Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MITOZA

biologie












ALTE DOCUMENTE

Stomacul
PROTEINELE
Ficatul
Test de evaluare a materiei din clasa a x a
Enzimele proteolitice ale tractului gastro-intestinal
Enzime proteolitice vegetale
INTRODUCERE IN MICROBIOLOGIE
Activitatea biologica a acizilor grasi - lipide, grasimi
FUNCTIILE DE NUTRITIE IN SERIA ANIMALA
SISTEMUL CELULAR IMUNOCOMPETENT

MITOZA

  Mitoza se mai numeste si diviziune celulara indirecta si este indispensabila proceselor de crestere, diferentiere si reparatie tisulara, fiind descrisa pentru prima data de catre Fleming (1879) la animale si de catre Strasburger (1884) la plante.



O lunga perioada de timp diviziunea celulara, in special diviziunea nucleului a fost studiata si descrisa pe preparate devitalizate (prin fixare si colorare). In deceniile din urma insa, prin inregistrari cinematografice realizate de Chevremont si Lettre pe celule animale si Bojer pe celule animale, investigatiile s=au efectuat in vivo. Din anii 50 ai secolului trecut, concomitent cu punerea la punct a metodelor de microscopie electronica si autoradiografie, s-au obtinut detalii de mare valoare cognitiva, referitoare la ultrastrutura si chiar fiziologia celulelor.
    Diviziunea mitotica reprezinta, in fond, un proces continuu, atat in dinamica dezvoltarii individuale cat si in ciclul celular. Ca timp efectiv de derulare, mitoza este deosebit de variabila, de la 444i88e cateva minute, la cateva ore. Desi este un proces cu o cinetica continua, pentru o mai clara descriere si o mai buna intelegere, mitoza a fost divizata in mai multe faze. Ca stare functionala, ciclul celular cuprinde 2 mari etape

1 Interfaza Este perioada de timp cuprinsa intre 2 diviziuni propriu-zise. Contrar aparentelor, din punct de vedere metabolic, interfaza este caracterizata prin intense procese metabolice si se finalizeaza cu autoreplicarea macromoleculelor de ADN, transcriptia cu formarea moleculelor de ARN mesager, transportor si ribosomal) si translatia (cu formare de proteine - enzime) informatiei ereditare. Denumirea de interfaza i s-a dat deoarece cromosomii sunt optic invizibili, zonele eucromatice fiind despiralate si hidratate, tocmai pentru a fi posibile autoreplicarea si transcriptia.
    In interfaza nucleul este clar delimitat de catre membrana nucleara, iar nucleolul (sau nucleolii, in unele cazuri) apare clar, cu densitate mai mare decat restul nucleului. Urmarirea proceselor ce se deruleaza in timpul interfazei, dar mai ales a procesului de autoreplicare a ADN-ului (cu ajutorul izotopilor marcati incorporati in timidina - cum ar fi timidina 15N sau timidina 3H) a permis impartirea interfazei in trei subfaze si anume G1, S si G2 (Lark, 1963).

    Perioada (subfaza) G1 (in limba engleza gap = gol, hiatus) prima din interfaza se caracterizeaza prin aceeea ca pe parcursul ei nu se sintetizeaza acid dezoxiribonucleic, adica nu are loc procesul autoreplicarii.
    Perioada S (in limba engleza synthesis = sinteza) a doua in ordine cronologica, se caracterizeaza prin sinteza si dublarea cantitatii de ADN ( prin autoreplicare semiconservativa) din celula.
    In sfarsit, perioada G2 este cea in care sinteza ADN-ului se opreste din nou.

    Cu aceasta interfaza ia sfarsit si incepe diviziunea propriu-zisa. Prin urmare, interfaza reprezinta o perioada (subfaza) extrem de activa, sub aspect metabolic, in cadrul ciclului celular. In consecinta, la sfarsitul interfazei, fiecare cromosom este duplicat, adica este bicromatidic. Filamentele cromosomiale sunt mai bine conturate si se observa destul de clar intreaga cromonemata.

2. Diviziunea propriu-zisa  Aceasta are la randul ei mai multe etape si anume:

    Profaza (in limba greaca pro = inainte si phasis = faza) se caracterizeaza prin aceea ca progresiv cromosomii se delimiteaza tot mai clar, cromatidele devin (spre sfarsit) vizibile, girii cromatidieni se contureaza si dau aspetul de lant cromomeric. Centromerul apare in pozitia caracteristica fiecarui cromosom divizand-ul transversal in doua brate (egale sau inegale). Condensarea (compactarea, impachetarea) cromosomilor continua, paralel cu ingrosarea lor (cresterea diametrului) prin micsorarea numarului de giri. Spre sfarsitul profazei, nucleolii dispar si , in citoplasma, in vecinatatea membranei nucleare, se delimiteaza un corpuscul fin, numit centrosom, care este divizat inca din interfaza in doi centioli care vor migra in timpul profazei spre cei 2 poli ai celulei.
    Cand incepe mitoza, microtubulii centrosomului formeaza un aster. Apoi, asa cum precizam, in profaza timpurie cei 2 centrioli migreaza - fiecare catre un pol al celulei, Microtubulii se intind si formeaza, intre ce 2 centrioli suportul (calea) pentru migrarea cromosomilor, dupa divizarea lor longitudinala, spre polii celulei.




    Metafaza (in limba greaca meta = in mijloc) se caracterizeaza printr-o succesiune de evenimente in care sunt antrenate infrastructurile nucleare. Cromosomii (bine delimitati) plutesc in sucul nuclear (cariolimfa). Membrana nucleara se fragmenteaza si intregul continut al nucleului vine in contact cu citoplasma. Fusul centrosomal, cunoscut si sub numele de fus acromatic(datorita faptului ca nu se coloreaza prin metodele specifice de colorare a cromosomilor si poate fi observat doar in contrast de faza) format in conditiile descrise anterior devine vizibil. Metafaza culmineaza cu momentul in care cromosomii sunt plasati in planul ecuatorial al celulei, fiind atasati de fibrele fusului acromatic, la nivelul centromerului (numit si kenetocor). Metafaza reprezinta stadiul cel mai potrivit pentru descrierea cromosomilor - ca numar, forma, dimensiuni, etc. (caracteristice pentru fiecare specie in parte).In apogeul metafazei, toti cromosomii sunt dispusi in placa ecuatoriala, atasati de fibrele fusului acromatic. Privita de la unul din polii celulari imaginea fomata de cromosomi are aspectul unei stele, de unde si denumirea de monaster (in limba greaca aster = stea).
    Spre sfarsitul metafazei centromerul fiecarui cromosom se cliveaza pe directie longitudinala (a cromosomului) fiecare jumatate ramanand in cadrul unei cromatide, pe care o imparte in doua brate.

 Anafaza (in limba greaca anna = in urma) este etapa in care cromatidele (cromosomii monocromatidici din diviziunea mitotica si din cea de a doua diviziune meiotica) despartite prin clivarea centromerului incep sa migreze spre cei 2 poli celulari (spre cei 2 centrioli). Desi nu sunt foarte clar si complet cunoscute si descrise fortele care determina aceasta migrare sunt dependente de procese care au loc in fibrele fusului acromatic (probabil alterari ale lanturilor proteice din fibrele fusului). Intrucat centromerul are si rolul de a fixa cromatidele pe fibrele fusului si le faciliteaza miscarea spre cei 2 poli a mai primit si denumirea de kinetocor (in limba greaca kinein = a misca si chorus = loc in care se danseaza). De altfel sunt unii autori care propun o lista de 27 de sinonime pentru centromer. Dintre acestea amintim cateva: atasatorla fibrele fusului, locus de atasare in fibrele fusului, constrictia primara, acromit, plan de atasare la fibrele fusului. Sunt pareri in conformitate cu care kinetocorul reprezinta o entitate speciala in cadrul unei regiuni mai mari - centromerul.
    In momentul culminant al anafazei, daca se priveste celula din placa ecuatoriala spre fiecare dintre cei 2 poli, se observa de fiecare parte cum cromosomii alcatuiesc cate o figura in forma de stea, de unde si denumirea de diaster.

    Telofaza (in limba greaca telos = sfarsit, capat) incheie ciclul diviziunii celulare. Cele 2 seturi de cromatide (cromosomi monocromatidici) ajung in zonele polare ale regiunii, in preajma centriolilor. In zona ecuatoriala a celulei incepe un proces de clivare. Concomitent, in jurul fiecarui set de cromatide (cromosomi unicromatidici) se reoreganizeaza membrana nucleara. Pe parcursul desfasurarii telofazei, cromosomii sufera procese inverse celor din timpul profazei - miscarile giratorii ale cromatidelor au loc in sens invers, favorizand hidratarea. In zona ecuatoriala se definitiveaza citodiereza (apare membrana celulara). Iau nastere astfel 2 celule fiice, cu numar identic de cromosomi, numar identic cu cel al celulei mama si ceeea ce este important cu informatie ereditara identica (fiecare cromosom s=a clivat longitudinal, dand nastere la 2 cromosomi monocromatidici identici). Cele 2 celule fiice rezultate, prin diviziunea mitotica intra imediat in interfaza (stadiul G1), perioada in care au loc procese intense metabolice, autoreplicarea ADN-ului si, in consecinta, dublarea cromatidelor si reaparitia cromosomilor bicromatidici. Dupa toate aceste procese, celula este pregatita pentru o noua diviziune.












Document Info


Accesari: 6550
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )