Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Speciile genului Trichoderma

biologie












ALTE DOCUMENTE

SANGELE
Celula
Stomacul
Liliecii
visul
VIESPI SI ALBINE

Speciile genului Trichoderma sunt raspândite pe suprafata produselor de origine vegetala, produc celulaze care transforma compusii macromoleculari în celobioza, glucoza si alte zaharuri fermentescibile.

Trichothecium rozeum, formeaza pe produsele de panificatie colonii prafoase pulverulente de culoare roz portocalie, sintetizeaza amilaze.



Genul Scopulariopsis cuprinde specii care produc mucegairea produselor vegetale si animale. Daca se dezvolta pe brânza conduc la aparitia de pete rosiatice inestetice.


2.2.3 Bacterii

Ca urmare a capacitatii de adaptare la conditiile de mediu, în cursul evolutiei si a selectiei naturale, bacteriile s-au raspândit si în prezent se gasesc în cantitati mari în toate mediile naturale.

În sol bacteriile au un rol foarte important în mineralizarea compusilor organici cu formarea unor saruri (azotati, sulfati, fosfati) folosite în nutritia autotrofa a plantelor. Actinomicetele confera pamântului culoarea închisa.

Numarul bacteriilor din apa variaza: 10 bacterii/cm3 în apa de izvor si 1012 bacterii/cm3 în apa de spalare a cerealelor.

În regnul vegetal bacteriile fac parte din microflora epifita a plantelor, din microflora rizosfera a plantelor - zona radacinii foarte bogata în substante nutritive. O parte din bacterii sunt parazite si conduc la bacterioze obturând vasele liberolemnoase si conducând la ofilirea plantelor.

Bacteriile s-au adaptat si conditiilor regnului animal. În organism, microorganismele au rol în degradarea bolului alimentar, stimuleaza sistemul imunitar al organismului. Din microflora intestinala sunt eliminate împreuna cu materia de dejectie cu un continut de 109 bacterii/gram. În rumenul animalelor erbivore s-au adaptat si exista bacterii capabile sa degradeze celuloza. Unele bacterii sunt parazite si se cunosc peste 300 de boli datorate acestora: tuberculoza, bruceloza, antraxul, tetanosul sunt câteva dintre acestea.

Bacteriile sunt agreate de aer, ramân suspendate timp îndelungat, se fixeaza pe particulele de praf. Dintre ele o parte mor datorita radiatiilor ultraviolete.

Bacteriile au o mare importanta în industria alimentara: fie ca stau la baza unor biotehnologii (bacteriile lactice folosite în industrializarea laptelui, bacteriile propionice folosite la obtinerea brânzei Schweitzer si în panificatie, bacteriile acetice folosite la obtinerea acidului acetic si alte specii folosite la obtinerea de antibiotice, alcooli, enzime, hormoni, insecticide), fie au efecte negative (bacteriile de putrefactie, bacteriile producatoare de toxine ce pot conduce la toxiinfectii alimentare, bacteriile patogene).

Caractere morfofiziologice generale

Formele de baza ale celulelor bacteriene sunt: sferica, cilindrica, curbata, spiralata, iar prin scindare pot rezulta forme derivate.















Forma curbata se întâlneste mai ales la bacteriile patogene: vibrio

spirilum

spirochete

Forme filamentoase.

Caracterele coloniale

Profilul coloniei dezvoltate pe un mediu nutritiv solidificat poate fi lenticular, triunghiular.



Perimetrul coloniei este fie circular, circular franjurat, sau rizoidal.

Coloniile sunt de tip S (smooth) - neted, lucios; de tip R (rough) - aspru, granulat, de tip M (mucoid).

În medii lichide, sub forma de culturi stationare, bacteriile aerobe ramân asociate prin scindare, formând voal fin, cutat, ascendent pe peretii vasului, care poate avea aspect gelatinos (bacterii acetice).

Bacteriile anaerobe (bacteriile lactice) produc tulburarea persistenta a mediului.

Unele colonii sunt pigmentate, cu nuante bej, crem, brun, roz spre rosu sau chiar albastru, galben-auriu.

Functie de necesitatea de oxigen, bacteriile se clasifica în:

Bacterii: - aerobe (bacteriile acetice, de putrefactie), se dezvolta la suprafata solului, a alimentelor;

Structura interna a celulei bacteriene

Celula bacteriana este o celula de tip procariot caracterizata prin absenta organitelor intracelulare, libere de membrana, cu acidul nucleic dispersat în citoplasma în lipsa unui nucleu propriu-zis.

Peretele celular are o structura complexa, asigura forma si rezistenta mecanica celulei si are rol functional în procesul de sciziune. Este alcatuit din doua substraturi: - substratul bazal; substratul structurilor specifice a carui compozitie determina ca grupe mari de bacterii sa se comporte diferit la colorare. Din acest punct de vedere, bacteriile se clasifica în:

bacterii Gramm pozitive - grosimea stratului specific este 0,02 - 0,06 mm; acestea retin mai bine colorantul primar;

bacterii Gramm negative - grosimea stratului specific este de 0,01mm; colorantul primar nu este retinut, se dizolva usor în solventi, iar pentru studiul microscopic este necesara o colorare secundara.

bacterii AAR (acidoalcoolorezistente) - cum este de exemplu bacilul tuberculozei cu un strat specific ce le confera rezistenta marita la actiunea acizilor si alcoolilor. Colorarea acestor bacterii presupune un tratament prealabil care sa permita permeabilizarea peretelui celular si patrunderea colorantilor.

În interiorul peretelui celular se gaseste membrana citoplasmatica - la bacteriile G (+) strâns asociata cu peretele celular, iar la bacteriile G (-) distantata de spatiul periplasmic.

În interiorul membranei citoplasmatice se gasesc dispersati: aerozomi, ribozomi, si alte incluziuni de natura organica cu rol în cresterea si dezvoltarea celulei.

Structuri extraparietale

Pe lânga structura celulara propriu - zisa, la bacterii se formeaza si structuri externe, extraparietale.

Glicocalix - un strat protector care mareste rezistenta bacteriilor si se întâlneste la bacteriile G (+).

Capsula - un strat protector de dimensiune variabila care protejeaza celula de deshidratare si-i mareste rezistenta la factorii chimici. Capsulele sunt de mai multe tipuri:

microcapsula - start omogen uniform repartizat în jurul celulei;

strat mucos;




zooglee - foi gelatinoase ce leaga într-o masa mai multe celule.

Cilii sau flagelii sunt formatiuni filamentoase ce constituie organul de locomotie al bacteriilor mobile.

Reproducerea si sporularea bacteriilor

În prezenta unui mediu ce contine substante nutritive usor asimilabile în concentratie apropiata cu cea intracelulara, la un pH si o temperatura favorabile, are loc cu mare rapiditate cresterea în volum a celulei, ca urmare a biosintezei de compusi celulari si declansarea procesului de sciziune binara - proces de reproducere caracteristic tuturor bacteriilor.

În conditii nefavorabile, celulele genereaza formatiuni intracelulare denumite endospori. Dintr-o celula vegetativa se formeaza un singur endospor care pastreaza toate caracterele genetice ale bacteriei si, în conditii favorabile, prin germinare, va forma o celula vegetativa. Din acest punct de vedere, bacteriile se clasifica în:

bacterii asporogene - nu produc spori (bacteriile lactice, acetice);

bacterii sporogene (bacterii din genul Bacillus, Clostridium).

Etapele sporularii:

- plierea membranei protoplasmatice cu formarea protoplastului;

- separarea protoplastului;

- protejarea protoplastului prin plierea membranei protoplasmatice a celulei mama;

- maturizarea endosporului.


Caractere specifice endosporilor:

- termorezistenta - formele vegetative sunt inactivate la 80oC - 10 min., iar endosporii rezista chiar câteva ore la fierbere;

- rezistenta la uscaciune, în timp (pot rezista si 320 ani);

- germinarea are loc în etape: absorbtia de apa si umflare, activarea enzimelor, formarea de tuburi germinative, eliberarea celulei vegetative.


Criterii de clasificare generala a bacteriilor

Clasificarile bacteriilor se realizeaza dupa anumite criterii de baza:

- caractere morfologice;

- afinitate tinctoriala.

Pentru a determina afinitatea tinctoriala se recurge la colorarea diferentiata propusa de Gramm:

Etapele colorarii Gramm:

I Executarea frotiului colorat si uscat - celulele de bacterii sunt plasate sub forma de suspensie, în picatura, pe lama;

- etalarea, deshidratarea si fixarea bacteriilor prin trecerea lamei prin flacara becului de gaz;

II Colorarea cu violet de gentiana si eliminarea colorantului, adaugarea de mordant (solutie Lugol);

III Diferentierea - pe frotiu se adauga amestecul de solventi - alcool + acetona - care solubilizeaza si elimina colorantul de celule bacteriene G (-);

IV Colorarea suplimentara cu fuxina ce patrunde numai în celulele libere de colorantul anterior, astfel încât într-un frotiu în care avem bacterii cu afinitati diferite, prin parcurgerea metodei Gramm, microscopic, bacteriile G(+) se coloreaza în violet, iar cele G(-) se coloreaza în rosu.

Modul de asimilare a zaharurilor;

Capacitatea de a hidroliza protidele;

Modul de comportare în prezenta aerului;

Temperatura optima de crestere;

Rezistenta la antibiotice;

În cazul bacteriilor patogene se recurge si la teste serologice.



loading...











Document Info


Accesari: 4913
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )