vest, Africa de Nord, America, Australia.

30 — Perisor — Elymus racemosus Lam., Izvelev (Pl. 4) — H = == 60—80 (150) cm. Perena, cu rizom lung, repent, din care pornesc sto-loni. Tulpina rigid erecta, glabra. Frunze rigide. Spic erect, cilindric, mare (30 cm), īnflorire VI—IX. Pe nisipurile litorale si continentale. Europa Centrala si de Nord, īn jurul Marii Negre si Caspice.

            B. ANIMALE

            ĪNCRENGĂTURA SPONGIERI (SPONGIARIA)

l — Halichondria panicea (Pallas) (PI 5) —- L = 15—20 cm. Burete cu o structura cornoasa, de forma neregulata, ca niste ramuri care se īmpletesc. Orificiile de evacuare a apei (osculii) cu D = 6 mm, proemineaza pe niste papile. Cenusiu, galbui, brun sau rosiatic, cu suprafata corpului neteda. Filtreaza din apa detritus organic fin, cu care se hraneste. Sta fixat pe fund, pe substrate tari, sau pe scradis, la adīncimi de 2—65 m. Īn toate marile si oceanele emisferei nordice.

ĪNCRENGĂTURA CNIDARI (CNIDARIA)

CLASA SCIFOZOARE (SCYPHOZOA)

2 — Meduza de apa rece — Aurelia aurita (L.) (Pl. 5) — D — 15— 30, rar 40 cm. Corp gelatinos. Gura ventrala, īnconjurata de 4 brate lungi, cu multe proeminente. Mai frecventa īn apele reci (vara se apropie de tarm cīnd apele sīnt reci, iarna este prezenta permanent). Se hraneste cu pesti si cu crustacee. Nedorita de pescari, iarna intrīnd īn plasele lor. Foarte comuna īn pelagialul Marii Negre. Īn toate marile si oceanele globului.

3 — Meduza de apa calda, inima marii — Rhizostoma pulmo (Macri) (Pl. 5) — D = pīna la 40 cm. Gura ventrala, īnconjurata de 8 brate foarte lobate la mijloc si bifurcate spre capete. Se hraneste cu puiet de peste si crustacee mici. Īn pelagialul Marii Negre, vine la mal cīnd apa marii este calda. Īn toate marile si oceanele, frecventa īn bazinul mediteranean.

CLASA ANTOZOARE (ANJHOZOA)

4 — Actinie, deditel de mare — Actinia equina (L.) (Pl. 5) — D = 3—4 cm, H = 2—3 cm. Corp moale fixat de suport printr-un disc ce actioneaza ca o ventuza. Tentaculele se retrag brusc cīnd sīnt atinse, animalul ramīnīnd ca un bulb carnos. Predator, captureaza crustacei, viermi si pestisori ce se ating de tentacule. Comuna de la suprafata apei, pīna la adīncimea de 20 m. Pe funduri pietroase, evita lumina directa. Īn Oceanul Atlantic si marile Mediterana si Neagra.

            ĪNCRENGĂTURA CTENARI (CTENARI)

5 — Pleurobrachia pileus (Chin.) (Pl. 5) — D — 5—10 mm. Corp ca un ou cu siruri de lamele ciliare, gratie carora se deplaseaza lent, īn plancton; cu cele doua tentacule lungi prinde hrana. Foarte numeroasa iarna. Este singurul ctenar din Marea Neagra. Īn bazinul mediteranean..

ĪNCRENGĂTURA VIERMILOR INELAŢI (ANNELIDA)

            CLASA POLICHEŢI (POLYCHAEIA)

6 — Nereis diversicolor (Muller) (Pl. 5) — L = 12 cm. Corp din 90—120 segmente, cu coloratie variabila. Rapitor. Comun īn nisipul mīlos din apele salmastre marine si din lacurile litorale mai sarate, īn cīmpurile de Zostera. Īsi sapa galerii pe care le captuseste cu mucus. Īn toate marile si limanele circumeuropene.

7 — Mercierella enigmatica (Fauvel) (Pl. 5) — L == 0,6—2,5 cm. Corp din 70—120 segmente, cu 2 lobi branchiali formati din 6—10 filamente scurte. Culoare variabila. Īn mare, lacurile litorale, pe pietre, lemne, cochilii, tije de stuf, coca vaselor. Īn toate marile si oceanele emisferei nordice.

            CLASA POLIPLACOFORE (POLYPLACOPHORA)

8 — Lepidochitona tinerea (L.) (Pl. 6) — L =1,5 cm, 1 = 0,9 cm. Placi tari, foarte rezistente. Īn zona stīncoasa a litoralului, la limita superioara de spargere a valurilor, īn ape foarte bine oxigenate. Se hraneste cu alge. Comuna īn toate marile si oceanele circumeuropene.

CLASA MELCI (GASTROPODA)

9 — Trocus — Gibbula divaricata (L.) (Pl. 6) — H = 1,2—1,5 cm,. D — 1,3—1,4 cm. Pe stīnci, la adīncimi de 0,5—40 m, īntre algele fixate. Consuma alge marunte. Īn toate marile si oceanele circumeuropene. Comuna īn Marea Neagra.

10 — Fasianela — Tricolia pontica (Milasecich) (Pl. 6) — H = = 0,8 cm, D = 0,5 cm. Traieste la adīncimi de 4—15 (45) m, pe funduri pietroase acoperite cu alge, sau pe frunzele de Zostera. Apare īn scoicarisul aruncat de valuri pe mal. Specie caracteristica Marii Negre.

11 — Risoa — Rissoa splendida (Eichwald) (Pl. 6) — H = 0,6 cm, D = 0,3 cm. Cochilie transparenta, sticloasa. Traieste la mica adīncime, printre plante īndeosebi īn zonele cu Zostera. Obisnuita īn gramezile de scoici de pe plaje. Īn tot bazinul mediteranean, inclusiv īn Marea Neagra.

12 — Hidrobia — Hydrobia ventrosa (Montagu) (Pl. 6) — H = 0,5 cm, D = 0,25 cm. Cochilie subtire, lucioasa, transparenta, de forma variabila. De-a lungul litoralului nostru, īn zonele mai īndulcite, la adīncimi de 7—50 m, īn fata gurilor Dunarii, īn Razelm, pe funduri miloase si nisipos-mīloase. Īn toate marile si oceanele circumeuropene.

13 — Cerit — Cerithium vulgatum (Bruguiere) (Pl. 6) — H = 0,6 cm, D = 0,26 cm. Pe fundurile miloase, īntre 10—30 m, pe bancurile de stridii si midii. Īn estul Oceanului Atlantic si īn marile sud-europene.

14 — Īncornorat — Bittium reticulatum (Costa) (Pl. 6) — H — = 1,5 cm, D = 0,4 cm. Traieste pe diferite alge, īn cīmpurile de Zostera si Phyllophora, la adīncimi de l—30 m, īmpreuna cu Rissoa. Apare īn gramezile de scoici de pe plaje. Īn Oceanul Atlantic si īn marile sud-europene.

15 — Retusa truncatella (Locard) (Pl. 6) — H = 0,7 cm, D = 0,33 cm. Pe funduri nisipoase si nisipo-lutoase, pe diferite alge si pe Zostera, la adīncimi de peste 1,5 m (a fost gasita si la gurile Dunarii si īn complexul Razelm-Sinoe). Īn tot bazinul mediteranean, īn marile Neagra si Azov ca o varietate distincta.

16 — Nana neritea (L.) (Pl. 6) — H = 0,8 cm, D = 1,6 cm. Fata dorsala bruna, cea ventrala alba-sidefie. Foarte comuna īn zone miloase sau nisipoase cu Zostera, la adīncimi de l—52 m. Frecventa pe plaje. Circumeuropeana.

17 — Tritia reticulara (L.) (Pl. 6) — H = 3,3 cm, D = 1,8 cm. Culoare foarte variabila. Īn zone miloase sau nisipoase, īntre l—80 m adīncime. Foarte comuna pe litoralul nostru. Īn Oceanul Atlantic si bazinul mediteranean.

18 — Rapana — Rapana thomasiana (Crosse) (Pl. 6) — Īn Marea Neagra are H = 19 cm, D = 16 cm. Cochilie mare, solida, de culoare bruna, bruna-īnchisa. Carnivor rapace, decimeaza bancurile de midii si stridii, la adīncimi de 0,3—50 m. Īn numar mare īn scoicarisul de pe plaje. Imigrant nou īn Marea Neagra, nu are īnca dusmani. Comuna īn Marea Japoniei, Oceanele Indian si Atlantic, īn ultima vreme īn tot bazinul mediteranean.

CLASA SCOICI (LAMELLIBRANCHIA)

19 — Midie — Mytillis galloprovincialis (Lamarck) (Pl. 7) — L = pīna la 9 cm, 1 = 4 cm. Formeaza aglomerari compacte uriase pe sub-strate tari, īntre 0—60 m, adīncime la care scoicile ajung sa se fixeze si unele de altele prin filamentele de byssus (substanta filamentoasa aderenta), formīnd o biocenoza speciala — faciesul mitiloid. Nu traieste īn asociatie cu stridiile. La noi nu se consuma. Īn estul Oceanului Atlantic si bazinul mediteranean.




20 — Modiola — Modiolus phaseolinus (Philippi) (Pl. 7) — L = 1,5 cm. Suprafata valvelor cu perisori drepti. Pe fundurile miloase, la adīncimi mai mari de 50 m, alcatuind „mīlul cu fazeoline", care constituie ultima centura vie deasupra zonei azoice din Marea Neagra. Este hrana preferata a pestilor bentofagi, mai ales a sturionilor. Īn bazinul mediteranean si Oceanul Atlantic.

21 — Stridie — Ostrea lamellosa (Brocchi) (Pl. 7) — L = 9 cm, l = l—7 cm. Culoare variabila. Pe funduri stīncoase, miloase sau nisipoase, formīnd bancuri īntre 4—50 m adīncime. Comestibila. Īn estul Oceanului Atlantic, marile Mediterana si Neagra.

22 — Donax — Donax trunculus (L.) (Pl. 7) — L = 3 cm, H = = 1,8 cm. Culoare variabila. Īn zonele nisipoase, la adīncimi de 0,5—15 m. Se consuma ocazional. Īn toate marile si oceanele circumeuropene.

23 — Cardium, scoica inimii — Cerastoderma edule (L.) (Pl. 7) — D = 3—4,5 cm. Variabila ca forma, culoare si marime. Īn ape cu salinitate variabila: īn mare, lacuri īndulcite sau suprasarate. Comuna īn estul Oceanului Atlantic si īn tot bazinul mediteranean.

24 — Monodacna pontica Eichwald (Pl. 7) — L = 3—4 cm, H = = 2,5—3 cm. Valve subtiri, fragile, cu coaste īnalte. Sta īngropata īn nisipurile lacurilor salmastre din complexul Razelm. Īn toate limanurile din nordul Marii Negre.

25 — Irus, venerupis — Irus irus (L.) (Pl. 7) — L = 2,5 cm, H = = 1,5 cm. Īn gaurile si crapaturile stīncilor, īntre 0,5—15 ni adīncime, Īn estul Oceanului Atlantic si īn marile Mediterana si Neagra.

26 — Venus — Chamelea gallina (L.) (Pl. 7) — L — 3,5 cm, l = 3 cm. Culoare foarte variabila. La adīncimi de 6—15 m, mai ales pe funduri nisipoase, īn asociatie cu corbula si cu midii. Frecventa īntre scoici, pe plaje. Īn estul Oceanului Atlantic si īn tot bazinul mediteranean.

27 — Spisula substruncata (Costa) (Pl. 7) — L — 2 cm, H == 1,5 cm. Alb opaca solida. Īn Marea Neagra formeaza pe fundurile nisipos-mīloase o asociatie caracteristica, cea cu Spisula, la adīncimi de 6—15 m, rar pīna la 47 m. Foarte cautata de sturioni. Circumeuropeana.

28 — Corbula — Lentidium mediterraneum (Costa) (Pl. 7) — L = = 0,8 cm, H = 0,5 cm. Formeaza pe nisipuri colonii uriase, pīna la 12 m adīncime, alcatuind o biocenoza cautata de pesti, cea cu corbula. Īn marile Mediterana si Neagra.

29 — Mia, scoica alba — Mya arenaria (L.) (Pl. 7) — L = 5,2 cm, H = 3,3 cm. Numeroasa pe fundurile nisipoase. Este cautata de pesti. Īn oceanele Atlantic si Pacific, marile Mediterana si Neagra.

30 — Barnea — Barnea candida (L.) (Pl. 7) — L — 3,7 cm, l = = 1,4 cm. Valve fragile, albe, semitransparente, cu ajutorul carora perforeaza fundurile argiloase tari, de la gurile Dunarii si pīna la Agigea. Circumeuropeana.

31 — Unghiuta — Moerella tenuis (Costa) (Pl. 7) — L = 2 cm, l = 1,5 cm, cu o mare variabilitate de culoare, de la roz la alb. Īn nisip, la adīncimi de 0—15 m. Dupa furtuni apare pe plaje īn Mamaia. Circumeuropeana.

ĪNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

32 — Varsat de mare — Balanus improvisus (Darwin) (Pl. 8) — D = sub l cm. Corp adapostit de placute calcaroase albe si acoperit cu un opercul rombic. Filtrator, sta fixat permanent pe pietre, scoici, piloni, raci s.a., īn zona de spargere a valurilor. Cosmopolit.

33 — Idothea baltica basteri (Auduin) (Pl. 8) — L = 20 mm. Izo-pod īntīlnit frecvent īn zona litorala, īntre 0—5 m adīncime, rar coboara pīna la 30 m. Consuma plante si animale marunte, vii sau īn descompunere. Pe pietre sau printre alge — īndeosebi Cystoseira — sau Zosiera. Īn apa marii si limanurile Marii Negre si ale bazinului mediteranean.

34 — Pontogammarus maeoticus Martinov (Pl. 8) — L = 6—12 cm. Amfipod mic, cu corpul turtit lateral. Traieste īn nisipul litoral, la adīncimi de 0—10 m sau īn nisipul batut de valuri. Este cautat de pesti si pasari. Īn ape dulci, salmastre si marine. Īn marile Caspica, Neagra si Azov si īn limanele lor.

35 — Creveta, garida de nisip — Crangon crangon (L.) (Pl. 8) — L = 6—7 cm. Corp turtit dorsoventral. Ia culoarea substratului pe care traieste (de la galbui la negru). Eurihalin. Consuma sedimente organice si viermi. Comestibil. Pe funduri nisipoase sau miloase, mai rar pietroase, la adīncimi de pīna la 50 m. Circumeuropean.

36 — Garida, creveta de iarba — Palaemon adspersus (Rathke) (Pl. 8) — L = 5—6 cm. Rostrul lung, cu 5—6 denticuli. Carapace galbuie, cu slabe depuneri de calciu, transparenta. Omnivor: consuma alge, detritus, animale mici, pesti morti. Printre alge, la adīncimi de l—10 m, rar 50 m, īn cīmpurile de Phyllophora. Circumeuropean.

37 — Bigec — Diogenes pugilator (Roux) (Pl. 8). L = l—3 cm. Acest pagur traieste īn cochilia melcului Tritia. Abdomen lung, moale, īnrulat īn cochilie. Se deplaseaza tīrīnd cochilia dupa el; este comun pe fundurile nisipoase. Īn marile Neagra, Mediterana, īn oceanele Atlantic si Indian.

38 — Crab de iarba — Carcinus mediterraneus (Czerniavsky) (Pl. 8) — L = 5,5 cm, l = 6—7 cm. Carapace aproape hexagonala, cu fruntea si laturile dintate. Carnivor, ataca crevete, pesti mici, cadavre. Poate sta si pe uscat, suporta variatii de salinitate si temperatura. Īn zona litorala, sub pietre si īn zona cu Zostera, la adīncimi de 5—15 m (iarna coboara pīna la 60 m). Īn marile Neagra si Mediterana.

39 — Crab de nisip — Macropipus holsatus (Fabricius) (Pl. 8) — L = 3 cm, 1 = 4 cm. Carapace aproape hexagonala, cu 3 dinti puternici frontali si cīte 4 pe laturile carapacei. Culoare variabila dupa locul de trai; ventral este alb-lucios. Psamobiont tipic: īn zonele infra- si medio-litorala, la nord de Constanta. Poate coborī pīna la 50 m. Circumeuropeana.

40 — Crab de piatra — Pachygrapsus marmoratus (Fabricius) (Pl. 8) — L = 3,6—3,8 cm, l = 4—4,2 cm. Cefalotorace aproape patrat, cu fruntea cīt latimea cefalotoracelui, pe laturi cu cīte un dinte ascutit. Femelele au abdomenul mare si rotund, masculii īl au mic si triunghiular. Pe funduri pietroase; noaptea iese pe uscat. Se misca cu repeziciune. Pe corpul sau se fixeaza Balanus, alge, viermi etc. Circumeuropeana.

41 — Carmioca, crab de tarm — Xantho poressa (Plivi) (Pl. 8) — L = 4 cm, l = 4—5 cm. Cefalotorace puternic, cu fruntea cīt 1/4 din latime. Colorit variabil, de la galbui la violaceu. Degetele pensei sīnt negre. Carnivor, consuma cadavre. Suporta cu usurinta frigul. Pe funduri paroase, la adīncimi de 0—3 m. Circumeuropeana.

CLASA INSECTE (INSECTA)

42 — Calliptamus barbarus Costa (Pl. 6) — L — 12—30 mm. Gainii. Masculul ceva mai mic. Cercii masculilor latiti la vīrf. Aripile posterioare hialine, roz. Pe soluri uscate, pe litoralul nisipos, pe cīmpii, īn VII—X. Poate ataca culturile de bostani. Pe malul marii, īn Delta, la Braila. Europa.

43 — Urechelnita — Labidura riparia Pali (Pl. 6) — L = 13— 26 mm. Cel mai mare dermapter de la noi. Brun-galbui sau roscat. Femelele depun ouale īn sol īn galerii lungi de pīna la 2 m, īn gramezi; ele pazesc ouale si puii. Nocturna, carnivora (se hraneste cu melci, larve de insecte, paianjeni). Pe nisipuri si soluri nisipoase si sarate, la malul marii līnga ape interioare sarate, sub pietre si lemne putrede. Īn toata tara, pe tot globul (īn Europa īndeosebi īn jumatatea sa sudica).

44 — Repedea — Cicindella lunulata nemoralis OI. (Pl. 6) — L = 12—14 mm. Coleopter iute, carnivor. Frecvent pe plaja marii si līnga lacurile sarate, mai rar pe malul rīurilor. Īn toata tara. Europa, Asia mica, Iran.

45 — Sagitta setosa (Muller) (Pl. 5) — L = 2,2 cm. Corp transparent, incolor, format din 3 regiuni distincte. Se hraneste cu crustacei mici si cu alevini, pe care-i prinde cu cīrligele cefalice. Īn plancton; poate forma aglomerari mari. Oceanul Atlantic, marile Mediterana si Neagra.

ĪNCRENGĂTURA ECHINODERME (ECHINODERMATA)

CLASA sERPI DE MARE (OPHIURIDAE)

46 — Steluta de mare — Amphiura stepanowi (Djakonov) (Pl. 5) — D = 4—5 mm. Corp mic, ca un disc, cu schelet discontinuu. Brate lungi, delicate, foarte flexibile, lungi de 1 cm. Pe mīl, la adīncimi de peste 40 m. Specie endemica pentru Marea Neagra.

            CLASA ASCIDII (ASCIDIA)

47 — Ciona intestinalis L. (Pl. 5) — H = 17 cm. Translucid, verzui, filtrator; sta fixat pe scoici sau pe stīnci. Suporta ape salmastre sau puternic poluate. Circumeuropeana.

ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA PEsTI CARTILAGINOsI (CHONDR1CHJHYES)

48 — Rechin, cīine de mare — Squalus acanthias (L.) (Pl. 9) — L = pīna la 1,8 m, G = 6—13 kg. Ovovivipar; femelele „nasc" dupa 8—9 luni de la īmperechere cīte un pui care traieste independent de la īnceput. Se hraneste cu hameii, guvizi, scrumbii si diferiti pesti de adīncime. Se prinde rar la taliene sau la carmace. Ficatul sau contine 70% grasimi, cu un procent ridicat de vitamina A. Nu este periculos pentru om. Animal rar, traieste singuratic, la adīncimi de 25—75 m; īn perioada de reproducere e īn cīrduri mici. Este singurul rechin din Marea Neagra. Īn toate marile globului.

CLASA PEsTI OSOsI (OSTEICHTHYES)



49 — Pastruga — Acipenser stellatus Pallas (Pl. 9) — L = l—1,2 (2) m, G = 6—8 (20) kg. Bot lung, cu vīrful adus īn sus. Traieste peste 18 ani. Se reproduce īn lunile IV—V, depune 20—360 mii de icre pe fundul nisipos al fluviilor. Puietul coboara spre mare īn lunile VII—IX si ramīne līnga gurile Dunarii, unde se hraneste cu larve de insecte si crustacee. Adultii consuma moluste, crustacee, pesti. Este cel mai comun sturion; se prinde la carmace si la taliene. Īn Dunare, de la Bazias la varsare, īn marile Neagra, Caspica, Azov si fluviile adiacente.

50 — Morun — Huso huso (L.) (Pl. 9) — Atinge L = 9 m, G = l 500 kg, dar obisnuit L = 2,5—3,5 m, G = 100—200 kg. Cel mai valoros sturion. Cap relativ mic, corp cu 5 siruri de placi osoase (care nu cresc cu vīrsta ca la pastruga). Traieste pīna la 75 ani. Pentru reproducere vine īn fluvii (īn Dunare urca pīna la Portile de Fier) si depune pe funduri la adīncimi de 10—25 m cīte 7 milioane de icre, apoi se reīntoarce īn mare. Se hraneste cu pesti de fund si moluste. Se pescuieste la carmace si paragate. Se consuma totul de la el. Īn ultimul timp, datorita poluarii si bararii fluviilor, numarul morunilor s-a redus considerabil; de aceea se impun masuri de protejare si īnmultire artificiala. Īn marile Neagra, Caspica si Azov, la adīncimi de 35—70 m (iarna coboara pīna la 150 m).

51 — Gingirica — Clupeonella cultriventris (Nordman) (Pl. 9) — L = 8—10 cm. Traieste 4—5 ani. Se reproduce īn lunile IV—V līnga coaste. Se hraneste numai cu organisme planctonice. Constituie hrana unor pesti rapitori valorosi (scrumbia de Dunare, salaul, sturionii), dar este consumata si de om (se prinde īn cantitati mari la taliene). Traieste īn bancuri īn marile Neagra si Caspica.

52 — sprot, sardeluta — Sprattus sprattus (L.) (Pl. 9) — L = 9— 12 cm, G = 9 g. Traieste 5—6 ani, se reproduce tot anul. Consuma crustacee planctonice. Se pescuieste mult la litoralul nostru, avīnd carne gustoasa. Traieste īn bancuri. Marina. Circumeuropeana.

53 — Hamsie — Engraulis encrasicholus ponticus (Alexandrov) (Pl. 9)— L = 10—17 cm, G = 8—10 g. Falca superioara mai lunga. Traieste 2—3 ani. Reproducerea īn lunile V—IX. Planctonofag. Este consumat de pesti, pasari si delfini. Se pescuieste la taliene. Este cautat pentru carnea sa. Sta īn bancuri de zeci de mii de indivizi, migrīnd de-a lungul litoralului (ocazional si īn lacurile litorale salmastre). Endemic pentru Marea Neagra.

54 — Calcan — Scophthalmus maeoticus (Pallas) (Pl. 9) — L = 45— 65 (90) cm, G -= pīna la 12 kg. Corp turtit lateral (sta pe partea dreapta); ambii ochi sīnt pe fata stīnga. Gura terminala, corp acoperit cu butoni teposi. Linia laterala puternic arcuita anterior. Ventral de culoare alb-galbuie. Se reproduce īn lunile IV—V līnga mal, la adīncimi de 0,5 m. Puii, pelagici, au o simetrie bilaterala (asimetria apare dupa 2 luni). Rapitor, consuma pesti bentonici mai mici, sau cei care iarna stau līnga fund. Pe suprafata fundurilor nisipoase, la adīncimi de 3—75 m. Īn marile Egee, Marmara si Neagra.

55 — Limba de mare — Pegusa impar nasuta Risso (Pl. 9) — L = = 10—20 cm, (rar 30 cm). Puternic turtit lateral, sta culcat pe partea stīnga, avīnd ambii ochi pe dreapta. Gura mica, terminala, cu falca superioara mai lunga. Fara butoni ososi pe corp. Pe fata inferioara este alb. Reproducere īn lunile IV—VI. Consuma crustacee. Are o capacitate rapida de homocromie. Fara valoare economica. Pe fundul nisipos al plajelor marine. Īn Oceanul Atlantic, marile Mediterana, Neagra si Azov.

56 — Scrumbie de Dunare — Alosa pontica (Eichwald) (Pl. 9) — L = 30—40 cm, G = 300—600 g. Traieste pīna la 9 ani. Sta īn bancuri. Pentru reproducere migreaza īn luna III īn fluvii (īn Dunare īnainteaza 500—900 km). Dupa depunerea icrelor majoritatea adultilor mor. Ouale, planctonice, sīnt duse de ape la vale. Puietul ramīne la gurile Dunarii. Devine matur la 3 ani. Consuma organisme planctonice si pesti marunti. Importanta economica mare. Īn marile Caspica, Neagra si Azov.

57 — Laban, chef al mare — Mugii cephalus (L.) (Pl. 10) — L = 27— 30 cm, G = 1,5—2,5 kg. Este singurul chef al cu ochiul acoperit de o membrana cu o fanta īn dreptul pupilei. Se reproduce numai īn mare, īn lunile VI—VIII (perioada cīnd iese din lacuri īn mare). Consuma alge., diferite crustacee; iar īn apele dulci se hraneste cu detritus organic si organismele din acesta. Sensibil la variatii de temperatura. Cīnd este īn pericol, sare din apa peste obstacol la peste 1,5 m īnaltime. Cu mare importanta economica. Īn lacurile litorale sta din V īn IX pentru hranire, iarna se retrage īn mare la adīncimi de 80 m. Frecvent īn Marea Neagra. Īn toate marile din regiunile temperata si tropicala.

58 — Stavrid — Trachurus ponticus (Aleev) (Pl. 10) — L = 12— 21 cm, G = 40 g. Linia laterala curba, acoperita de placute mici, care-nate posterior. Ochiul cu pleoapa transparenta. Pe opercul, posterior este o pata neagra. Reproducere īn lunile V—IX. Consuma pesti si crustacei mici. īnoata la suprafata apei, formeaza bancuri. Se pescuieste industrial la taliene; cu mare valoare economica. Numai īn pelagialul Marii Negre.

59 — Barbun — Mullus barbatus ponticus (Essipov) (Pl. 10) — Cap masiv, cu mustati lungi pe falca inferioara. Reproducere īn lunile VI— VII. Consuma crustacei mici, viermi, moluste, pe care le cauta īn cīrduri pe fundurile nisipoase. Cu importanta locala, gustos. Se pescuieste toamna si iarna, la adīncimi de 60—80 m, īn locurile unde se aglomereaza. Endemic īn Marea Neagra.

60 — Scorpie de mare — Scorpaena porcus (L.) (Pl. 10) — L = 9— 15 cm, rar 30 cm. Ghebos, acoperit cu placute osoase cu spini; ochii protejati de tentacule, franjurate, au o membrana lobata. Gura larga. Ţepii de pe corp au o secretie veninoasa. Culoare variabila, homocromie. Reproducere īn V—IX. Consuma pesti si crustacee marunte de fund. Fara importanta economica. Īn zonele pietroase, cu vegetatie, pe fund, la adīncimi de l—45 m. Circumeuropean.

61 — Rīndunica de mare — Trigla lucerna (L.) (Pl. 10) — L = 25— 40 (75) cm. Culoare brun-maslinie, pectoralele mari, cu o dunga marginala albastra sau sidefie, lungi cīt 2/3 din lungimea corpului, cu ultimele 3 radii libere, mai īngrosate, ca niste degete lungi, cu care merge pe tund. Reproducere īn lunile VII—VIII. Consuma pesti si crustacee marunte. Desi gustos, nu are importanta economica, caci se pescuieste rar. Pe funduri nisipoase sau pietroase, la adīncimi de 5—70 m. Īn oceanele Atlantic si Indian. Circumeuropean.

62 — Ghidrin — Gasterosteus aculeatus (L.) (Pl. 10) — L = 5— 8 cm. Traieste 2 ani. Se reproduce īn lunile IV—V cīnd masculii se coloreaza pe abdomen īn rosu, construiesc din iarba si alge, un cuib īn care aduc femele pentru a-si depune icrele. Tot ei pazesc ulterior ponta, asigura circulatia apei īn cuib si ulterior hrana puilor. Consuma viermi, crustacee mici, larve de insecte. Īn ape marine litorale si salmastre (iarna traieste īn mare, vara vine la mal si intra īn lacurile litorale). O subspecie limitata numai īn apele dulci si izvoarele de la coada lacului Techirghiol, unde este ocrotita (Gasterosteus aculeatus crenobiontus, Bacescu si Mayer). Īn emisfera nordica.

            63 — Calut de mare — Hippocampus ramulosus Leach (Pl. 10) — L = 10—12 cm. Asemanator calului de la jocul de sah. Corpul acoperit cu placi, are o culoare variabila. Femela depune icrele īntr-o punga de pe abdomenul masculului, unde acesta le fecundeaza si pastreaza. Puii, care ies dupa 2—3 saptamīni ramīn un timp aici. Se hraneste cu crustacee mici. Se deplaseaza īncet. Poate misca ochii independent unul de altul. Prezinta homocromie. īntre tufele de alge si iarba de mare; se prinde de ele cu coada. Circumeuropean.

64 — Ac de mare — Syngnathus typhle argentatus (Pallas) (Pl. 10) — L = 30 cm. Corp foarte lung, acoperit de placi. Reproducere īn lunile III—VIII. Icrele si puii se dezvolta īntr-o punga pe abdomenul masculului, ca la calutul de mare. Consuma crustacee si puietul altor pesti, īnoata serpuind vertical. Homocromie. Īntre tufele ierbii de mare, pe funduri pietroase. Marile Neagra si Azov.

65 — Drac de mare, dragon — Trachinus draco (L.) (Pl. 10) — L = 30—45 cm. Gura orientata oblic īn sus; operculul cu spin (la baza lui si la cea a spinilor dorsali are glande veninoase). Reproducere īn VI—VIII. Icrele pelagice. Consuma pesti, crustacee, viermi. Sta īngropat īn nisip, de unde ies numai ochii si spinii aripioarei dorsale, ale carei īntepaturi sīnt foarte dureroase si pentru om, veninul provocīnd ameteli, cefalee; greturi. Este evitat chiar si de pescari. Atlanticul de Nord, īn marile Mediterana si Neagra.

66 — Hanus — Gobius batrachocephalus Pallas (Pl. 10) — L = 30— 35 cm. Homocromie. Ochi mari, apropiati, situati pe cap dorsal. Gura mare, dispusa superior. Consuma moluste, crustacei, pestisori. Cel mai mare guvid de la noi. Foarte cautat pentru carnea sa. Pe funduri pietroase, īn mare si unele lacuri litorale. Traieste numai īn marile Neagra si Azov.

CLASA REPTILE (REPTILA)

67 — Broasca testoasa de uscat, broasca cu capac — Testudo graeca ibera (Pallas) (Pl. 11) — L carapacei = 20—22 (30) cm, īnalta, bombata, care poate adaposti complet capul si picioarele. Masculul are plastronul mai concav. Reproducere īn V; ca joc nuptial perechea īsi ciocneste carapacele. Traieste pīna la 100 ani. Puii ies īn VIII—IX. Se hraneste numai ziua. Consuma plante, ocazional rīme si melci. Toamna hiberneaza, īngropīndu-se la adīncimi de 30—40 cm. Īn locuri uscate, īnsorite, de stepe cu vegetatie ierboasa, sau pe stīncarii. Dobrogea. Īn estul peninsulei Balcanice, Asia Mica, Siria, Iran, Irak.

68 — sopīrla de nisip — Eremias arguta deserti (Gmelin) (Pl. 11) — L = 9—15 cm. Corp īnalt, bot scurt, rotunjit. Īn VI—VII femelele depun 3—5 oua. Se hraneste cu gīndaci, lacuste, paianjeni, miriapode. Se misca iute (adesea este vizibila doar ca o sagetare pe nisip). Cea mai rapida sopīrla de la noi. Are ca dusmani pasarile rapitoare. Pe dunele —din Delta Dunarii si pe litoral, pīna la Mamaia; izolat si īn sudul Moldovei. Īn sudul partii europene a U.R.S.S.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

69 — Cormoran motat — Phalacrocorax aristotelis (L.) (Pl. 11) — L = 75 cm. Un foarte bun scufundator, poate coborī pīna la peste 20 m si sta sub apa l—3 minute. Consuma numai pesti. Apare destul de rar la litoralul nostru; cuibareste īn zonele stīncoase de la Capul Caliacra (R. P. Bulgaria). Sedentar. De-a lungul coastelor circumeuropene.

70 — Prundaras de saratura — Charadrius alexandrinus (L.) (Pl. 11) — L = 16—18 cm. Cuibul ascuns printre ierburi este ca o gropita captusita cu putina vegetatie acvatica; depune 3 oua pe care le cloceste 24 zile. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermi si moluste. Īn timpul migratiei se īntīlneste adesea pe saraturile dobrogene si pe līnga lacurile sarate din estul Cīmpiei Romāne. Ierneaza pe coasta africana la sud de ecuator. Pe malurile tuturor continentelor.

71 — Pescarus argintiu — Larus argentatus (L.) (Pl. 11) — L = 55—70 cm, anvergura aripilor = 150 cm. Cīt o rata mare cu aripi lungi, coada īn evantai. Cuibareste pe cladiri de-a lungul īntregului litoral, sau pe sol. Depune 2—3 oua, din care dupa 26 zile ies puii; ei īncep sa zboare dupa 8—9 saptamīni. Se hraneste cu pesti si diferite animale marunte, dar consuma si resturile din depozitele de gunoaie. Iarna poate veni pe lacurile interioare. De cītiva ani traiesc cīteva perechi si īn Bucuresti. Prezenta tot anul. Īn toata emisfera nordica, līnga mare sau ocean.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

72 — Delfin — Delphinus delphis (L.) (Pl. 11) — L =1,6—2 m. Cap cu fruntea bombata, falcile formeaza un rostru; respira printr-o nara situata pe cap, median. Puiul masoara la nastere 80—85 cm si se hraneste cu laptele mamei cīteva luni. Consuma numai pesti. Pelagic, īnoata foarte rapid (pīna la 50 km/h). Traieste īn cīrduri. Animal inteligent, poate fi usor dresat (acestei specii īi apartin delfinii de la acvariul din Constanta). Īn toate marile si oceanele, numeros īn Marea Neagra.

73 — Marsuin, porc de mare — Phocaena phocaena (L.) (Pl. 11) — L— 1,2—1,5 m, G = 40—50 kg. Fara rostru, cu aripioara dorsala mica. Femelele mai mici decīt masculii, nasc un singur pui, greu de 6—8 kg,  care este capabil sa īnoate de la īnceput. Se hraneste cu pesti, crustacee, pasari (īn alte mari si cu sepii, caracatite etc.). Īn pelagial, īn grupe de 20—50 indivizi. Vine ades aproape de mal. Strigatul sau este ca un guitat. Patrunde īn taliene, pe care, ca sa scape, le rupe. Īn toata emisfera nordica.

74 — Delfin mare, delfin cu bot gros — Tursiops truncatus (Mon-tagu) (Pl. 11) L = pīna la 3 m. Maxilarul superior mai mic decīt cel inferior, ambele cu dinti numerosi. Naste un singur pui, pe la sfīrsitul verii. Rapitor, se hraneste cu pesti pelagici. Īn perioada de reproducere masculii se lupta īntre ei. Deoarece strica talienele, pescarii īl ucid. Destul de rar īn Marea Neagra. Īn toate marile si oceanele emisferei nordice.

Alte animale care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 129, 162, 167, 177, 194, 220 si 297.













Document Info


Accesari: 13060
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )