Notiuni introductive
DEFINITIE
COMPARTIMENTE citologia
histologia generala
histologia speciala:
org. tubulo-cavitare
org. parenchimatoase
LEGATURI
RAMURI:Histologia de cercetare –evidentiaza si studiaza o categorie celulara / tisulara nedescoperita inca
-- modul dea comportament al celulei si tesutului in conditii fiziologice si patologice neexplorate
Histologia de diagnostic –obtine continuu date privitoare la structura si functia unui anumit tesut sau organ
TESUTURILE
Definitie
sisteme organizate de materie vie cu functii biologice diferite
Structura
alcatuite din celule unite intre ele printr-o substanta intercelulara si indeplinesc in organism aceeasi functie sau acelasi grup de functii.
Tesuturile alcatuiesc organe
Categorii tisulare
Embrionul este format din 3 foite embrionare:
ectoderm
mezoderm
endoderm
Celulele din aceste foite se divid, se diferentiaza structural si functional si formeaza
4 categorii de tesuturi: epitelial
conjunctiv
muscular
nervos
TESUTURILE
Tesuturile epiteliale – sunt tesuturi aproape pur celulare, substanta intercelulara fiind foarte redusa
Tesuturile conjunctive - sunt formate din celule, fibre si substanta fundamentala. Sunt tesuturi de suport si de legatura. In cadrul tesutului conjunctiv de baza exista varietati: tesutul cartilaginos
osos
sangele
Tesuturile musculare – sunt formate din celule alungite in citoplasma carora apar structuri cu rol contractil- miofibrilele. Exista 2 tipuri: neted si striat: scheletal si cardiac
Tesutul nervos – este format din celule cu prelungiri, cu rol in transmiterea influxului nervos
Origine
Tesuturile epiteliale provin din toate cele 3 foite embrionare
ectoderm - epidermul si anexele sale
mezoderm- endoteliul (epiteliul ce captuseste vasele), mezoteliul (epiteliul ce captuseste seroasele), epiteliul tubilor renali
endoderm- epiteliul cailor respiratorii, epiteliul tubului digestiv si al glandelor anexe
Tesuturile conjunctive – au origine mezodermo-mezenchimala
Tesuturile musculare – au origine mezodermo-mezenchimala , exceptie: cel. mioepiteliale- de origine ectodermica
Tesutul nervos – este de origine neuroectodermica, exceptie: microglia si meningele-mezodermo-mezenchimale
Modificari tisulare normale si patologice
Regenerarea
proces biologic complex
- asigura mentinerea integritatii morfofunctionale a tes.
- explica inlocuirea permanenta a celulelor uzate sau imbatranite
Metaplazia
proces anormal de regenerare
are loc transformarea unui tip tisular in altul, in
cadrul aceleeasi foite embrionare
celulele se modifica structural prin acomodare la
anumite conditii de mediu
Anaplazia
defect de crestere si maturare celulara
celulele raman de tip imatur
tesuturile iau un aspect anarhic
proces caracteristic tumorilor
Atrofia
diminuarea volumului celular
scaderea numarului de organite citoplasmatice
hipofuncti onalitate
Hipertrofia
- cresterea volumului celular
cresterea numarului de organite citoplasmatice
Hiperplazia
crestere a numarului de celule
- apare atat in conditii normale (mai rar) cat si in conditii
patologice (tumori)
Degenerescenta
dezintegrare a celulei si a organitelor citoplasmatice.
Distrofia
modificare de origine metabolica a celulei
aparitia in citoplasma a unor substante care in conditii
normale sunt absente sau se gasesc in cantitate
redusa
TESUTURILE EPITELIALE
Alcatuiesc- structurile care invelesc sau captusesc suprafetele si cavitatile corpului
- formeaza parenchimul glandelor si organelor viscerale
Functii - protectie (majora)
- secretie
- absorbtie (secundara)
Histologic - provin din toate cele 3 foite embrionare
Caractere generale
constituite din celule (pot fi considerate structuri “pur celulare”) care se pun in raport de contiguitate
nu sunt vascularizate(celulele epiteliale se hranesc prin difuziune de la nivelul conjunctivului subiacent bine vascularizat), cu exceptia striei vasculare din urechea interna)
sunt puternic inervate
capacitatea de regenerare se pastreaza toata viata
Caractere generale celulare
sunt solidarizate prin:
- substanta intercelulara ( cantitate redusa de cement)
- structuri morfologice permanente de fixare
au forme diferite, de la turtite la inalte cilindrice
limitele celulare sunt sterse la microscopul optic (MO), nucleii fiind cei ce vor da indicatii despre forma celulei:
ex.: ovalari in celulele inalte
rotunzi in celulele cubice
turtiti in celulele pavimentoase
MEMBRANA BAZALA
separa epiteliile de tesutul conjunctiv subiacent
MO (microscopul optic)
- nu se evidentiaza in coloratia uzuala hematoxilina-
eozina(H.E.)
- se evidentiaza: -coloratia PAS (in rosu) datorita glicozaminoglicanilor
-impregnare cu azotat de argint (in negru) datorita fibrelor de reticulina din structura sa
-imunohistochimie (in brun)
ME (microscopul electronic)
- formata din 2 componente:
lamina bazala (celulele epiteliale)
lamina reticularis (celulele tesutului conjunctiv)
MEMBRANA BAZALA-ROL
suport
aderenta (ex -jonctiunea dermo-epidermica)
bariera (opreste expansiunea celulelor epiteliale in faza incipienta a tumorilor; ruperea membranei bazale in faze avansate, determina invadarea celulelor canceroase in tesuturile inconjuratoare)
filtru molecular (datorita colagenului de tip IV)
Clasificarea epiteliilor
2 mari categorii de tesuturi epiteliale:
- acoperire
- glandulare
EPITELII DE ACOPERIRE
Rol
- protectie
secretie
absorbtie
EPITELII DE ACOPERIRE
Clasificare
dupa 2 criterii:
1- numarul de straturi
2- forma celulelor.
# Dupa numarul de straturi : - epitelii simple (unistratificate) si – epitelii pluristratificate.
# Dupa forma celulelor: - epitelii pavimentoase; - epitelii cubice; - epitelii cilindrice
De asemenea, exista epitelii de tip special, varietati de epiteliu simplu: epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat si epiteliul de tranzitie (uroteliu)
EPITELII SIMPLE
Epiteliul simplu pavimentos
un rand de celule turtite apico-bazal, asezate pe o membrana bazala
din profil, celulele epiteliale sunt fuziforme, cu putina citoplasma
pe preparatul nesectionat, au aspectul unor pietre de pavaj; limitele intercelulare sunt greu vizibile in coloratii uzuale (HE), dar ele devin evidente prin impregnari cu azotat de argint
Ex. Rinichi- foita parietala a capsulei Bowman si ansa Henle Plaman- epiteliul alveolar
Vasele endoteliu
Seroasele- mezoteliu
Epiteliul simplu cubic
un rand de celule cubice dispuse pe o membrana bazala
Ex.epiteliul ovarului, ductele mici glandulare, epiteliul plexurilor coroide si al tubilor renali .
Epiteliul simplu cilindric
un rand de celule inalte, cilindrice, dispuse pe membrana bazala ; nucleii sunt ovoizi situati in treimea inferioara a celulei
este ciliat sau neciliat. Cel neciliat poate prezenta platou striat sau margine in perie, structuri constituite din numerosi microvili
Functie absorbanta- delimiteaza tractul digestiv, vezica biliara, ductele mari ale unor glande exocrine, bronsiile mici, ductele eferente ale testiculului
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat
un rand de celule, inegale ca inaltime, dispuse toate pe membrana bazala;nu toate celulele ajung sa delimiteze lumenul cailor respiratorii. Inaltimea diferita a celulelor determina situarea nucleilor la nivele diferite ceea ce realizeaza un fals aspect de stratificare (pseudostratificare)
caracterizeaza arborele respirator (trahee si bronhiile mari), fiind denumit si epiteliu de tip respirator
Uroteliul (epiteliul de tranzitie)
pseudostratificat, reprezinta in realitate o varianta de epiteliu simplu; toate celulele sale repauzeaza pe membrana bazala, fiind legate de aceasta prin fine prelungiri citoplasmatice
tapeteaza caile urinare de unde si denumirea de uroteliu
este impermeabil pentru constituientii toxici din urina
sangereaza cu mare usurinta
Uroteliul
este alcatuit din celule cubice
“ in racheta de tenis”( alungite, cu extremitatea superioara ovalara)- aparent situate la nivelul unui strat intermediar,
“in umbrela”(mari, cu polul apical largit, ce acopera 2-3 celule” in racheta”, ce alcatuiesc „stratul superficial”
Uroteliul
falsa stratificare este datorata capacitatii celulelor „ in racheta” de a se deplasa longitudinal, in raport cu diametrul caii urinare pe care o delimiteaza si cantitatea de urina existenta-aceasta proprietate confera plasticitate epiteliului
numarul randurilor celulare creste dinspre calice (2-4), spre ureter (4-6) si vezica urinara (6-8); in vezica urinara goala, epiteliul este “multistratificat”, iar in cea plina este „bistratificat” sau simplu
EPITELII STRATIFICATE
Caractere generale:
sunt situate pe o membrana bazala
sunt formate din mai multe randuri de celule
denumirea le este data de forma celulelor din stratul superficial
celulele care le alcatuiesc sufera un proces continuu de maturare, din profunzime spre suprafata; celulele profunde sunt tinere, active metabolic, cele mijlocii sunt adulte, iar cele superficiale se descuameaza
Epiteliul stratificat pavimentos
Specializat pentru functia de protectie
Este format din 3 straturi principale:
Stratul bazal, profund, germinativ situat pe membrana bazala, este format dintr-un singur rand de celule cubo-cilindrice, cu nuclei ovalari, dispusi perpendicular pe axul lung al celulei ( deci perpendicular pe membrana bazala). Celulele sunt tinere, active metabolic; in H.E. au o citoplasma bazofila (datorita cantitatilor mari de ARN) si nucleu eucrom, nucleolat Acest strat asigura regenerarea epiteliului.
Stratul mijlociu, spinos este format din 6-20 de randuri de celule poligonale, solidarizate prin tonofibrile si desmozomi; la M.E au un aspect de “spini”, de unde si numele de strat spinos. Celulele au limitele intercelulare bine vizibile. La M.O, in coloratia H.E., celulele situate in profunzime au citoplasma bazofila si nuclei mari eucromi; pe masura ce inainteaza spre suprafata, citoplasma devine eozinofila si nucleii se condenseaza.
Stratul superficial – este format din 2-3 randuri de celule turtite, pavimentoase. Citoplasma celulelor este intens eozinofila, iar nucleii sunt hipercromi, picnotici. Aceste celule degenereaza si se descuameaza.
Epiteliul stratificat pavimentos
Exista 2 tipuri de epitelii pavimentoase stratificate:
a)cheratinizate – situate in regiuni ce vin in contact cu mediul extern, exemplul tipic fiind epidermul; cheratina apare sub forma de filamente eozinofile la M.O. in coloratia H.E.
b)necheratinizate – caracteristice mucoaselor, deci situate in regiuni in mod normal umede; de exemplu: mucoasa bucala, esofagiana, vaginala.
|
