Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Mamiferele din Muntii Bucegi . Romania (II)

Animale












ALTE DOCUMENTE

CRAPUL - NOTIUNI DE BIOLOGIE
Elemente tehnice pentru organizarea pasunatului pe tarlale
Calul
RASA DE OVINE BLUEFACED LEINCESTER
Adaptarea organismelor la mediul de viata
Rolul pasarilor rapitoare de noapte in controlul populatilor de rozatoare
Barbus tetrazona tetrazona (bleeker)
Strutul african
Echidna

Mamiferele din Muntii Bucegi . Romānia (II)

                                                                                                                                               



                Lupii (Canis lupus) au trecut īn legenda īn Anglia, Irlanda, Danemarca, Belgia, Olanda. Īn tara noastra, li s-a restrīns arealul numai la zonele de munte. Īn Bucegi am mai īntīlnit ciobani suparati de tributul luat catre asfintit de soare sau īn toiul noptii. Hoinari nocturni, cu mersul lor spornic pot parcurge 40-60 km īntr-o noapte. Mai stabile par a fi lupoaicele cu pui. Avīnd ascutite simturile vazului, auzului si mirosului, si vīnīnd īn tovarasie, lupii rareori dau gres īn turmele de oi, īn cīrdurile de cerbi si caprioare, īn atacarea cailor si boilor la munte. Ca ar ataca omul, nu sīnt decīt inventii si exagerari. Real este ca, īntīlnind un om īnghetat sau mort, lupii nu se sfiesc sa-l manīnce. Dar nu ataca omul viu. Accidentele de oameni muscati de lupi se īntīmpla numai īn cazuri de turbare, cīnd īn tragica lor vagabondare musca si om, si animale, fara sa manīnce.

                Muscaturile sau ranirile de lupi turbati sīnt īntradevar primejdioase pentru sanatatea omului. Daca la aceste riscuri se adauga si pagubele pe care le fac lupii īn vīnatul salbatic si īn animalele domestice, īntelegem prigoana omului īmpotriva lor. Totusi, cunoscīnd ca lupii reprezinta si ei o valoare a naturii, ca au un important rol regulator, īmpiedicīnd īnmultirea anarhica si degenerarea ierbivorelor, ca sīnt hoitari si curata terenurile de cadavre, īmpiedicīnd declansarea unor epidemii, sīntem si īn fata cītorva argumente pentru a nu-i extermina si mai ales pentru a nu-i mai combate prin otravire. Este necesara o tinere īn frīu a numarului lor prin metode de vīnatoare, dar nici sa nu repetam experienta trista a altor tari care au trebuit sa colonizeze lupi.

                Vulpile (Vulpes vulpes) spre deosebire de lupi sīnt mai mult raspīndite īn cīmpie si deal, si tot mai putin spre golurile alpine. Īn padurile Bucegilor sīnt pīndite de lupi si rīsi iar acvilele si buhele mari le decimeaza puii. O serie de boli (mai rele fiind rīia si turbarea) controleaza si ele populatiile de vulpi. Omul le vīneaza toamna tīrziu si iarna, cīnd blana le este mai bogata, mai valoroasa. Īn numele diversitatii faunistice si pentru interesul cinegetic, vulpile trebuie pastrate īn fauna tarii īntregi.

                Adevaratii stapīni ai muntilor īmpaduriti sīnt ursii (Ursus arctos). Desi sīnt omnivori, sīnt grupati īn ordinul carnivorelor, alaturi de lupi si vulpi. Manīnca de la vitele mari si cerbi, pīna la cadavre, gīndaci si larve, apoi radacini si bulbi, ciuperci, ghinda, jir, afine, coacaze, zmeura, muschi de pamīnt si iarba, dar si ovaz, porumb si alte plante de cultura. De placerea pentru miere se catara īn arbori si īnfrunta īntepaturile albinelor pīna ajung la scorbura cu faguri. Fara a fi hibernanti, iarna se retrag īn culcusuri de unde pot oricīnd iesi sau ataca. Nici ursoaicele nu hiberneaza, ele trebuind sa īngrijeasca puii.

                Este īnsa adevarat ca peste iarna fac un post de cīteva luni de zile. Adaposturile si le fac īn pesteri, īn crapaturi adīnci din stīnci, sub radacinile arborilor sau sub trunchiurile doborīte de vīnt. Au bune simturile mirosului si auzului. Sīnt animale calme si inteligente, putīnd aprecia situatiile de pericol si sa chibzuiasca la strategia de agonisire a prazii. Īn caz de primejdie, trec īn cealalta extrema, atacīnd cu furie nestavilita. Pe cīt de jucausi sīnt ursuletii, pe atīt de ursuzi devin la batrīnete. Pagubele cauzate de ursi īn turmele din munti sīnt adeseori īnsemnate, mai ales spre sfīrsitul verii. Ca elemente deosebit de aratoase īn fauna Carpatilor (deci si a Muntilor Bucegi), ursii trebuie energic ocrotiti pentru a nu deveni raritati sau chiar sa dispara.




                Padurile Bucegilor mai sīnt strabatute de mistreti (Sus scrofa), caprioare (Capreolos Capreolos), cerbi (Cervus elaphus) si capre negre (Rupicapra rupicapra).            

                Cerbii reprezinta o īntruchipare a perfectiunii, frumusetii, puterii si nobletei unei specii instalate īn Carpati īnaintea aparitiei omului. Taurii au caracteristice coarnele mari, cu rol de aparare si atac, dar si pentru scoaterea hranei de sub zapada. Ele sīnt semne ale barbatiei si vigoarei. Epoca īmperecherii (10 septembrie-10 octombrie) sau "boncaluitul" reprezinta perioada culminanta īn viata cerbilor si impresionanta pentru vīnatorul observator sau turist. Protectia cerbilor presupune asigurarea linistii īn paduri, nedefrisarea fara a lasa suficiente refugii, controlul populatiilor de lupi, pastrarea raportului īntre sexe, completarea hranei si instalarea de sararii. Coarnele de cerbi sīnt trofee valoroase cu care tara noastra s-a prezentat la multe expozitii internationale de vīnatoare.

                Caprele negre din Bucegi pot fi vazute adesea īn mici ciopoare la pragul peretilor de stīnca golasa. Iar daca nu apare acest noroc īn drumetiile alpinistilor, de mai multe ori le-am vazut din telefericul de la Busteni spre Cabana "Babele" īn apropierea tufelor de jnepeni sau de bujori de munte apar aceste maiastre ale naturii, care īntruchipeaza forta, dīrzenia si curajul īntr-o lume īncremenita īn piatra. Sīnt adevarate frumuseti redate de tinuta semeata a capului, supletea trupului, armonia formelor, īndrazneala īn salturile pe marginea prapastiei. Coarnele sīnt purtate atīt de tapi, cīt si de capre si sīnt permanente. O alta deosebire fata de coarnele cerbilor este ca nu sīnt de natura osoasa, ci cornoasa (de origine epidermica). Caracteristica este curbura coarnelor de capre negre, formīnd o cange cu vīrf ascutit. La coarnele tapilor, curbura este mai puternica, putīnd atinge 18 grade, iar vīrful coborīnd spre ceafa. Caprelor negre nu li se poate gasi vreo vina. Daca ursii si lupii n-o ajung, iar zaganii sau vulturii-barbosi care erau cei mai temuti dusmani ai caprelor negre au disparut, īn schimb au ramas braconierii si vīnatorii nesatiosi care le īmpusca fara crutare. si īntre turisti sīnt unii care poate nici nu-si īnchipuie cīt rau le fac fluierīndu-le, strigīnd sau provocīnd avalanse de pietre. Sīnt declarate monumente ale naturii, īn Muntii Bucegi fiind interzisa vīnarea lor. Deoarece īn acesti semeti munti exista si alte specii) de mamifere care, de obicei, scapa atentiei noastre īn drumetii, dar de fapt au un mare rol īn structura si fiziologia ecosistemelor naturale din Bucegi, īntr-unul din numerele viitoare vom prezenta lista lor, cu numele stiintifice si romānesti.

                                                                                                                                Dr. Dumitru Murariu












Document Info


Accesari: 6739
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )