Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ORDINUL TESTOASELOR (Testudinelor)

Animale












ALTE DOCUMENTE

piton care mananca o vaca - sarpe urias
Balena albastra - sau balena uriasa
Echidna
EUROPEAN BISON
Alegerea, testarea si evaluarea puilor caini
Ecoul
Hyphessobrycon erythrostigma sau Tetra inima rosie
Betta splendens (betta)
ORDINUL ROZATOARELOR
CLASA PASARILOR

ORDINUL ŢESTOASELOR (Testudinelor)[1]




            Familia testoaselor-de-balta (Emydidelor)[2]

            Ţestoasa-de-balta (Emys orbicularis). La noi aceste testoase sīnt īnca numeroase, īntīlnite din Nord (jud. Botosani) pīna īn Dobrogea. Pe aiurea, cum e īn Germania, sīnt īmputinate din cauza baltilor secate prin canalizari.

            Macar ca de testoase īn genere se zice ca sīnt greoaie la mers, de ele fiind legata ideea de īncetineala, avīnd sa-si poarte īn spate covata formata din oase ca si pavaza de pe piept, testoasa-de-balta, cīnd se afla īn apa, e de o vioic 616x2311g iune fara pereche. Īnoata īn toate partile asa de lesne, īncīt pare unul din acei carabusi de apa, negri, īntr-un acvariu din odaie.

            Ziua nu se avīntura sa iasa din balta, caci picioarele ei scurte, cu gheare ascutite, nu-i permit sa fuga lesne, cīnd īi iese īn cale vreun dusman. Cel mult īsi trage capul, picioarele si codita subtire sub covata, cu un sīsīit ca si cīnd ai strīnge repede un foi; asteapta asa. Daca e īnsa aproape de balta, repede īsi da drumul īn apa, unde n-o poate nimeni necaji. Acolo se lasa la fund, pe mīl. asa īncīt mai ca nu o poti deosebi, caci coloarea carapacei este castanie, cu dungi si pete galbii.

            Īn apa este rapitoare. Poate vedea, caci ochii sīnt acoperiti cu o perdea stravezie. Pestisorul, care trece pe dinaintea ei, se simte deodata apucat de mijloc. Oricīt s-ar zbate nu poate scapa, caci gura fara dinti a dusmanului; are niste placi tari, taioase pe marginea falcilor care tin locul dintilor. Nu-si īnghite prada īntreaga, ci o rupe bucata cu bucata, pīna ce nu ramīn dintr-īnsa decīt ciolanele. Nu-i displac nici buruienile de balta.

            Primavara, cīnd īmperecherea are loc, semnele de dragoste le arata īn balta. Barbatul se īnvīrte īn jurul femeii, face toate soiurile de miscari, aratīndu-si mestesugul de īnot. Femeia trebuie īnsa sa iasa din apa, ca sa-si puie ouale la soare si siguranta. Nici nu te-ai astepta de la o asemenea fiinta, luata ca putintica la minte, sa aiba atīta grija pentru oua. Mai īntīi, sapa īn pamīnt o groapa. Cu udul moaie tarina. Drept sfredel īi serveste coada ascutita; tot uda si tot sfredeleste, largind sapatura cu labele dindarat, bune pentru sapat ca si cele de cīrtita. Nu arunca tarina prea departe, ci o scoate formīnd un val līnga groapa. Pune ouale unul cīte unul. dar nu le da drumul de sus, caci s-ar strica; le asaza īncet, tot cu labele dindarat.

            Dupa ce s-a ouat, tot cu labele dindarat trage īncetisor tarina peste oua si apoi o bate cu scutul de pe piept. Nu poti banui a doua zi unde a ascuns ouale asa de bine ce a batut pamīntul deasupra. Stau īngropate ouale toata iarna īn pamīnt si abia īn primavara viitoare ies puii, razbind tarina cu ajutorul unui soi de unghie mai tare, ce o au la vīrful botului.

            Familia testoaselor-de-uscat (Testudinidelor)[3]

            Ţestoase-de-uscat sīnt multe, mai ales īn Dobrogea, venite din Peninsula Balcanica.

            Fig. 138. Ţestoasa-de-balta.

            Cea mai mare este [...] testoasa-fara-coada[4] (Testudo grae.ca ibera) cu carapacea boltita, formata din placi bronzate, cu picioarele de dinainte solzoase, cu gītul scurt si botul taiat oblic. Īi plac locurile cu huceaguri sau cu iarba mai mare, fie la ses, fie la deal. Dealul Bestepe, de līnga Mahmudia, este plin cu asemenea broaste, care īntrerup linistea adīnca a locului, prin ciocaniturile carapacelor lor, parca ar taia cineva lemne cu o secure. Spre toamna īsi sapa, ca si ariciul, o groapa, se īnfunda īntr-īnsa si asteapta vremea cea buna.

Fig. 139. Ţestoasa-de-uscat.

            Se hraneste cu iarba, cu insecte, iar ouale le lasa īn seama soarelui, punīndu-le īntr-o groapa anume sapata. Puisorii mici ca o jumatate de gaoace de oua sīnt dragalasi si nestiutori. Atunci cad prada dusmanilor de care parintii nu se prea tem, carapacea fiindu-le o aparare sigura. Pentru ca vulturul sa-i poata sfīrcui carnea, o ridica īn slava cerului si-i da drumul pe o stīnca spre a se sfarīma īn bucati. Numai asa īi vine de hac; altfel mi s-a īntīmplat sa trec peste ea cu roatele carutii dobrogene; ferecata, fara sa sufere nimic, īsi continua drumul mai departe. Locuitorii din judetul Constanta folosesc supa de carne din aceasta testoasa, ca leac īmpotriva tuberculozei.




            Īn afara de aceasta broasca mare, mai traieste testoasa-greceasca (T. hermanni hermanni) mai mica decīt cealalta, cu gītul mai lung. Se īntīlneste pretutindeni din Muntenia pīna īn Bucovina, din Dobrogea pīna īn Ardeal.[5]



[1] Titlul "Ordinul testoase (Testudinelor)nu apare īn textul editiilor precedente ale volumului "Fauna Romāniei". Ord. TESTUDINES (= CRYPTODIRA) este reprezentat īn fauna tarii noastre prin 2 familii: Testudinidae si Emydidae (CD.). Desi numele de broaste-testoase este cel mai des folosit, se cuvine sa precizam ca reprezinta o denumire gresita, aceste animale nefiind amfibieni, ci reptile. Deci. corect ar trebui sa fie numite testoase cum s-a īndreptat tacit si īn editia de fata (N.G.).

[2] Titlul "Familia testoaselor-de-balla (Emydidelor)" nu apare īn textul editiilor precedente ale volumului "Fauna Romāniei" Fam. Emydidae este reprezentata īn fauna tarii noastre printr-o singura specie (C.D.).

[3] Titlul "Familia testoaselor-de-uscat (Testudinidelor)" nu apare īn textul editiilor precedente ale volumului "Fauna Romāniei". Fam. Testudinidae este reprezentata īn fauna tarii noastre prin doua specii (CD.).

[4] Este cunoscuta sub numele de testoasa-mare sau testoasa-de-uscat. Deoarece numarul lor s-a redus foarte mult, an fost declarate animale ocrotite de lege, monumental naturii (N.G.).

[5] Īn prezent arealul acestei specii este restrīns doar īn sud-vestul tarii, numarul lor redus determinīnd sa fie ocrotite de lege, fiind declarate monument al naturii (C.D.).












Document Info


Accesari: 1539
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )