Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Organe de simt ( pt. Olimpiada de biologie)

biologie












ALTE DOCUMENTE

Stomacul
VITAMINE LIPOSOLUBILE
ROLUL FUNCTIEI DE RELATIE SI ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MEDIU
AMINO-ACIZI, PROTEINE, MONOZAHARIDE SI VIATA
SISTEMUL ENDOCRIN
MITOZA
Broasca testoasa de uscat
Dinamica procesului de crestere bacteriana
Plasma “R”: origine,structura si functii, mecanisme de rezistenta la antibiotice
COCI GRAMM POZITIVI - FAMILIA MICROCOCCACEAE

Organe de simt ( pt. Olimpiada de biologie)




Receptorii = celule sau organe specializate in culegerea, captarea diferitelor forme de energie: limba si nasul percep energii chimice din diferite substante, pielea percepe energii termice, de presiune, urechea percepe energii sonore (undele sonore) Vezi schema de la pg. 26

La nivelul receptorilor diferitele forme de energie din mediu sunt transformate in impulsuri nervoase, prin care informatiile ajung la creier si aici devin senzatii constiente (de vaz, auz, gust etc).

Globul ocular are un diametru de 2,4-2,5cm si 6 g. La cea mai mica atingere a corneei se declanseaza automat reflexul de clipire si lacrimare. Coroida este de culoare visinie- 646f56g neagra (fiind foarte vascularizata). Corpul ciliar (apartine tot tunicii mijlocii) secreta umoarea apoasa, iar cea sticloasa e formata de unele celule ale retinei. Pupila se mareste prin contractiile muschilor radiari ai irisului si se micsoreaza (constrictie) prin contractia muschilor circulari.

Celulele cu bastonas sunt spre periferia celulei si rare spre centrul ei. In pata galbena (macula lutea) se afla ambele tipuri de celule, dar in centrul ei (fovea centralis 0,4mm) doar celule cu con. La medicul oftalmolog studiul petelor oarba si galbena se numeste citirea fundului de ochi. Celulele cu con au un pigment (colorant) sensibil la lumina = iodopsina, celulele cu bastonas au rodopsina (sensibila la lumina slaba) sau purpur retinian. Ambii pigmenti au vitamina A. Ei se descompun la lumina si stimuleaza celulele, care transforma energia luminoasa in impuls nervos. Culorile reflectate de obiecte (un mar reflecta razele rosii, iarba pe cele verzi etc) sunt captate de ochi si stimuleaza celulele fotosensibile (galbenul stimuleaza celulele verzi si rosii). Absenta stimularii celulelor da senzatia de negru, stimularea egala a celulelor R, V, A da nuanta alba.

Cristalinul e sutinut printr-un ligament circular de corpul ciliar. (vezi desen)

Camera anterioara a globului ocular este intre cornee si iris, iar cea posterioara intre iris si cristalin, ambele avand umoare apoasa. Intre cristalin si retina este umoare sticloasa (corp vitros) e gelatinoasa, da forma sferica globului. In lacrimi se afla o substanta bactericida – lizozim, aflata si-n saliva.

Conjunctiva captuseste pleoapele la interior, dar si sclerotica, pana la cornee. Cei 6 muschi externi drepti ai globului au un capat prins de sclerotica si altul pe orbita si executa miscari f fine.

Urechea: canalul auditiv extern al urechii externe are o lungime de 2,5cm, iar canalele semicirculare din urechea interna au un diametru de 1 mm. Cele doua vezicule ale vestibulului membranos se numesc utricula - la baza canalelor si sacula, spre melc. Doar in vestibulul membranos se afla otolite, in cele 3 canale semicirculare, desi tot cu rol in echilibru se afla doar o substanta gelatinoasa sub forma de cupola.

Sunetul se propaga prin aer cu viteza de 331m/s, iar lumina cu 300.000km/s. Sunetele au proprietati diferite:

a) amplitudinea = intensitatea (slabe sau tari, puternice) masurata in decibeli (dB)- 15 dB soapta, 60 dB vorbirea curenta, 140dB prag dureros (decolarea avionului cu reactie).

LB.JPGb) frecventa= inaltimea (inalte, subtiri sau joase, groase). Omul percepe sunete cu frecvente intre 16-20.000Hz (Hertz-i = vibratii pe secunda), dar cainii, liliecii, delfinii chiar de 38.000Hz = ultrasunete. Stimularea excesiva a receptorilor din vestibul, in calatoriile cu masina, vaporul determina „raul de calatorie” (ameteli, stare de voma, varsaturi, transpiratie).

Limba: Mugurii gustativi din cavitatea bucala sunt in jur de 10.000 (faringe, amigdale, cerul gurii), dar predomina in papilele gustative. Simtul gustului are rol de aparare, deoarece declanseaza reflexul de voma la simtirea unor substante alterate sau toxice.




Nasul: Mucoasa olfactiva are doar 2-3/5 cm2 dupa unele surse, aflata pe un pliu nazal osos = cornet nazal superior, de la baza, radacina nasului (vezi fig. de la pg 46). Celulele receptoare olfactive sunt de natura nervoasa (neuroni transformati), axonii lor strabat lama ciuruita a osului etmoid, dupa care sinapseaza cu alti neuroni in bulbul olfactiv (structura aflata langa creier).

Pielea: are o grosime de 2,5-4mm. Epiderma nu are vase de sange. Dema are reliefuri conice = papile dermice dispuse paralel (pe degete, talpa, palma), observabile cu lupa sau ochiul liber. Hipodermul vine in contact cu organele de sub piele, muschii in special; are rol de protectie contra loviturilor, izolant impotriva pierderii de caldura prin tesutul adipos.

Receptorii din piele = receptori cutanati, raspund la sensibilitatea tactila (pipait), termica si dureroasa si sunt asezati la adancimi diferite in piele.

Parul e raspandit pe toata pielea (mai ales pe cap, axile, organe genitale), nu pe talpi, palme. Cresterea firului de par e de 2 mm/sapt. (la nivelul radacinii)

Glandele sudoripare produc sudoarea, formata din apa, saruri, uree, acid uric, toxine. Transpiratia depinde de efort, temperatura, consum de lichide, starea de sanatate. Toate acestea se elimina si prin urina.

Glandele sebacee devin f active la pubertate sub influenta hormonilor sexuali. Secretia lor abundenta blocheaza porii si apar cosurile, punctele negre, iar daca se infecteaza apare boala numita acnee.

In mod obisnuit secretiile pielii (sudoare, sebum) formeaza un strat protector= manta acida ce omoara multi agenti patogeni (microorganisme ce determina boli), daca nu persista foarte mult pe piele.





loading...











Document Info


Accesari: 4598
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )