Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































INTRODUCERE ĪN PATOLOGIE ANIMALĂ sI IMPORTANŢA SA ĪN ASIGURAREA SALUBRITĂŢII ALIMENTELOR OBIECT sI METODE DE STUDIU

Animale












ALTE DOCUMENTE

Zebrele - Inmultirea in captivitate
ZIMBRUL
CRAPUL - NOTIUNI DE BIOLOGIE
Elemente tehnice pentru organizarea pasunatului pe tarlale
Principalele specii de crap intalnite in tara noastra
INTRODUCERE ĪN PATOLOGIE ANIMALĂ sI IMPORTANŢA SA ĪN ASIGURAREA SALUBRITĂŢII ALIMENTELOR OBIECT sI METODE DE STUDIU

INTRODUCERE ĪN PATOLOGIE ANIMALĂ sI IMPORTANŢA SA ĪN ASIGURAREA SALUBRITĂŢII ALIMENTELOR

OBIECT sI METODE DE STUDIU

Patologia animala este ramura medicala care studiaza modificarile sau abaterile de la normal aparute īn tesuturi si organe ca urmare a interactiunii dintre un agent patogen si organismul viu. Etimologia cuvāntului provine de la cuvintele grecesti pathos - suferinta sau boala si logos - stiinta. De asemenea, patologia animala explica modul de aparitie, evolutia si terminarea acestor modificari si face precizari asupra mecanismelor de producere a bolilor, a semnelor prin care acestea se manifesta (semne clinice) si a tuturor alterarilor, indiferent de localizarea si gradul de exprimare.



Termenul de patologie animala este sinonim cu cel de anatomie patologica.

Toate modificarile aparute ca urmare a actiunii unui agent patogen asupra unui animal īn timpul vietii poarta denumirea de leziuni. Acestea reprezinta principa 616p1520g lul obiect de studiu al patologiei.

Īn urma examinarii unui organ sau a organismului īn totalitate se poate observa faptul ca leziunile au diferite grade de exprimare:

ü      leziunile macroscopice: sunt cele vizibile cu ochiul liber īn urma examenului macroscopic; observarea lor presupune o actiune puternica, brutala si pe o perioada scurta a agentului patogen sau o actiune ceva mai slaba, lenta, extinsa pe un interval mai lung de timp;

ü      leziunile microscopice: decelabile prin examinare cu microscopul optic; se pot culege informatii legate de celulele constituente (modul de aranjare, dimensiuni, aspecte legate de forma īn sine a celulelor precum si a structurilor componente - nucleu, citoplasma, membrana, diferite materiale patologice sau normale care se acumuleaza īn exces fie īn celule, fie īn afara lor etc); microscopul optic reuseste o marire de cel mult 1.000 de ori a structurilor examinate;

ü      leziunile ultramicroscopice: implica folosirea microscopului electronic; sunt examinate componentele principale ale celulei si a organitelor celulare, precum si alterarile care nu au putut fi decelate prin examinarea cu microscopul optic; marirea componentele celulare variaza īn functie de scopul urmarit de la 2.500 ori pāna la 55.000 ori;

ü      leziuni moleculare: necesita tehnologie speciala si cunostinte complexe de genetica, biologie moleculara, imunologie etc.; aceste leziuni vizeaza defectele de structura ale diferitelor molecule care intra īn structura organismului, precum si aparitia unor molecule noi, implicate īn producerea unor boli.

Notiunile de patologie animala au semnificatie diferita, īn functie de domeniul de aplicabilitate, deoarece cunostintele furnizate au un spectru foarte larg de utilizare.

Un prim domeniu de utilizare este cel al clinicii veterinare, datele culese la examenul macroscopic si microscopic fiind folosite de medicul veterinar clinician pentru stabilirea protocolului de terapie sau īn aprecierea prognosticului.

Un al doilea domeniu este reprezentat de cel al controlului si expertizei produselor de origine animala; orice leziune depistata la examenul organelor si carcaselor īn abator sau pe liniile de prelucrare este sanctionata diferit īn functie de īncadrarea acelor leziuni conform normelor sanitar-veterinare.

De asemenea, informatiile furnizate de patologia animala pot fi folosite cu succes īn activitatea de cercetare desfasurata de medicina experimentala si de toate domeniile de cercetare din industria alimentara. Īn general, la darea īn consum a unui aliment nou, a unor aditivi alimentari, etc. se recurge la testarea pe animale de laborator a acestora, urmarindu-se efectele pe care le-ar putea avea aceste noi produse asupra diferitelor aparate si sisteme organice, pe termen limitat sau lung. Se recurge astfel la medicina experimentala, patologia animala jucānd un rol esential īn decelarea modificarilor pe care aceste produse le induc īn organism.

Cunostintele de patologie animala sunt fundamentate pe notiunile furnizate de disciplinele care au ca obiect de studiu "normalul" (anatomie, histologie, biochimie, fiziologie). Astfel, se poate concluziona ca patologia animala este veriga de legatura īntre disciplinele fundamentale enumerate mai sus si cele care se ocupa de patologic (boli infectioase, patologie chirurgicala, medicala, parazitologie, toxicologie etc.).

Ţinānd cont de impactul larg pe care īl are patologia animala, este absolut necesar ca īntre diferitele categorii de specialisti ce īsi desfasoara activitatea īn domeniul controlului si expertizei produselor alimentare sa existe un limbaj comun, clar definit, care sa aiba aceeasi semnificatie, atāt pentru medicul veterinar, cāt si pentru inginerul tehnolog.

Pe lānga atributiile referitoare la respectarea normelor igienico-tehnologice īn circuitul produselor de origine animala de la provenienta acestora pāna la consumator, personalul de specialitate care deserveste acest circuit trebuie sa aiba īn vedere implicatiile de ordin sanitar, referitoare la pericolul pe care īl reprezinta transmiterea unor boli de la animale la om - zoonoze. Aceste boli apar:

ü      prin contactul nemijlocit cu animalele bolnave;

ü      prin manipularea sau consumarea produselor alimentare provenite de la acestea.

Cele mai cunoscute boli care apar īn urma acestor contacte sunt toxiinfectiile alimentare aparute consecutiv consumului unor alimente contaminate cu bacterii sau cu toxinele acestora. Cele mai cunoscute boli care fac parte din aceasta categorie sunt salmoneloza (boala care se transmite mai ales prin consumul oualor provenite de la pasarile bolnave) si botulismul (boala se transmite mai ales prin conservele insuficient sterilizate). Tuberculoza este una dintre cele mai cunoscute zoonoze, boala transmitāndu-se īn dublu sens prin contact direct sau consumul unor produse provenite de la animale (lapte).

Principala preocupare a specialistilor din domeniul controlului si expertizei alimentelor este sanatatea publica, ori sanatatea publica poate fi primejduita prin darea īn consum a unor produse provenite de la animale bolnave. si pentru ca majoritatea bolilor se traduc prin prezenta de leziuni, patologia animala ajuta la decelarea acestora, la īncadrarea lor īntr-o anumita categorie de procese patologice si īn contextul patologic general.

Mijloacele de studiu utilizate īn patologia animala sunt:

ü      examenul macroscopic (macroscopia) este cea mai simpla metoda de investigatie, ieftina si la īndemāna oricui; un examen macroscopic atent si corect efectuat ajuta la stabilirea sau orientarea unui diagnostic de leziune; de cele mai multe ori acest examen este limitat, insuficient pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine a unei leziuni sau a unei boli, fiind necesara completarea cu alte investigatii de laborator.

ü      examenul microscopic (microscopia) este metoda de examinare cu ajutorul microscopului; exista diferite tehnici de examinare microscopica, cele mai cunoscute fiind microscopia optica, cu fluorescenta, cu lumina polarizata, microscopia electronica etc.

PRINCIPALELE CATEGORII DE PROCESE PATOLOGICE

Din punct de vedere didactic notiunile de patologie animala au fost structurate īn mod clasic īn trei mari categorii:

ü      Patologie generala: se ocupa cu studiul proceselor patologice fundamentale;

ü      Patologia aparatelor si sistemelor: studiaza procesele patologice din tesuturile, si organelor componente ale acestora;



ü      Patologia speciala: studiaza leziunile īntālnite īn diferite boli cu etiologie determinata.

Patologia generala este structurata pe mai multe capitole, corespunzatoare principalelor categorii de procese patologice fundamentale. Acestea sunt:

ü      Modificarile circulatiei sanguine, limfatice si a lichidului interstitial;

ü      Procesele distrofice;

ü      Moartea tisulara;

ü      Procesele adaptative si regenerative;

ü      Inflamatiile;

ü      Procesul tumoral.

Patologia aparatelor si sistemelor se ocupa de:

ü      Patologia aparatului respirator;

ü      Patologia tubului digestiv;

ü      Patologia glandelor anexe tulului digestiv (glande salivare, ficat, pancreas);

ü      Patologia sistemului cardio-vascular;

ü      Patologia aparatului urinar;

ü      Patologia aparatului genital;

ü      Patologia sistemului limfoid;

ü      Patologia sistemului nervos central si a nervilor periferici;

ü      Patologia aparatului locomotor (muschi, oase, articulatii);

ü      Patologia pielii si a glandei mamare.

Patologia speciala se ocupa de:

ü      Principalele leziuni cu etiologie traumatica

ü      Principalele leziuni cu etiologie virala

ü      Principalele leziuni cu etiologie bacteriana

ü      Principalele leziuni cu etiologie parazitara

ü      Principalele leziuni cu etiologie micotica

ü      Principalele leziuni cu etiologie toxica

ü      Principalele leziuni cu etiologie carentiala

DICŢIONAR EXPLICATIV

ü      morfologie (morfologic): termeni care se refera la structura, aspect (morphos - structura, logos - stiinta); īn context, cei doi termeni fac referire la aspectele care rezulta īn urma examinarii unui organ sau tesut (dimensiuni, volum, culoare, particularitati de forma si suprafata etc);




ü      cavitati anatomice (cavitati preformate, cavitati seroase): sunt cavitatile regasite la toate mamiferele si pasarile. Sunt descrise la animale urmatoarele cavitati: cavitatea craniana (adaposteste encefalul), cavitatea toracica (adaposteste pulmonul, partial traheea si esofagul), cavitatea pericardica (adaposteste cordul), cavitatea abdominala/peritoneala (adaposteste stomacul, intestinul, ficatul, pancreasul, splina, aparatul urinar, aparatul genital femel), cavitatile articulare.

ü      viscer/viscere/visceral: denumire generica folosita pentru organele situate īn marile cavitati ale organismului; sunt reprezentate de organele parenchimatoase si organe cavitare.

ü      organe parenchimatoase (parenchime): sunt organele compacte (solide) pe sectiune; sunt reprezentate de ficat, splina, pancreas, rinichi, pulmon, cord, limfocentri, muschi, encefal.

ü      organe cavitare: sunt organe care prezinta un perete ce delimiteaza o cavitate; sunt reprezentate de cavitatile nazale, cavitatea bucala, esofag, prestomace (rumegatoare), stomac, intestin, vezica urinara,uter, vagin, vase; atunci cānd o leziune se dezvolta īn grosimea peretelui organului cavitar, se folosesc termenii leziune parietala sau intraparietala.

ü      carne: aliment furnizat de musculatura si viscerele de mamifere si pasari prelucrate prin abatorizare.

ü      celula: unitatea morfologica fundamentala a lumii vii; este alcatuita din membrana, citoplasma si nucleu.

ü      tesut/tisular: structura complexa formata din celule cu aceeasi origine embrionara si cu aceeasi morfologie sau care īndeplinesc aceeasi functie. Exista patru mari categorii de tesuturi: epiteliale (de acoperire si glandulare), conjunctive (ajuta la sustinerea si nutritia tesuturilor), muscular (specializat īn contractie), nervos (specializat īn primirea, analizarea si producerea de informatii) si hematopoietic (un tesut aparte, alcatuit din mai multe tipuri de celule cu rol īn elaborarea celulelor sanguine.

ü      tesutul epitelial: se subīmparte īn tesut epitelial de acoperire (straturi de celule care captusesc interiorul organelor cavitare formānd astfel mucoasele - bucala, nazala, gastrica, intestinala etc) si tesut epitelial de tip secretor (celulele epiteliale care produc anumiti compusi fiind asezate astfel īncāt formeaza glande si organe parenchimatoase ca ficatul, pancreasul, glandele salivare, glanda mamara etc).

ü      tesutul conjunctiv: este format din celule cu functii diverse (de sinteza, de stocare etc.) si fibre (de colagen, elastice, de reticulina); intra īn structura tuturor organelor, alcatuind stroma acestora; tesutul osos este o varianta a tesutului conjunctiv.

ü      tesutul muscular: este format din fibre musculare; acestea au o morfologie variabila, intrānd īn structura muschilor scheletici, a cordului si a peretelui organelor cavitare (musculoasa).

ü      tesutul nervos: intra īn structura encefalului, a maduvei spinarii si a nervilor, principalele celule constituente sunt neuronii.

ü      tesutul hematopoietic: format din mai multe linii celulare care prin diferentiere si proliferare dau nastere eritrocitelor (hematii, elemente rosii sau globule rosii), leucocitelor (elemente albe sau globule albe) si trombocitelor (plachete sanguine - implicate īn coagularea sāngelui).

ü      boala: alterare a sanatatii unei fiinte vii, definita prin cauze (etiologie), simptomatologie (semne clinice), leziuni, evolutie, prognostic si tratament.

ü      nodul: formatiune bine delimitata, compacta (solida) pe sectiune, de forma aproximativ sferica.

ü      chist: cavitate patologica delimitata de un perete propriu, localizata īntr-un tesut sau organ, plina cu o substanta lichida sau mai rar solida.

ü      aderenta: unire patologica a doua tesuturi sau organe vecine printr-un tesut conjunctiv.

ü      anastomoza: īmbinare cap la cap, chirurgicala sau spontana a doua vase sangvine, a doua filete nervoase sau a doua structuri cavitare (organe cavitare, canale etc.)

ü      biopsie: prelevare a unui fragment de tesut sau organ de la un organism viu īn vederea examinarii microscopice pentru stabilirea unui













Document Info


Accesari: 2956
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )