Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































COTARII (GEOMETRIDE)

Animale












ALTE DOCUMENTE

RASA DE OVINE BLUEFACED LEINCESTER
poze si imagini cu pesti si acvarii - pesti de acvariu
animale de stepa si de padure
ORDINUL DROPIILOR, COCORILOR, CIRSTEILOR ETC
ORDINUL CORACIIFORMELOR
ORDINUL EFEMEROPTERELOR
GINDACII-DE-BALTAA
GINDACII-CU-ELITRELE-PUTIN-MOI
COTARII (GEOMETRIDE)

COTARII (GEOMETRIDE)

            Sīnt o grupa de fluturi a caror omizi se misca īntr-un chip cu totul deosebit. Au trupul lungaret si subtire. Īn afara celor trei perechi adevarate de picioare din apropierea capului, larvele fluturilor mai au un numar diferit de picioare false, mai carnoase. La cele mai multe omizi acestea se afla pe inelele de pe mijlocul trupului, asa īncīt merge cu trupul īntins. La cotari, picioarele false sīnt date spre 535o1424f capatul dindarat. Cīnd merg īsi īngheboseaza mijlocul si seamana cu un compas, parca ar masura drumul. Dupa ce s-au prins cu picioarele de dinainte, īsi īndoaie trupul si vine cu capatul de dinapoi, līnga cel de dinainte, ca lipitoarea. Altadata, prins cu picioarele de dindarat, sta drept; ai crede ca e o bucata de creanga uscata.



            Unul din cei mai mari cotari, dar si din cei mai frumosi fluturi de la noi, este otarul-mesteacanului (Biston betularia). Aripele lui sīnt albe ca varul, cu o īmpestritatura asa de felurita de puncte si linii negre, īncīt pare ca e cioplit īn marmora. Cīnd sta ziua cu aripele pe jumatate īntinse, pe coaja albicioasa de mesteacan, ades abia se cunoaste, ceea ce iarasi e un caz de mimetism. si omida īsi schimba coloarea dupa arborele pe care sta, cīnd mai verde, cīnd mai galbie. Mai are particularitatea de a sta ca teapana pe crengi, de o confunzi cu o crenguta.

            Fig. 367. Cotarul-de-toamna.

Fig 366. Larva cotarului-de-mesteacan

            Interesant e cotarul-de-toamna (Erannis defoliaria), unul din pacostele gradinilor de pomi, īmpotriva caruia gradinarul, cu grija de munca lui, are de dus lupta grea. Cīnd toate celelalte insecte īsi cauta adapost de iarna, iar fluturii au intrat ca-n pamīnt, acesta se mai arata īnca seara, spre uimirea tuturora. Se vede chiar pīna pe la sfīrsitul lui Octombrie si īnceputul lui Noiembrie. Ca o amintire a podoabei de vara a celorlalti fluturi si el e īmbracat cu o haina frumoasa galbena-roseata. Dar numai barbatul este astfel gatit de nunta. Ceva deosebit, femeia acestui fluture nu zboara, are aripele īnchircite si seamana mai mult cu un paianjen galben cu dungi negre, avīnd picioarele lungi si pīntecele doldora de oua. Se tine pe coaja copacilor, asteptīndu-si mirele. Dupa īmperechere, barbatul īsi ia ramas bun de la viata. Femeia se urca īn graba pe copac, caci bruma a ars frunzele, facīndu-le sa cada cīte una-una. Ea se duce drept la muguri, speranta arborelui si acolo īsi depune ouale. De cum se īncalzeste, din ou iese o omida, care se napusteste deodata asupra mugurelui abia plesnit si fraged. Dupa ce a mai crescut, se īmbraca īn haina mīndra ruginie, galben pe pīntece si cu cīte un brīulet roscat pe fiecare inel si manīnca frunzele tinere, proaspat desfasurate. Astfel slabeste puterea arborelui, care īsi vede zadarnicita bucuria de peste an. Dupa ce s-a saturat si si-a īndeplinit stricatoarea-i menire, se lasa la pamīnt, ca un acrobat, spīnzurat īn vīrful unui fir de matase pe care-l fabrica anume pentru aceasta.




            Fig. 368. Cotarul-agrisului.

            Tot asa de stricator este si cotarul-agrisului (Abraxas grossulariata), iarasi unul din frumosii nostri fluturi, avīnd aripele albe, cu pete negre catifelate, īnsirate ca doua dungi late, pe cīnd pe aripele dindarat sīnt razlete. O dunga galbie e azvīrlita īn curmezisul aripelor de dinainte ca un brīu. E neastīmparat chiar ziua, dar mai ales de cum se īnsereaza. Nu sta īn loc o clipa; tinīnd aripele īn sus, seamana cu un fluture de zi. Omizile ies cam tīrziu din oua, asa īncīt abia a dat de gustul frunzelor de agris ori pomusoara si sīnt silite sa se lase īn lungul unei frīnghiute de matase, la pamīnt. Cum da primavara se trezesc, se urca pe arbust si se pun sa-l desfrunzeasca. si īnfatisarea lor seamana cu a fluturelui, caci sīnt īmbracate īn haina alba, cu pete negre pe spate. D-apoi cotarul-pinului ! Aproape nici sa nu cunosti omizile dintre frunzele de pin. Ca si ele subtiri, lunguiete, au dungi de la cap si pīna la coada. Ca si alte rude de ale lor mai au un obicei, care le face adesea sa nu poata fi zarite dintre frunze. Stau te-pane, īntinse, lipite de creanga de crezi ca sīnt frunze. Sīnt neamuri de ale lor, cotarul stejarului bunaoara, care are si culoarea potrivita cu creanga, asa īncīt īti arunci ochii asupra lui dar nu-l bagi īn seama, socotindu-1 o crenguta uscata. Daca scuturi zdravan copacul, cade jos si numai atunci vezi cīt sīnt de multi.

Fig. 309. Cotarul-pinului












Document Info


Accesari: 3148
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )