Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Muschii pielosi

biologie












ALTE DOCUMENTE

Stomacul
VITAMINE LIPOSOLUBILE
Specii si rase de animale
Microscop
ENZIMELE
AMINOACIZII
Semnificatia biologica a peretelui celular bacterian. Efectele indepartarii P.C. in laborator
Gradul de ploidie al celulelor procariote. Notiunea de echivalent genomic. Functiile materialului nuclear
CARACTERELE GENERALE SI POZITIA MICROORGANISMELOR IN LUMEA VIE
BACTERIILE

Muschii pielosi

Muschi pielosi prezinta o serie de caracteristici:


Muschi slab reprezentati care isi primesc numele datorita faptului k cel putin una din insertii se face pe fata profunda a tegumentului. Prin contractia lor contribuie la redarea expresiei fetei, motiv ptr care se numesc muschi ai mimicii. Sunt dispusi in jurul orif orbital, nazal, auricular pe care le inchid sau le deschid. Toti sunt inervati de catre nervul facial. Sunt impartiti in m pielosi ai craniului, m pielosi ai orbitei si sparncenosul, m pielosi ai orif orbitar, ai nasului si ai orif oral sau ai gurii.
M pielosi ai craniului sunt reprez prin m occipitofrontal, temporoparietal si m pavilionului urechii. Occipitofrontalul este un m digastric cu doua corpuri musculare: occipital si frontal intre care se gaseste aponevroza epicraniana.



M occipital se insera p linia curba occipitala si p baza mastoidei iar cealalta extremitate pe aponevroza epicraniana. M frontal continua aponevroza epicraniana si se insera p fata profunda a tegumentului din reg sprancenara si de deasupra orbitei, fibrele sale intrepatrunzandu-se cu cele ale m sprancenos, depresor al sprancenei, procerus si orbicularul ochilor.
M occipitofrontal prezinta k tendon galeea aponevrotica care este o banda fibroasa ce prin fata sa inf aluneca pe pericraniu printr-un tesut lax, iar fata sa sup este aderenta la fata profunda a tegumentului ceea ce fac ca pielea capului sa se miste odata cu deplasarea aponevrozei. Partile laterale se ins pe pavilionul urechi, mastoida ajungand su 424d38e b arcada zigomatica pana pe fata prof a proc maseterin. Da insertie m parietal si auricular ant si sup.
M temporoparietal este reprez prin fibre musc ce se insera p aponevroza epicran in partea sa temporala si se indreapta catre cartilajul pavil urechi. P mavilionului urechii sunt m extrinseci si intrinseci, extrinseci in afara pavilionului urechii, sunt in nr de trei: auricular sup care se ins pe aponevr epicraniana si se termina p convexitatea fosetei naviculare a pav urechii, auricular ant de pe aponevr epicr se term p spina helixului si p partea post a concai, auricularul post se ins pe mastoida si se term p convexitatea concai. Pav urechi prezinta si m extrinseci, o fata externa, marele si m micul m ai helixului, antetraliusul, si tralusul.
M orif orbital, orbicularul pleoapelor prez trei portiuni, una lat sau orbitala, o port mediala int, si o port lacrimala num m lui Horner. Port orbitala incepe din unghiul intern al ochiului prin doua tend, unul direct pe proc frontal al maxilei si unul reflectat pe creasta osului lacrimal, cele doua tend se bifurca intrun tend sup si nf la niv celor doua pleoape. Pe aceste tendoane se insera fibrele musc la care se adauga fibre de pe creasta maxilara, de pe proc frontal al maxilei si care vor merge in grosimea pleoapelor sup si inf, inf concave in sus si invers, si se vor intrepatrunde in unghiul extern al orbitei. Aceste fibre ridica si coboara pleoapa. M lui Horner este reprez de catre fibre musc ce pleaca de pe creasta osului lacrimal in spatele sacului lacrimal unde se insera impreuna cu tend reflectat si se termina p fata inf a teg de la niv punctului lacrimal. Prin contractia sa deschide orif lacrimal favorizand scurgea lacrimilor prin conductul lacrimonazal.
Sprancenosul este un m care se ins pe fata profunda a teg din unghiul intern al ochiului p marg supraorb si se indreapta oblic superolat, in dreptul orif supraorb raspandit in evantai si inserandu-se p fata prof a seg, fibrele sale intrepatrunzanduse cu cele a orbitalul si orbicularului pleoapei.

M depresor este un m care pleaca de la niv oaselor nazale si se term p fata prof a tegumentului la niv corzii spancenei prin contractie, tragand-o in jos si medial.
M nasului sunt reprez de m procerus, m transvers al nasului, dilatator al narinelor si depresor al septului nazal care se insera la niv oaselor proprii ale nasului si fibrele sale se intrepatrund cu fibr frontaluiui si ale spracenosului.

M transvers al nasului si compresor al narinelor sunt descrisi sub denum de m nazal cu doua portiuni, transversa si alara. M transvers al nasului este un corp musc care se insera prin interm unei aponevroze de unde fibrele mediale se insera p fata profunda a tegum santului nazogenal iar fibrele laterale coboara in buza sup amestecandu-se cu fibre din m mirtiform sau dilatator al narinelor. Portiunea alara sau compresor este un m care vine dp maxila si partea cartilajului a nasului si s insera p marginea latero inf a narinelor.
M compresor al narinelor este slab reprez si fiind puternic dezv la mamiferele macrosmatice, care au simtul mirosukui f dezv.
M mirtiform sau depresor al septuiui nazal care se insera p ridicaturile canine si mirtiforme de la niv maxilei si coboara ptr a se insera p fata profunda a teg buzei sup. Intre cei doi m ai septuiui nazal se descrie un m nazolabial care pleaca dp fata profunda a teg de sub septul nazal.

M pielosi ai orif oral sunt impartiti in doua grupe mari, m constrictori si m dilatatori
M constrictori sunt reprez prin orbicularul gurii si un alt m numit compresorul gurii sau musculus osculatorius,
Orbicularul gurii este format la randul sau din doua componente, o portiune externa si una interna. Orbicularul extern are fibre intrinseci si fibre extrinseci. Fibrele intrinseci sunt reprez de catre doi m incisivi sup si doi m incisivi inf. M incisivi sup se insera p fosetele mirtiforme si se indreapta catre cele doua comisuri, incisivii inf pe proeminenele alveolare de la niv caninelor catre comisurile celor doua buze. Fibrele extrinseci sunt fibre provenite de la aproape toti m orif oral, fiind descrise ptr buza inf, fibr ascendente ptr buccinator si din m depresor sau coborator a comisurii bucale ptr buza sup fibrele desc ale buccinat si fibre din m ridicator al comisurii bucale. Lorbicularul intern este reprez prin fibre arciforme dispuse in grosimea celor doua buze prin orbicularul extern. Compresorul buzelor este repr prin fibre musc scurte dispuse intre fata inf a teg si mucoasa buzelor si care prin contractia lor intervin in actul suptului sau in timpul sarulului, se mai numeste m sarutului.
M dilatatori ai orif oral sunt dispusi pe un plan profund si unul superf. P planul profund sunt patru m, ridicatorul comisurii bucale, m buccinator, este cel mai puternic muschi care se insera pe marginile alveolare ale mandibulei si maxilei in dreptul ultimilor trei molari si fibrele indreptandu-se catre comisura buzelor unde se intrepatrund, cele inf mandibulare trec in buza sup, iar o parte din ele maxilare in buza inf a orbicularei extrinseci. Supraf sa externa vine in rap cu fata teg, se gaseste bula grasoasa a lui Bichat, la fata sa interna este in raport cu mucoasa bucala p care o trage k sa nu fie prinsa intre dinti. M buccinator este strabatut de canalul lui Stenon si de nervul bucal.
Un alt m profund este m coborator al buzei inf sau patratul barbiei, si ultimul este m mental
M dilatatori superficiali sunt 6 reprez de ridicatorul comun al aripii nasului si buzei sup , ridicatorul propriu al buzei sup, acesti doi au atat fibre superf cat si profunde, micul si marele zigomatic, m rozorius al lui Santorini care trage lat si usor in jos comisura bucala.
M coborator al buzei inf sau m triunghiular al buzelor care se ins pe linia oblica externa a corpului mandibulei si vine pe fata profunda a teg buzei inf si comisurii bucale.
Se mai adauga si m platisma sau pielosul gatului, este un m intins are isi are originea p fata profunda a teg regiunilor sublaviculare, acromiala si deltoidiana spre a se termina pe marg inf a corp mandibulei, p linia interna a corp mandib, pe fata prof a teg comisurii bucale.

Nervul facial
Prezinta cea dea 7 pereche fiind un nerv motor. Fibrele viscerale aferente apatin nerv internediar, cei doi nervi au un traiect comun pana in prima parte a canalului facial. Origine reala a fibrelor este in nucleul facial situat in tegmentul pontin. Fibrele eferente ale nucleului facialului si profund pe plansel ventriculuiui patru au un traiect dorso medial, inconjoara nervul abduces, formeaza genunchiul intern al nerv facial si șe indreapta ventro lat prin punte spre santul bulbopontin. Originea aparenta este la niv fosetei sub olivare avand lateral nerv vestibulocohlear iar med  nerv abduces.
Traiect si raport.



De la origine strabate fosa craniana post, meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge sub baza craniului terminandu-se in grosimea glandei parotide. In fosa craniana post nervului facial este invelit intr-o teca ca arahnoidiana impreuna cu nerv vestibulocohear si cohlear, au o teaca proprie formata de pia matter. In port sa canian se gaseste in portiunea acustic faciala. Din fosa craniana post, nervul patrunde prin polul acustic intern in meatul acustic intern incepand portiunea pietroasa a nervului facial. La acest nivel, cei trei nervi sunt separati de catre peretele osos prin teaca arahnoidiana, nervul facial fiind cel mai sus situat, intre facial si post este interfacialul lui Wrisberg. N facial are raporturi cu artera labirintica. Fundul meatlui acustic intern este impartit de doua creste in patru cadrane, aria nerv facial fiind sup, ariile vesibulare sup si inf si aria cohleara. Ulterior patrund in canalul facial in care nervul are un taiect in fm de z. Are trei portiuni, prima este segmentul labirintic, este situata sup de labirintul osos, a doua este segmentul timpanic, nervul fiind paralel cu axul stancii temporale avand rapoarte cu ramuri din arera meningee mijlocie si intre a doua si a treia portiune a nervul se gaseste genunchiul inf sau cotul nerv facial. Ultima portiune este la niv peretelui ant a proc masoidian, post de meatul acustic extern, aici are o directie verticala fiind insotit de arter mastoidiana, iese din canalul mastoidian prin orificiul stiloidian si se indreapta antero inf patrunzand in grosimea glandei parotide unde sta k un semn de carte intr-o carte si se imparte in ramurile sale terminale. Sub baza craniului nervul facial se gaseste in patrulaterul facialului, sub baza caniuli, inf digastricul, ant carotida, post mastoida. Faure descrie triunghiul digastricului intre baza craniului, digastric si hioidian.
Ram colaterale se impart in ram infrapietroase in int pietrosului si extrapetroase. Ram intrapietroase sunt reprez de n sfenoid sau n stapenius. Ram extrapietroase snt reprez de ram digastric, stilohioidian, ram comunicant cu nervul glosofaringian si n lingual. Auricularul post se desprinde din facial de la orif stilomastoidian, inconj proc silomast, se indreapta sup al niv insertiei m sternocleidomast unde primeste un ram anastomotic din plexul cervical si se imparte in doua ram, unul auricular care se termina prin m auricuar post si inf si un ram ce se anasomozeaza cu ram post. Ramul digastric, ram stilohioidian care se distribuie muschiului cu acelasi nume. Ramul lingual se intinde de la gaura stilomast la baza limbii la niv careia da nastere la filete musculare dar si la filete mucoase ce se termina impreuna cu ram glosofaring in mucoasa linguala.  Ram terminala ajunge in glanda parotida, form un ram discontinuu care separa parotida in doi globi principali. Planul nervos constituie plexul parotidian al carui formare este varoabila prin bifurcare sau prin trifurcare. In grosimea parotidei, ram terminale ale facialului sunt unite in mod constant printr-o anastomoza parastenoniana. Ram sup da nastere la ramuri temporale ptr m auricular ant, ramuri zigomatice ptr orbicularul ochiului, depresorul spracenei, si ramuri bucale sup ce se distribuie m buzei sup, ridicator al unghilui gurii, al buzei sup, buccinaor si orbicular al gurii. Ram inf este mai subtire si primeste doua filete anastomotice de la ramul auricular al plexlui cervical superfical si la niv gonionului se imparte in ram bucale inf, un ram marginal al mandibulei si un ram cervial. Ramul cervical inerveaza m platisma.
Vasculaizarea nervului. In triunghiul cerebelos este vasc de artera labirintica, in meatul acustic intern artera labirintica, in segmentul labirintic de ram din artera meningee mijilocie, in segm mastodian de art stilomastoidiana si art auriculara pos. La niv originii aparete se anastomozeaza cu nervul vesibulocohlear, in meatul auditiv intern se anastomozeaza cu n glosofaringian, trigemen si cu plexul cervial.

Nervul intermedar.
Contine fibre visceromotorii, somato aferente generale, fibre gustative.
Originea reala, fibrele isi au originea in gangl genicular situat la niv genunchiului facialulii. Fibrele somato aferente generale culeg inf de la niv zonei ramseihan, acestea ajung la ganglionul emiclar. Prin fibrele centrale ce pleaca de la niv gang genicular se form comp aferenta d la originea aferenta a nerv facial si face sinapsa in treimea sup a actului solitar din bulb ptr fibrele gustative si in nucleii terminali ai nervului trigemen ptr fibrele somato aferente. Gangl geniculat este numai transversal fara sa faca sinapsa cu fibrele simpatice de la niv nerv lacrimal, intand in constitutia nerv pietros dar si de fibre care vin dl nucleul salivator sup ce intra in constitutia nerv coarda timpanului. Fibrele visceromotorii isi au originea in nucleul salivator si lacrimal ambii situati in punte. Fibrele pregangl din nucleul salivator sup merg p nervul intermedinar, n coarda timpanului si n lingual al trigemenului pana la gangl sublingual si submandib. Fibrele postgangl int enerveaza secretorul, gl sublinguale. Din nucleul lacrimal pleaca fibre pregangl mielinice care merg cu nervul itermediar pana la gangl geniculat, il strabat fara a face sinapsa si vor merge cu n pietros mare si ai cu nervul canalului perigoidian ptr a face sinapsa in gangl pterigopalatin de la care pleaca fibre postgangl amielitice pe traiectul n maxilar. Originea aparete estela niv santuli bulbo protuberancial deaspra olivei bulbare, lateral de nervul 7 si med de nervul 8. Nervul intermediar are acelasi traiect cu n facial.
Ramurile nerv intermediar sunt n plietros mare, coarda timpanuli, ram comuniant cu plexul timpanului, la aceste ram se adauga n pietros mic superficial si ram meatului austic extern.
N pietros mare. Ia nastere in canalul facialuiui  si iese la niv stancii lui Alopius pe fata ant a stancii temp pe sub gangl trigeminal si se ins
Ese cu n pietros profund, din n carotidian intra ptr a fosrma n canaluiui vidian ce ajunge in partea lat a foramenului acerum, se foreaza lama fibroasa de la acest nivel lat de carotida interna si ajunge in artea post a fosei pterigopalatine ptr a se termina in gangl pterigopalatin al lui Merkel.
Coarda timpanulu ia nastere in segmentul mastoidian, se angajeaza intrun conduct osos care se deschide pe peretele post al casei timpanului. Il strabate in maniera unui arc, partea sup a membr timpanului nivel la care nervul este situat intre stratul intern mucos si stratul mijl mucos, se angajeaza apoi in canalu si iese intrun orificu si ajunge la baza craniului in fosa infratemp. N coarda timp este sit ant de m pterigoidian. Pt a se anasomoza cu n lingal din mandibula. Dupa anastomoza ajunge la gangl sublingual si submandib de la care peaca fibrele postgangl ptr glandele salivare sau fibre vasodilatatoare.
N pietros mic superficial. Isi are originea in partea lat a gangl geniculat, iese din stanca temporaluiui prin hiatusurile accesorii ale lui Falopius si ajunge pe fata anterosup a stancii la niv pietosului mare. Se anasomozeaza cu micul nerv profnd si cu ram din plexul nervos al arterei meningee mijlocii, strabate canalul nenumit al lui Arnold si ajunge la baza craniului, el corespunde ramului comunicant cu plexul timpanic. Ramul meatic acustic extern inerveaza membrana timpanica, pavlionul urecii, conca, lobulul urechii, foseta naviculara si radacina helixlui.     
Aticuatia sfenomandibulara. Intre capul mandibular si fosa temporala impreuna cu condilul. Suprafete artic. Capul mandibular prezinta o orientare anterolat spre medial, prezinta in portiunea mijl o creasca care o imparte in doua una ant neart si post artic. Capul articular are o lungime de 18-20 cm. Suprafata capului mandib este convexa. Fosa mandibulara este impartita de fisura pietrotimpanica intro suprafata ant articulara si o supraf post ce este neartic retroglaseriana si care formeaza peretele ant al conductului auditiv extern. Sprafata preglaseriana nu este acoperita de catlaj hialin si prezinta o ingrosare a periostului. Ant fosei madib prezinta articular condilul temporalului fiind acoperita de cartilaj hialin, deoarece cele doua supraf artic nu isi corespund va interveni discul aricular care este mai ros la extremitati si mai subtire central impartind cavitatea articulara intr-o portiune emeniscenta si una meniscomandib. Central discul poate fi perforat astel k cele doua compartimente comunica. Discul se fixeaza pe colul mandibular, ant d insertia fibrelor din m pterigoidian lat iar post unor fibre conjuctive care formeaza fraul meniscal posterior ce limiteaza miscarile ant ale capului mandibular. Capsula articulara. L niv polului mandibular, capsula art se inser ant langa menisc iar post la distanta de acesta la 4-5 mm. La niv temporalului capsula art se insera sup pe marg ant a condilului temporal, in partea post se insera ant scinzurii lui glasser, lat pe tubercul si radacina longitudinala a zigotului si pe spina sfenoidului. Capsula este form de fibre musc scurte si fibre lungi superficiale temporomandibulare. Este intarita de catre ligam care se impart in ligam adevarate si ligam la distanta sau accesorii. Ligam adevarate sunt ligam laterale si med. Ligam lateral se insera pe condlilul temp si radacina longit a zigom si se termina pe partea postero lat a colului capului mandibular. Ligam med din partea med a fosei mandib ant scinzurii lui glasser la partea post a colului mandibulei. Ligam la distanta sau accesorii sunt ligam sfenomandibulare care merg de la spina sfenoidului si se indreapta pe fata med a ram mandib unde se termina prin bifurcatie, impreuna cu colul mandib delimiteaza foseta retrocondiliana a lui Juvara prin care trec vasele maxilare si n audiotemp. Este socotita de unii ca o intarire externa a aponevrozei inerpterigoidiene. Juvara descrie si un ligam timpano mandib care merge de la osul timpanal la fata interna mediala a ram mandibulare la niv glandei linguale.
Ligam silomandbular, de la siloida la marginea mandibulei  si pterigomandibular de la procesul pteriglidei la linia miohioidiana. Este numit si aponevroza buccinaofaingiana, ant inserandus-e buccinatorul iar post constructorul faringianului. Vasculaizatia articulatiei este asigurata de ram din arterele superficiale maxilara, auriculara post, faciala, faciala ascendenta. Inervatia bogata, ram din trigemen. Miscarile de ridicare coborae pe un ax transversal prin gura, miscari de lateralitae sau diductie. 








loading...











Document Info


Accesari: 3806
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )