Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CLASA PASARILOR

Animale












ALTE DOCUMENTE

Capra neagra
Balena albastra - sau balena uriasa
Balena Albastra
Brachydanio frankei
Corydoras - (sanitarii acvariului)
Nannostomus unifasciatus
Familii de pesti exotici
ORDINUL COPITATELOR
ORDINUL ROZATOARELOR

CLASA PĂSĂRILOR

            Vertebratele adaptate la zbor; au corpul acoperit cu pene, iar membrele de dinainte transformate īn aripi.



            Din cauza felului de viata, trupul lor este mult modificat. De altfel īn planul alcatuirii scheletului lor, se constata multe asemanari cu rept 16316f522q ilele din care au derivat.

            Cea mai veche pasare cunoscuta din vremea jurasica (era mezozoica) numita Archaeopteryx, avea o coada lunga ca o sopīrla, gheare atīt la degetele de la aripi, cīt si la cele de la picioare. Este o marturie deplin doveditoare a legaturii strīnse ce exista īntre reptile si pasari.

            Cum īnsa pasarile sīnt adaptate mai mult la zbor, schimbari mari s-au facut īn schelet. Membrele de dinainte, transformate īn aripi, au degetele cu totul reduse si īnvalite, la adulti, de piele īn care sīnt īmplīntate penele, ce pot forma o suprafata larga. Īn legatura cu aripele s-au schimbat si alte oase. Cele doua clavicule, libere la mamifere, s-au unit (iadesul) ca sa deie mai puternic sprijin aripelor. Tot asa osul pieptului a capatat o creasta īn lung, pentru ca muschii a-ripelor sa aiba loc īndeajuns pentru ca sa se fixeze.

            Fig. 40. Prima pasare (Archaeopleryx) (din I. Simionescu "Elemente de paleontologie").

Unele pasari prind hrana din zbor. Cele mai multe o cauta pe pamīnt, īn diferite feluri. Īn acest scop degetele de la picioare au orīnduire diferita (fig. 41).

            Ca si reptilele, pasarile se īnmultesc prin oua. Pentru clocit au nevoie de cuib. Unele ajung mestere neīntrecute īn arta de a-l construi.

            Puii, īmbracati deodata cu tuleie si puf, stau īn paza clostii. Repede se zburatacesc, despartindu-se de parinti ori marind cīrdul lor.

            Numarul pasarilor de la noi este mare. Mai amanuntit au fost descrise īntr-o īnsemnata lucrare «Ornis Romaniae» de Dombrowski, fost naturalist la Muzeul de zoologie din Bucuresti[1]. Importante contributii pentru cunoasterea pasarilor din Romānia au adus prof. D. Lintia, I. Catuneanu, C.S. Antonescu s.a.[2]

            Fig 41

            La noi ea se datoreste faptului ca pe līnga putinele care nu ne parasesc peste tot anul, se adauga altele numai īn trecere primavara si toamna, poposind mai īndelung pe līnga baltile dobrogene spre a se īntrema. Mai multe sīnt acele care petrec iarna īn tinuturile calde, dar vin la noi de cum se īmprimavareaza ca sa cloceasca.




            Datorita marii varietati de forme, atractiei penelor frumoase, exista si la noi numeroase colectii de pasari. Cea mai completa, cum e de asteptat, este aceea din «Muzeul de st. Naturale dr. Gr. Antipa» din Bucuresti, unde pe līnga pasari izolat īmpaiate se afla minunate diorame, animalele fiind asezate īn mediul lor natural.

            Alte colectii se afla īn principalele muzee din lungul Dunarii (T. Severin[3], Galati, Tulcea), īn lungul tarmului Marii (Constanta), ca si īn muzeele din Sibiu, Iasi [.] etc.



[1] Azi Muzeul de Istorie naturala "Grigore Antipa" (CD.).

[2] Alte contributii, mai recente, sīnt datorate lui C. Rosetti-Balanescu, R. Calinescu, D. Radu, S. Pascovski, M. Talpeanu, A. Papadopol, M. Bacescu. De o deosebita importanta este lucrarea fundamentala "Fauna Republicii Socialiste Romānia", care consacra clasei AVES volumul XV, cu mai multe fascicule (CD.).

[3] Azi Drobeta-Turnu Severin (CD.).












Document Info


Accesari: 4764
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )