Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































UN MODEL INFORMATIONAL AL LUMII VII

biologie












ALTE DOCUMENTE

Stomacul
Nucleul lucrare practica
Tipuri celulare īntālnite īn organismul uman. Proliferare şi diferenţiere celulară, culturile celulare
Zoologia Nevertebratelor
ROLUL FUNCTIEI DE RELATIE SI ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MEDIU
ROLUL MUSCULATURII MEMBRELOR INFERIOARE IN ORTOSTATISM
Controlul activitatii caspazelor
Rolul biologic al proteinelor
FLOAREA LA ANGIOSPERME
Corpul nostru in cifre

UN MODEL INFORMATIONAL AL LUMII VII

Universul - un sistem evolutiv.          O privire, chiar sumara, asupra formelor sub care ne apare materia reliefeaza existenta unor elemente comune, prezente de la atomi la galaxii. Oricare din teoriile cosmogonice am admite - pe aceea a Big-bang-ului (Gamow), care postuleaza ipotetic nasterea Universului in 3 minute si 3 sferturi, sau pe aceea a unui univers fara inceput - avem astazi certitudinea ca materia are o istorie, o evolutie certa de la simplu la complex. Urmarind aceasta evolutie in limitele notiunilor pe care le posedam astazi, constatam desavarsirea in timp a unor modele ce contin analogii atat in lumea vie, cit si in aceea nevie. Aceste solutii, la care s-a ajuns prin evolutia materiei in timp, le consideram scheme structurale si functionale ale materiei sau modele informationale de organizare si functionare a lumii. Vom observa ca omul insusi a recurs in dezvoltarea civilizatiei la multe din 'brevetele naturii'.



Astrofizica moderna a descris secventele care se considera a fi urmate de la intamplatoarele aglomerari de praf cosmic pana la fantasticele concentrari de energie pe care le contin asa-zisele black holes (gauri negre). Prin repetabilitatea sa, ciclul poate fi considerat un model de evolutie si de transformare a materiei in cosmos.

Aceleasi solutii la aceleasi probleme.           Forma de spirala, remarcata ca model natural de catre Goethe, este prezenta in forma galaxiilor, in materializarea codului genetic la plante, in forma unor seminte care pentru a incolti au nevoie sa se 'insurubeze&q 414f57e uot; in pamant, in cochilia unor animale marine si terestre, in forma elicei care ne propulseaza in aer si in apa, in multe din instrumentele construite de mana omului. Evolutia civilizatiilor, ca si a materiei in general, urmeaza de asemenea o forma de spirala. Si ce altceva reprezinta, metaforic vorbind, evolutia unui individ de la copilul neajutorat pana la batranul slabit de puteri decat o spirala?

Constatarea ca exista o similitudine in formele de manifestare a materiei nu este noua. Dintre factorii care ar conduce la aceasta modelare au fost admisi presiunea mediului si necesitatile functionale.

Incercarea de a explica prezente comune la diverse niveluri de manifestare a materiei prin aceea ca unor probleme similare, natura a dat solutii similare, nu poate epuiza complet subiectul. Vom intelege mai bine complexitatea sa din expunerea mai detaliata, intr-un capitol viitor, a catorva din 'patentele' naturii, pe care omul le-a descoperit tarziu in dezvoltarea civilizatiei. Sa amintim aici doar cateva dintre acestea.

Clopotul scafandrilor il intalnim si la un paianjen care poate trai in apa gratie unei bule de aer cu care se inconjoara si prin intermediul careia isi realizeaza schimburile respiratorii. Navigatia cu panze cu combinarea modului de impact cu aerul de o asemenea maniera incat sa rezulte inaintarea impotriva vantului este gasita inaintea omului de Physalia. Nici gazele toxice de lupta nu sunt o inventie originala. Radarul si sonarul, electricitatea, semnalizarea luminoasa, prin impulsuri cu durata variabila dupa cod informational ce aminteste de alfabetul Morse, nu constituie decat modele in functionarea naturii. Blindajul animalelor cu placi cornoase in zonele vulnerabile, principiul utilizat in structura si fiziologia membrelor elefantului, care permite unui colos ca acesta sa nu se scufunde in terenul inconsistent, principiul ventuzei si al acrosarii cu care atatea vietuitoare pot merge pe un suport vertical sau pe un tavan sunt solutii gasite de natura la necesitatile sale functionale.

Si acul albinei (Apis melifica) si al urzicii (Urtica dioica) au mari asemanari de structura. Acidul formic este prezent in ambele cazuri, doar compozitia chimica a substantei eliberate prin intepare difera. Finalitatea este insa aceeasi - sa provoace durere celor ce le violeaza integritatea.

Unele specii de arbori tropicali isi imbraca pentru protejare zonele de pornire ale crengilor cu im gen de tesatura in care fibrele sunt asezate in straturi suprapuse dupa modelul celei mai autentice imaginatii omenesti. Este o succesiune de mai multe straturi, fie-care avand fibrele dispuse exact opus fata de cel precedent, in asa fel incat spatiile libere ale unui rand sa fie ocupate de cel suprapus. Este - prin regularitate - o deconcertanta tesatura de linii verticale si orizontale.

La aceleasi informatii genetice, forme si functii diferite.                Functionarea tuturor celulelor vii respecta in esenta un model al vie(ii despre care in parte am si vorbit. Genetica moderna a descoperit modul in care elementele celulare sunt construite, dar nu exista inca date la fel de certe si in ceea ce priveste modul in care celulele cu aceeasi informatie genetica iau forme diferite dupa organul si functia pe care o vor indeplini in organism. in complexa uzina a organismului uman este inca greu de inteles cum un aminoacid este trimis exact in celula care are nevoie de el.



lata ce ne spune Jacob (laureat al premiului Nobel pentru descoperiri in domeniul genetice: 'am inceput 'sa intelegem' celula nu insa si tesutul si organul. Logica sistemului care dirijeaza executia unor programe complexe, de pilda dezvoltarea unui mamifer, ramane inca necunoscuta. Formarea unui om pornind de la ou reprezinta un miracol de exactitate si de precizie. Cum dintr-o singura celula apar mii de miliarde, in linii specializate, conform unei ordini stricte in timp si spatiu, iata ce desfide orice fantezie. '

Refacerea unui tesut va imprumuta totdeauna morfologia specifica regiunii in care se afla. Dupa Niboyet chiar si configuratia bioelectrica a zonei este imprumutata de tesutul cutanat transplantat din alta parte a organismului.

Celulele izolate de organismul uman, de exemplu, pastrate in culturi de tesuturi, isi pierd cu timpul identitatea, in alti termeni, pierd modelul organismului din care provin. Daca in acest moment se adauga ser de cal, ele vor imprumuta modelul de dezvoltare al acestui animal, iar daca sunt readuse in organismul donator vor relua modelul originar.

Fig.4 - Schema dezvoltarii intrauterine a fatului

Celulele luate din regiunea oculara a unui embrion de broasca si transplantate in alte zone vor conduce in final la tesuturi specifice zonei in care au fost aduse si nu vor aparea ochi !a membre sau in stomac, cum ar fi fost de asteptat. Aceste date, citate dupa Watson, par sa impuna ideea existentei unui model informational, a unei scheme structurale si functionale specifice fiecarui organism viu, neidentificabila cu codul genetic, dar transmisa cel putin partial prin acesta.

Vom prezenta in capitolul urmator argumente ce pledeaza pentru o schema energetica a organismului inscrisa in structura biocimpului. in imaginile din fig.4 se poate observa aspectul morfologic al fatului uman la diverse varste. Grotescul este inlocuit treptat de modelul uman, lasand impresia ca in dezvoltarea sa embrionara omul isi cauta forma, dupa cum mai tarziu isi va cauta sensul. Munca de sculptor a naturii se apropie aici izbitor de mult de arta omului. Aceleasi eforturi de a cizela in carne, asemenea artistului in piatra, aceeasi asiduitate de a modela in forma viata.

Ideea de model in structurarea psihologica o gasim inca in antichitatea elena. Descrierea de catre Hipocrate a patru tipuri temperamentale (coleric, sangvin, flegmatic, melancolic) nu reprezinta decat sesizarea posibilitatilor de a reda intreaga diversitate a firilor omenesti prin cateva tipuri sau modele constitutionale. Nu rareori ne aflam in situatia de a constata asemanari frapante intre doua persoane care nu au nici un grad de inrudire intre ele. Uneori analogiile merg pana la a friza identitatea. Dincolo de sursa de confuzii, ramane constatarea ca natura creeaza o infinitate de tipuri, plecand de la cateva modele generale.

Informatie si structura.          Organizarea materiei de la particulele elementare pana la nemarginirea cosmica reprezinta prin sine informatia existenta pretutindeni si in toate structurile materiei, atat a. celei vii, cit si a celei nevii. Am putea spune ca nimic din ceea ce se castiga prin evolutie nu se pierde, ci ramane fixat intr-o structura informationala. Este inerenta tuturor structurilor din univers si o vedem ca o structura de camp purtator de informatie, in care sunt continute toate elementele necesare organizarii si functionarii sistemului. Cum fiecare sistem este o parte a unei alte clase de sisteme pana la macrosistemul Cosmos, vom ajunge, mergand din aproape in aproape, pana la campul universal de informatie. Printr-una din verigile acestui lant sunt conectate si fiintele vii la acest sistem informational. Bioritmurile, fluctuatia functionalitatii tuturor organismelor vii in functie de periodicitatea evenimentelor cosmice care au loc in sistemul nostru solar constituie poate cel mai ilustrativ exemplu. Sa ne gandim numai la explozia mortalitatii prin accidente vasculare in anii de intensa activitate solara sau sa observam viermele Eunice din Oceanul Atlantic care isi detaseaza o parte din corp, plina cu elemente sexuale, exact in a 8-a noapte dupa prima luna plina de la inceputul toamnei, la orele 2 noaptea. Data variaza calendaristic, dar fenomenul respecta intocmai momentele ce se succed lunii pline. Este interesant ca o alta subspecie a acestui vierme din apele Pacificului si-a 'ales'' un alt moment pentru inmultire, si anume, inceputul primului patrar de luna noua din iulie.

Modelul sau patern-ul informational al materiei vii.            Notiunea de arhetip, paternul creata de Jung, am putea s-o traducem astazi prin sintagma model informational general, in care este sedimentata informatia acumulata prin experienta speciei si din care se desprinde modelul informational al individului. Intr-un organism viu de complexitatea celui uitam - format din miliarde de celule, fiecare celula presupunand mii de reactii biochimice pe secunda - ar fi greu de inteles, prin simpla dirijare de catre sistemul nervos vegetativ si informatia genetica, modul in care acest univers de reactii functioneaza, bine orientat catre o finalitate biologica, daca nu admitem ideea de model, de patern informational al organismului. Este foarte probabil ca modelul informational individual sa aiba el insusi o comanda, un punct de referinta in structurile subconstiente. Aici gasim probabil centrul 'gravitational' al fiintei noastre, instanta prin care ne integram ca fiinta, specie, viata.




Dupa cum substanta din triada ce defineste materia - substanta, energie, informatie - este integrala in niveluri succesive din ce in ce mai mari pana la infinitul cosmic, in acelasi mod ne putem imagina o integrare pe niveluri de succesivitate pentru modelele informationale. Interdependenta si integrarea subsistemelor in sistemele mai mari explica functionarea coerenta a intregului, indiferent ca acesta se numeste atom, molecula, celula, organism, biocenoza sau Cosmos.

Admitand aceasta ipoteza am putea raspunde mul-tor intrebari care nu au inca un raspuns complet. De exemplu, s-ar putea intelege relativa stabilitate a speciilor in timp, ca si pastrarea noilor achizitii ce se adauga in evolutia lor, am putea intelege modelarea formelor, a tesuturilor in functie de regiune si necesitati, incomplet explicate de genetica, fenomenul membrului fantoma, etc.; vazuta astfel, lumea nu ne mai apare ca o aglomerare de obiecte si fiinte disparate, ci ca parti ale unui ansamblu intre care se stabilesc conexiuni legic determinate, conexiuni care ii determina un sens, o finalitate, un destin.

La nivelul conduitei umane - omul fiind singura fiinta capabila sa intervina in demersul naturii - o astfel de intelegere ar avea adanci implicatii. Cunoscand rosturile ti semnificatiile adanci ale lumii ce ne inconjoara, probabil ca relatiile noastre interumane, inca grevate de agresivitate si destructivitate, raporturile dintre noi si animale, plante, natura in general ar suferi mutatii care ar putea avea consecinte dintre cele mai benefice pentru viata.

Informatii mai adanci decat cele genetica.               Ideea existentei unei structuri informationale in care s-ar acu mula si s-ar pastra toate informatiile necesare manifestarilor materiei ar putea sa para bizara si ramane criticabila atata vreme cit stiintele actuale nu ne pot oferi inca suportul necesar unei astfel de fundamentari. Trebuie sa spunem insa ca ideea nu este total inedita la ora cand o enuntam. Am putea vedea chiar in 'Ideile' lui Platon expresia unui model informational preexistent tuturor fenomenelor din natura.

Plecand de la constatarea ca la nivelul lumii vii exista o baza informationala, M. Draganescu se intreaba daca n-am putea sa consideram ca aceasta ar fi prezenta la nivelul intregii materii in Univers. Vietii insasi i-ar fi specifice 'informatii si mai adanci decat cea genetica'.

Informatia ar exista inscrisa in profunzimea materiei ca 'o noua realitate materiala cu proprietati informationale'. De aici s-ar putea imagina 'existenta unui camp informational care poate fi si substanta campului mental'. Lumea materiala ar avea in structura sa acest camp ca una din substantele 'primordiale' din care s-a format materia. Acestei 'substante informationale' si-ar datora lumea materiala caracterul sau 'autoconsistent'.

'Informatia este in esenta structura', subliniaza autorul si citeaza printre altele, ca structuri informationale, programele si legile naturii, modelele interne ale omului si ale celorlalte vietuitoare. Omul si animalele nu ar dispune numai de structuri nervoase, ci si de un camp informational asociat.

In concluzie, am putea reprezenta organizarea materiei prin imaginea unei piramide construite de timp - piramida timpului. in aceasta viziune, structura informationala inseamna acele fire subtile si nevazute care se intretes in Univers, legand intr-o singura panza plante, om si galaxii.













Document Info


Accesari: 9572
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )