Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































NECESARUL ANIMALELOR PT PRODUCTIE

Animale


NECESARUL ANIMALELOR PT PRODUCTIE

Pt crestere si ingrasare



Cresterea si ingrasarea sunt 2 notiuni diferite.

Cresterea = acumularea de masa corporala in conditii fiziologice firesti si este specifica animalelor destinate reproductiei.

Ingrasarea = o fortare, o accelerare a cresterii si este specifica animalelor destinate ingrasarii.

Necesarul de energie pt crestere si ingrasare:

       Factori care influenteaza necesarul de energie si ingrasare:

a)     Spor mediu zilnic si ritm de crestere:

-        Cu cat animalele inregistreaza un spor zilnic mai mare cu atat necesarul de energie e mai mare;

-        La randul sau SMZ e influentat de alti factori din care specia si greutatea corporala sunt primordiali.

Ex : viteii si manjii, de talie mare, inregistreaza un SMZde 1,2 kg; in timp ce purceii si mieii inregistreaza unSMZ de 0,3-0,4; resp 0,1-0,2kg. Porcii in ultima parte a ingrasarii au un SMZ de 0,7-0,8kg sau 1 kg.

-        Ritmul de crestere se masoara in nr de zile necesare animalelor tinere sa-si dubleze greutatea de la fatare.

-        Principalul factor care influenteaza RC e spp.

Ex: nr mediu de zile pt dublarea greutatii corporale de la fatare este de: 35-40 zile manji+vitei; 15-20 miei; 7-10 purcei.

b)     Compoz chimica si caloricitatea sporului:

-        Pe masura avansarii animalelor in varsta si greutate, cont corpului in apa scade de la 70-75% la 40-45%, iar cont corpului in grasime creste de la 3-5% la 35-40%.(cont corpului in prot si min ramane relativ ct).

-        In situatia in care cont in apa scade, si cont in grasime creste se mareste si caloricitatea sporului(val sa energetica).

Ex: porcii in jurul greutatii de 100 kg au cca 20%grasime si 20% prot; la cei de 200kg 40%grasime si 20%prot.

-        Caloricitatea sporului se calc: 200*9,5+200*5,7=3000kcal/kg. 400*9,5+200*5,7=5000kcal/kg

c)     Precocitatea raselor

-        Rasele precoce cu un grad mai mare de ameliorare la greutati mai mari depun o cant mai mare de grasime in carcasa decat rasele semiprecoce (tardive).

Ex : La o greutate de aprox 500 kg rasa de taurine Holstein, are 17-18%grasime in spor. Rasa baltat rom are numai 14-15%grasime in spor. Prin urmare la aceeasi greutate corporala si acelasi SMZ cele doua rase de taurine vor avea un necesar de energie diferit pt depunerea aceluiasi kg de spor.

d)     Eficienta utilizarii energiei hranei pt spor

-        Pana la nivelul energiei metabolizabile, nu sunt diferente semnificative in ceea ce priveste eficienta utilizarii energiei hranei pt spor vis-a-vis de alte forme productive.

-        Deosebirile apar in ceea ce priveste eficienta utilizarii energiei metabolizabile sub forma de energie neta.

-        Pt crestere si ingrasare exista un randament k global kpf si 2 randamente k partiale: kp si kf.

-        Kpf ia val medii de:

     0,6-0,7 porci



     0,4-0,5 taurine

       Exprimarea necesarului de energie pt crestere si ingrasare

Necesarul de energie pt crestere si ingrasare se poate exprima:

*     Separate pt crestere si ingrasare:

o      Principalele criterii care se iau in consideratie la stabilirea necesarului de energie sunt: marimea sporului, caloricitatea sa si eficienta utilizarii energiei hranei pt spor.

o      Acceptand faptul ca un tauras care realiz 1 kg spor/zi iar sporul are 205 grasime si 20 % prot. 1 kg spor = 300 kcal/kg spor, pt ca acestea sa se fixeze, animalele au nevoie de o cant mai mare de energie pe care sa o ingere prin hrana pt ca pana sa fie fixata energia in spor la diferite niveluri ale org survin pierderi.

o      Pt a stabili cant de energie ingerabila pt ca sa se fixeze 3000 kcal/kg, se apeleaza la rel : EN=EB*ED/EB*EM/ED*EN/EM.

o      ED/EB=75%, 25% se pierde prin feacale

o      EM/ED=82%, 18% se pierde prin urina si gaze de fermentatie

o      EN/EM=50%, 50% se pierde prin caldura.

o      EB=3000/0,75/0,82/0,5=10000 kcal(10Mcal).

o      UN ovaz/kg spor e de 2-2,5 la pasari; 4-4,5 porci; 5-6 la taurine; 6-7 la ovine.

*     Global sau cumulate (crestere+ingrasare+intretinere)

       Necesarul de proteina pt crestere si ingrasare

Este dependent de : marimea sporului in greautate, de cont sporului in prot si de eficienta utilizarii prot hranei pt depunerea de spor.

Este evident ca un spor in greutate mai mare, necesarul de prot e mai mare.

In leg cu cont sporului in prot el este in medie de 15-20% cu specificatia ca el e mai mare la animalele tinere si mai mic la cele adulte si grase.

Necesarul de prot pt spor cel mai adesea se exprima global (intretinere+spor).

In aceasta forma de exprimare in g PBD/100 kg GV e de 110-120 animale tinere, si 80-90 animale in ultima parte a ingrasarii.

Necesarul de prot numai pt sporul in greutate e exprimat mai rar si daca se accepta aceasta forma de exprimare at in afara de factorii de influenta mentionati mai sus se mai tine seama si de N endogen, digentibilitatea prot, si de val biologica a prot.

La monogastrice in afara asigurarii necesarului total de prot se pune problema si asigurarii necesarului de AA.

In conditii practice in afara PB sau a PBD se mai iau in consideratie dintre AA: lizina, metionina, treonina si triptofan care sunt AA esentiali dar si limitativi.

Se poate lua in consideratie la porci numai PB,PBD si lizina, iar la pasari numai PB,PBD si metionina.

Lizina=AA limitativi la productia de carne;

Metionina=AA limitativi la prod de oua;

In practica se pot lua in considerare un necesar optim si unu minim.

Eficienta producerii carnii e mai scazuta in cazul adoptarii nivelului minim .

At cand se discuta de necesarul de prot pt crestere si ingrasare acesta trebuie privit in corelatie si cu necasarul de energie, intre cele 2 elemente nutritive existand o stransa legatura.




       Necesarul en pt prod de lana

Prod de lana necesita cant mici de energie apreciate la cca 15-20% din necasarul de energie pt intretinere, e motivul pt care de multe ori necesarul de energie pt prod lanii e inclus in necesarul de energie pt intretinere.

Se poate exprima fie separate pt prod de lana, fie cumulate: prod lana+intretinere.

Daca necesarul de energie se exprima separat pt prod de lana, at la stabilirea acestuia se iau in consideratie:

Prod de lana :

       E influentata de o serie de factori, dintre care cei mai imp sunt: rasa (Merinos), sex, varsta, suprafata corporala, greutatea corporala, conditii de hranire,etc.

       Prod de lana obtinuta zilnic de la merinos e de 5-40 g/zi iar pe an 5-10 kg, turcana 2-3kg/an.

Compoz chimica si caloricitatea lanii

       Cca 75% din lana bruta e lana pura, sunt impuritati. Aceste impuritati cont in principal usuc dar si saruri, apa, praf.

       Usucu = prod al gl sebacee formata din esteri ai colesterolului care protejeaza fibra de lana

       Lana pura cont aproape in exclusivitate o prot denumita keratina. 1kg lana are o caloricitate de 4100-4200kcal/kg.

      

Eficienta utilizarii energiei hranei pt prod de lana

       Mai scazuta decat in cazul altor forme productive sub 50% eficienta globala si randamentul k=18%.

       Pt a se fixa 1 kg de lana prin hrana trebuie sa se asigure dublul 8200-8400 kcal.

Necesarul pt prod de lana se mai exprima si global.

       Necesarul de prot pt prod de lana

Principalii factori care influenteaza marimea acestui necesar sunt: prod de lana, cont in prot si AA ai lanii, eficienta utilizarii prot hranei pt prod de lana.

Pt ca o oaie sa prod intr-un an 3 kg lana pura ea trebuie sa fixeze zilnic in lana 8 g prot = 1,3 g N/zi.

Daca se compara aceasta ultima cifra cu necesarul de N pt intretinere (6,6), rezulta ca si in cazul energiei ca necesarul de N, resp de prot pt prod de lana e mic, reprez cca 20% pt cel de intretinere.

Ratiile obisnuite, administrate oilor in cele mai multe situatii nu pot acoperii necesarul de metionina si cistina, principalii AA din fibra de lana.

Aceasta si pt faptul ca val biologica a prot din hrana administrata oilor nu depaseste 35-40% si pt ca eficienta utilizarii prot din hrana e relativ scazuta.

De aceea se recomanda imbunatatirea calitatii prot din ratiile oilor,precum si cele protejate ruminal.

La stabilirea necesarului de prot pt prod de lana trebuie avut in vedere si faptul ca prot din hrana e utilizata prioritar pt intretinere, apoi pt reproductie, prod lapte si in ultimul rand pt cresterea lanii.

Rezulta ca in cazul administrarii unor ratii deficitare in prot la ovine, prima care sufera e prod de lana, mai ales sub aspect calitativ. Pe baza criteriilor enuntate se poate aprecia ca necesarul de prot exclusiv pt prod de lana este de cca 30 g PBD/cap/zi.













Document Info


Accesari: 21998
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )