ORDINUL IZOPTERELOR
Īn aceasta grupa intra vestitele Termite care, prin īnfatisarea corpului lor, aduc aminte de furnici, de unde si numele dat: furnici albe.
Se aseamana cu furnicile prin viata lor sociala, t 14514l111o raind īn colectivitati organizate mai sistematic chiar decīt ale furnicilor, avīnd lucratoare, soldati, pe līnga regina. Dupa conformatia corpului se deosebesc īnsa de furnici, prin aripele lor, toate totuna (Isoptera).
Termitele sīnt insecte tropicale. Raspīndirea celor peste 1 500 specii cunoscute este de o parte si alta a ecuatorului. Caracteristica acestor termite tropicale este constructia unor musuroaie, uneori mai īnalte decīt īnaltimea unui om, cu material luat din pamīnt, dar cimentat printr-un stupit al lor, de ajung peretii atīt de tari, īncīt nici cu toporul nu se pot doborī. Īn alcatuirea acestor musuroaie, termitele ecuatoriale dau dovada de atītea cunostinte tehnice, arhitecturale si chiar termice. Īncīt ramīi uimit, pare ca ar fi din povesti.
E explicabil volumul ce le-a consacrat Maeterlinck, autorul care a scris atīt de minunat si despre viata albinelor. Daca toiul termitelor e īn tinutul tropical, se īntind unele si mai spre Nord, īn jurul Marii Mediterane. Nu mai cladesc musuroaie, dar traiesc īn lemn construind galerii pīna cīnd reduce un trunchi, cu exterior aparent sanatos, īntr-un burete spongios. Asa se naruie multe case īn Sudul Frantei, daca au capriori de lemn.
Fig. 195. Termite de la noi
Tot mai rare, termitele īnainteaza si mai spre Nord de Marea Mediterana; ajung pe la noi familii, cu reprezentanti īn fauna Romāniei.
Din Romānia, ca si īn Europa de Sud, se cunosc doua specii de termite.[1]
La noi īsi fac cuiburi īn pamīnt, ori īn trunchiuri de arbori batrīni, ba chiar si īn dusumelele caselor din Bucuresti. Termitele se hranesc cu lemnul īn care-si sapa cotloanele. Pentru aceasta lucratoarele au falci zdravene.
Pīna acum s-au īntīlnit termite din Cazane (Svinita) pīna la Tohani (Buzau), precum si īn Dobrogea si īn Cīmpia Munteniei (Comana, Bucuresti).
Specia mai raspīndita este Reticulitemes lucifugus, a carei viata a fost mai īndeaproape cercetata de M. Ionescu, de la Universitatea din Bucuresti.
Exista lucratoare, cele mai numeroase, lungi de 6,5 mm cu corpul de coloarea laptelui si lipsite de ochi, viata lor fiind dusa īn robia muncii din cuib. Exista soldati cam tot atīt de lungi, dar cu capul mare, cu falci zdravene, arma lor puternica. Exista indivizi īnaripati care cunosc si viata īn aer liber pe vremea īmperecherii, dar ca si la furnici platesc scump aceasta nazuinta spre lumina, pierzīnd aripele. Se īntorc īndarat la cuibul lor sau patrund īn alta casa, spre a īntemeia un nou cuib. Caci altele ca altele se īnmultesc nemaipomenit de iute. Regina termitelor din tinuturile calde si mai ales din neamul celor razboinice, unde trebuie soldati multi, umflata butie, īnchisa īntr-o camera mare, aerisita, pazita, da cīte un ou la fiecare 2 secunde, fiind īn stare īntr-o zi sa produca 30 000 oua; da oua īnsa zi si noapte, vara si iarna, vreme si de 10 ani, cīt se zice ca poate trai o asemenea regina (Brehm).
si termitele de la noi sīnt plodicioase. La Crevenicul-Mare[2] din Vlasca s-au gasit si regine, cu pīntecele umflat, lung de 12 mm, de 2 ori cīt trupul lucratoarelor.
Termitele de la noi, desi stricatoare, au importanta numai pentru ca sīnt cele mai nordice din aria lor de raspīndire geografica.
|
