Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Structura unui caine

Animale











ALTE DOCUMENTE

Zebrele
Elefantii
Liliacul vampir
PESTII DIN RIURILE DE MUNTE
VIERMII ROTUNZI
CEL MAI VENINOS SARPE DIN LUME
In mijlocul lupilor
Pisicile au un simt al echilibrului mult mai dezvoltat decat al oamenilor
Reptilele
Competitia intre femele pentru masculi in cazul speciei de Papio Cynocephalus Ursinus


Structura unui caine

      Scheletul

      Tipuri de muscaturi

      Craniul

      Dintii


Daca sunt bine hraniti si fac exercitii, majoritatea cainilor traiesc o viata lunga si fericita alaturi de stapanul lor. Identificarea problemelor de sanatate de la o varsta frageda este o problema esentiala pentru orice posesor de caine responsabil, iar intelegerea modului de functionare a corpului unui caine usureaza mult acest lucru.

SCHELETUL CAINELUIU

Scheletul reprezinta structura de baza pe care se cladeste corpul. Ajutat si de un sistem complex de muschi si tendoane, acesta ii permite cainelui sa stea in picioare, sa stea jos, sa fuga, sa sara si sa mearga. Scheletul este miscat de acesti muschi care sunt ancorati de oase.

Oasele sunt tuburi goale facute dintr-o structura solida, din materiale calcificate umplute cu maduva. Ele sunt brazdate de vase de sange care le hranesc patrunzand in oase prin mici orificii. Daca un os se fracureaza, partea sa de suprafata produce celule noi pentru a umple defectul. In timpul dezvoltarii, cresterea are loc la capetele oaselor lungi ale membrelor. Aceasta crestere este controlata intr-o mare masura de hormoni si este stopata odata ce maturitatea sexuala a fost atinsa. Spre deosebire de oameni, cainii nu au clavicula: membrele anterioare sunt sustinute doar de muschi. Acest lucru ii da o mare flexibilitate cainelui in miscare.

Majoritatea cainilor au treizeci de vertebre plus un numar variabil de vertebre ale cozii. Dintre vertebrele normale 7 sunt cervicale, alcatuind gatul, 13 sunt toracice si urmatoarele 7 sunt vertebrele lombare. Maduva spinarii se afla in canalul vertebral pentru a fi protejata.

MUSCATURA CAINELUI

Muscatura cainelui depinde de lungimea falcii superioare. Exista patru tipuri de muscaturi: muscatura "in foarfeca" (partea superioara se suprapune pe cea inferioara); muscatura prognata inferior (falca inferioara se extinde dincolo de cea superioara); muscatura prognata superior ( partea superioara a falcii se extinde peste cea inferioara); muscatura egala (dintii se intalnesc). Fiecare dintre acestea poate fi considerata corect in functie de rasa cainelui. De exemplu, muscatura prognata inferior e o carenta pentru un Golden Retriever, dar este corecta pentru un buldog. Formele falcilor variaza de la o rasa la alta, iar standardele includ cerinte pentru fiecare tip de muscatura.


FORMELE CRANIULUI

Forma craniului difera enorm la caini in functie de rasa din care fac parte, dar contine aceleasi tipuri de oase, in formatiuni diferite insa. Exista trei tipuri de de baza ale craniului. Rasele care au craniul prelungit sau ingustat, precum Borzoi si cainii de vanatoare afgari, sunt clasificati ca fiind Dolichocephali, in timp ce cainii care au cranii scurte si late, precum buldogii si boxerii, sunt Brachycephali. Cainii care au craniul odisnuit , marimea lui variind intre cele doua extreme, sunt clasificati ca Mesocephali.

Fiecare craniu, indiferent de dimensiunile lui, are efectiv forma unei cutii. Ppartea superioara se numeste cranium. Partea inferioara este alcatuita din osul maxilarului, in timp ce mandibula, sau osul inferior al falcii, este prinsa de craniu.

Placile osoase care alcatuiesc partea superioara a craniului se imbina in partea superioara a craniului se imbina in partea centrala a fruntii, dupa nastere, asemenea craniului unui copil. La unele rase care au craniul foarte bombat, precum Chihuahua, placile nu sunt imbinate, ramanand un orificiu circular denumit fontanela.

DINTII

Caini adulti au 42 de dinti. Incisivii sunt pentru sectionat, caninii pentru sfasiere, molarii pentru zdrobire. Dintii speciali , numiti carnasiali, sunt destul de puternici pentru a mesteca si cele mai dure materiale.


Cu toate ca dintii cainilor sunt puternici, ei se pot ciobi sau fractura cand acestia mananca

oase. Ingrijirea stomatologica regulata poate preveni multe probleme.

PIELEA SI BLANA

      Pielea

      Blana

      Cresterea parului

Pielea si blana reflecta, de obicei, sanatatea si conditia fizica a unui caine, iar o blana

nesanatoasa este, in general, primul semn de boala.

Pielea reprezinta o protectie fizica impotriva intemperiilor si controleaza temperatura

corpului unui caine. Ea aduna informatii despre mediul exterior, cat de cald sau rece este sau daca ceva este confortabil sau nu.Pielea este sensibila la durere si este primul mijloc de avertizare impotriva pericolelor din mediul inconjurator. Blana cainelui difera foarte mult de la o rasa la alta si de la individ la individ. In schimb, unele rase nu au par deloc. Cainele mexican fara par si cainele crestat chinezesc se nasc fara blana datorita mutatiilor genetice.


Pielea fara par a cainelui crestat chinezesc este o mutatie genetica ce nu ar exista fara selectie artificiala.

Parul gros al Komondor-ului asigura protectia necesara impotriva intemperiilor si impotriva lupilor in tara sa natala, Ungaria.

STRUCTURA PIELII

Pielea unui caine este alcatuita din doua straturi: epiderma si derm. Epiderma este stratul superior de celule care se reproduce in mod continuu, pe masura ce partea esterioara a pieli se zgaraie sau se roade. Sub epiderma se afla derma, care este rezistenta si flexibila, asigurand rezerva nervoasa si sangvina a epidermei. Parul creste din papile in partea inferioara a epidermei, prin folicul. La caine, mai multe fire de par se dezvolta din acelasi folicul. Unul dintre fire este, de obicei, mai gros si mai lung decat celelalte si se numeste par protector. Glandele sebacee din derma hranesc cu grasimi foliculul care contine firul de par pentru a mentine pielea lubrificata si lanoasa.

Glandele sudoripare se deschid, de asemenea prin epiderma. La caini, acestea se afla in principal in perinitele labelor si in conductele auditive. Cainii pierd caldura in exces mai mult prin gafaire decat prin transpiratie, in mod diferit deci de om.

Mici fibre musculare aflate in interiorul dermei - stratul de adancime al pielii - pot controla miscarile parului protector la suprafata. Prin contractarea sau relaxarea acestor muschi cainii pot realiza "poloerectia" sau zbarlirea parului.Acest lucru se intampla cand cainele se afla intr-o stare de agresivitate, neliniste, nesiguranta sau excitare.

LABELE SI UNGHILE

Atat perinitele labelor, cat si ale unghilor sunt privite ca modificari ale pielii. Aceasta pentru ca materialul care alcatuieste unghiile este produs dintr-o prelungire a epidermei.

Perinitele au un strat protector gros de epiderma care le fac mai putin sensibile la temperatura si contact decat celelalte parti ale pielii.

Perinitele contin si glande sudoripare, care ajuta la prevenirea uscarii lor. Umezeala poate fi produsa de perinite in situatiile in care cainele simpte nevoia sa se racoreasca sau cand este stresat.

CICUL CRESTERII PARULUI

Parul unui caine creste si naparleste la anumite intervale de timp. Parul fie creste, fie ca se afla intr-o stare de tranzitie sau de stationare. Naparleste doar atunci cand un nou par este gata sa-i ia locul.

Exista trei etape importante in cresterea parului la caine: anagen - faza de crestere activa a parului; catagen - cand cresterea parului s-a oprit, dar parul este inca atasat de papila; telogen - cand papila se contracta si parul naparleste inaintea aparitiei firelor noi. Intr-un mediu natural, intervalul dintre faza de stopare si cea regenerare este determinat de conditiile climatice, de marimea zilei si de starea hormonala a cainelui. Cainii naparlesc de obicei primavara, cand cand au mai putina nevoie de par, si din nou toamna, inainte de crestereaunui par gros pentru iarna. Unde intervine incalzirea centrala si iluminatul artificial, naparlirea poate fi constanta.

Alte patru parti ale corpului au structura pielii modificata: glandele mamare, care s-au modificat special pentru a produce lapte; sacul anal, care reprezinta o intoarcere a pielii care se imbina pentru a forma partea finala a tubului digestiv; perinitele labelor si ale ghearelor.

SISTEMELE CORPULUI

      Principalele functii ale corpului

      Sistemul nervos

      Glande si hormonii

Majoritatea organelor importante si a sistemelor corpului cainelui sunt asemanatoare cu cele ale omului, avand aceleasi functii.

RESPIRATIA

Plamanii ocupa cea mai mare parte a cutiei toracice care nu este ocupata deja de inima. Muschii folositi pentru controlul respiratiei - diafragma si cativa dintre muschii toracici - se dilata si se contracta in timpul actului respirator.

Sistemul respirator ii permite oxigenului sa intre in dioxidul de carbon sa fie expirat. Respiratia normala a cainelui este de 10 pana la 30 de ori pe minut.

DIGESTIA

Falcile puternice ale cainelui si dintii reprezinta prima parte a sistemului digestiv. Mancarea este mestecata si apoi inghitita in partea posterioara a cavitatii bucale, in esofag. Spre deosebire de oameni, esofagul cainelui are pereti grosi si elastici care ii permit sa inghita bucati mai mari de mancare. Stomacul contine glandele care produc acid si enzime care ajuta la digestie. Actioneaza, de asemenea, si ca o bariera care ii permite hranei sa treaca prin orificiul piloric si sa intre in duoden, prima parte a intestinului subtire. Aici, peristaltismul - contractiile muschilor interni din peretii intestinului - misca hrana in jos spre stomac. Odata ce hrana este amestecata cu enzimele din ficat si pancreas, elementele nutritive sunt absorbite de sange. Fluidelr sunt resorbite prin peretele intestinului gros, care contine si el un numar de bacterii care ajuta la descompunerea hranei. Dupa aceasta, fecalele sunt eliminate.

EXCRETIA

Sistemul excretor indeparteaza produsele toxice si deseurile metabolice din corp si regleaza, de asemenea, continutul de lichide al organismului.Rinichii filtreaza produsele reziduale din sange. Acestea sunt duse apoi prin uretere in vezica si sunt depozitate pana la eliminare.Uretra transporta urina in afara corpului, aceasta fiind eliminata prin penisul cainelui sau prin vulva catelei.

REPRODUCEREA

Sistemul reproducator ii permite animalului sa se inmulteasca. La mascul, aceasta presupune producerea de sperma. La femela, ovulul este produs de ovare si apoi ajunge in uter prin trompele uterine. Uterul femelei are o forma distincta, avand doua "coarne" care se intalnesc in colul uterin. In timpul gestatiei, fetii sunt pozitionati asemanator boabelor de mazare dintr-o pastaie, pe randuri de-a lungul fiecarui corn.

RESPIRATIA

Sistemul cardiovascular asigura circulatia produselor esentiale, in special a oxigenului, in sange si in sistemul limfatic. Raza circulatorie si de distributie a sangelui unui caine depinde de activitatea sa. Creierul primeste 20% din cavitatea de sange pompata de inima din corp. In timpul perioadelor de activitate, cantitatile crescute de sange le sunt pompate muschilor inimii si ai membrelor pentru a asigura un nivel ridicat de oxigen. Nervii si hormonii regleaza cantitatea de sange trimisa diferitelor parti ale organismului.

NERVII SI CREIERUL

Sistemul nervos controleaza si alte mecanisme ale corpului, raspunzand nevoilor animalului de a face fata cerintelor mediului exterior. Sistemul nervos central al cainelui consta in creier si maduva spinarii. Maduva spinarii se extinde pana la baza cozii. Informatiile despre mediul exterior, de exemplu cele referitoare la caldura sau frig, precum si cele legate de starea animalului, cum ar fi pozitia lui, sunt adunate de receptorii nervosi din piele, muschi si articulatii si sunt trimise la maduva si creier.

Mai avem multe de invatat despre modul de operare a sistemului nervos al cainelui. Stim, totusi, ca ei poseda centri nervosi pentru invatare care se ocupa de informatiile senzoriale, in special vazul si auzul. Ca si noi, si cainii au centri emotivi care genereaza raspunsuri manifestate in comportament. Insa raspunsul la intrebarea daca ei simt ca si noi este inca un mister.

HORMONII

Sistemul endocrin ajuta controlul intern prin intermediul unor glande si tesuturi care produc hormoni. Hipofiza controleaza intregul sistem hormonal. Hormonii influenteaza reactiile la stres, activitatea sexuala, nivelul zaharozei din sange, toate acestea influentand comportamentul cainelui.

VAZUL

      Rolul ochiului

      Vederea

      Formele ochiului

Ochii unui caine sunt mai sensibili la lumina si miscare decat ochii unui om, dar sunt mai putin eficienti in observarea conturului obiectelor. Ochiul lui este relativ plat comparativ cu cele ale omului si, cu toate ca un caine este capabil sa modifice distanta focala prin schimbarea formei lentilelor, el nu poate face acest lucru la fel de eficient ca oamenii. Unele rase, precum Collie, pot sa perceapa si cea mai mica miscare, observand pana si cele mai mici diferente prin dilatarea pupilei, la fel ca si oamenii.

CUM FUNCTIONEAZA OCHIUL

Ochiul este un glob umplut cu fluid situat in orbita craniului. Este mentinut in aceasta pozitie de muschi puternici care ii permit sa se miste in toate partile. Stratul exterior al ochiului este o membrana rezistenta numita sclera. Aceasta este transparenta in partea anterioara a ochiului si se numeste cornee. Cristalinul este atasat de corpul ciliar, un muschi care se poate contracta pentru a modifica forma cristalinului, permitandu-i cainelui sa vada la diferite distante. Acesta mentine si misca cristalinul.

Retina se afla in partea posterioara a ochiului. Nervii de aici sunt sensibili la lumina si transmit mesaje prin nervul optic al creierului, unde acesta sunt decodate in imagini. Partea posterioara a ochiului contine, de asemenea, o zona separata care reflecta lumina, numita tapetum. Acesta produce reflexia caracteristica ochiului cainelui chiar si cand se afla in directia unei raze de lumina. Cainii au o a treia pleoapa ascunsa in coltul fiecarui ochi. Aceasta este vizibila doar la un caine care se afla intr-o stare deficitara, cand se misca pentru a proteja ochiul. Glanda lacrimala produce lacrimi care pastreaza corneea umeda si curata. Orice exces de lacrimi este directionat spre coltul interior al ochiului si indreptat spre bot. Cand caile de acces ale lacrimilor se blocheaza, lacrimile se scurg pe fata, cauzand patarea blanii si a pielii.

Caini nu percep culorile la fel ca si oameni. Ei nu pot sa diferentieze culorile pornind de la galben - verzui si portocaliu pana la rosu, dar le pot distinge pe cele de la fiecare capat al spectrului.

CAMPUL OPTIC

Cainele are, de obicei, un camp optic mai mare decat cel al omului datorita formei capului si a pozitiei ochilor. Rasele cu botul scurt, precum Pug sau boxerul, pot avea un camp optic de 200 de grade, in timp ce cainii de vanatoare, precum Saluki sau ogarul englez, au campul optic de 270 de grade, dar o slaba vedere stereoscopica. Omul are campul optic de 100 de grade.

Rasele Brachycephal, precum buldogul,au ochii situati in partea anterioara a capului, din acest motiv ei avand o vedere mai buna decat cainii cu botul lung. Aceasta le permite o mai buna apreciere a distantei si a adancimii. Structura osoasa fina a rasei Borzoi (Dolichocephal) ii permite o raza optica laterala mai mare, dar o distingere mai slaba.

FORMELE OCHIULUI

Forma ochilor unui caine, precum si pozitia pe care o ocupa pe cap, schimba campul optic, care difera de la o rasa la alta.

AUZUL

      Rolul urechilor

      Forma urechilor

      Al saselea simt?

Auzul unui caine sanatos este foarte dezvoltat. Cainii pot detecta un sunet in a sasea sutime de secunda folosindu-si muschii din urechea extern si transmitand sunetul urechii interne. Multi caini aud sunetele de la o distanta de patru ori mai mare decat omul.

CUM FUNCTIONEAZA URECHEA?

In timp ce pavilionul urechii difera de la o rasa la alta, structura si functia urechii mijlocii si interne sunt aceleasi la toti cainii.

Pavilionul urechii este alcatuit dintr-un cartilagiu, muschi si piele si este destul de mobil la majoritatea cainilor. El ajuta la captarea sunetelor si transmiterea lor pe canalul auditiv la membrana timpanului, care vibreaza cand valurile de sunete se lovesc de ea.

Dincolo de timpan se afla urechea medie, alcatuita dintr-o camera cu trei parti auditive - trei oase mici cunoscute sub denumirea de ciocan, nicovala si scarita datorita formelor si functiei lor. Aceste oase sunt cele mai mici din corp; ele transmit vibratiile timpanului catre urechea interna, amplificandule in acelasi timp.

In interiorul urechii interne, cochlea spiralata (melcul spiralat) transforma aceste vibratii in semnale care ii sunt trimise apoi creierului. Tot in urechea interna se afla si organele care asigura simptul echilibrului. Aceste organe ii dau, de asemenea, cainelui informatii despre pozitia capului in orice moment.

FORMA URECHII

Mai mult decat orice alta parte a corpului cainelui, forma urechii a fost modificata prin inmultirea selectiva. Forma naturala a urechii cainelui este ilustrata de stramosul acestuia, lupul. Verticale si foarte mobile pentru a putea controla mediul exterior, urechile lupului sunt sustinute de 17 muschi diferiti care il ajuta sa-si miste urechile in mod independent.

Formele urechilor cainilor de astazi sunt de atatea feluri cate rase de caini exista. Unele rase precum ciobanescul german, au urechile verticale ca si ale lupului, acest lucru dand impresia ca se afla tot timpul in alerta. Alte rase, precum Bloodhound sau Cocker Spaniel, care nu se bazeaza la fel de mult pe auz, pot avea urechile grele, asemanatoare unui pendul, sau urechi late. In contrast cu aceste tipuri, cainii precum bulbogul francez si Boston terrier au urechile mari in forma de aripi de liliac care stau drept. Inmultirea selectiva a dus la probleme in ceea ce priveste urechile. Canalul auditiv nu are, in mod normal, par, dar datorita selectiei, la unele rase au aparut fire de par care trebuie smulse sau taiate.

Precum ii sugereaza si numele papillon Ciobanescul german, Bull Terrier- ul

(papion, fluture) are urechile in forma de si Elkhound au toti urechi ciulite, cu

aripi de fluture. toate ca marimea sau pozitia lor

poate varia.

Urechile rasfrante pot sta si drepte, dar Urechile lasate in jos sunt plate si cad pe

se pliaza in forma de V la Fox Terrier-ul partile laterale ale capului sau pe obraji,

cu par sarmos sau la terierul Jack Russell. ca la Bloodhound, baseti si prepelicari.

Urechile in forma de petale de trandafir cad

spre spate, Buldogii, Whippet si ogarii au

astfel de urechi.

AU CAINII UN AL SASELEA SIMT?

Unii proprietari de caini sustin ca acestia au al saselea simt, punand sa ghiceasca la ce se gandeste stapanul. Situatiile in care cainii devin agitati cu mult inainte ca stapanii lor sa-i scoata la plimbare sau sa-i hraneasca pot aparea ca telepatii, dar ei nu fac decat sa descifreze miscarile corpului stapanilor lor atunci cand acestia se gandesc sa-i plimbe sau sa le pregateasca mancarea. Ei pot descifra cele mai mici indicii nonverbale. Unii pot sa detecteze chiar si dilatarea pupilei stapanului lor.

Mai greu de explicat sunt cazurile in care cainii simt intoarcerea stapanului lor dupa o absenta indelungata sau scheauna in momentul mortii stapanului lor aflat intr-un spital, la o distanta apreciata. Alte cazuri misterioase includ situatii in care cainii au calatorit sute de mile pentru a-si intampina stapanii in ciuda faptului ca nu au mai parcurs drumul respectiv inainte. Cu siguranta ca exista aspecte care raman, deocamdata, neexplicate sau neexplorate.

MIROSUL SI GUSTUL

      Botul

      Forme ale botului

      Importanta gustului

Simtul mirosului la caine este foarte dezvoltat. S-a estimat ca este de un milion de ori mai dezvoltat decat cel al omului. Este dificil de imaginat informatia pe care un caine o primeste prin intermediul mirosului.

Datorita acestei abilitati iesite din comun, cainii au fost antrenati sa detecteze totul, pana si diferitele tipuri de tumori pe care le pot avea oamenii.

Botul unui caine este de cel putin 1 milion de ori mai sensibil decat cel al omului

si un numar enorm de celule cerebrale au functii in recunoasterea mirosului. Zona olfactiva

a creierului cainelui este mult mai mare decat a noastra.

CUM FUNCTIONEAZA MIROSUL

Se stie ca botul cainelui este rece si umed. Umezeala are o functie importanta: ea ajuta la dizolvarea moleculelor din aer, aducandu-le in contact cu membrana olfactiva din bot. Impulsurile nervoase transmit aceasta informatie la centrul olfactiv din creier, care este de 40 de ori mai mare decat al nostru.

Cornetii nazali ai cainelui sunt de culoare neagra si se crede ca acest pigment al mucoasei nazale are un rol in imbunatatirea mirosului.

Cainele are, de asemenea, un organ special pe cerul gurii cu care poate "gusta" diferitele mirosuri. Aceasta se numeste organ vomeronazal si este folosit in primul rand pentru mirosuri sociale, in special pentru cele referitoare la sex. El transmite informatii directe spre sistemul limbic, partea creierului care se ocupa de raspunsurile emotionale. Cainii folosesc acest organ cand iau contact cu un miros foarte incitant. In mod tipic, dintii lor vor clantani usor si ei vor saliva poate in timp ce "gusta" si adulmeca mirosul.

FORME ALE BOTULUI

Numarul mare de celule senzoriale care se afla in mucoasa olfactiva din botul cainelui trebuie sa fie adapostite undeva, iar botul cainelui difera in functie de rasa din care face parte. S-a estimat ca botul unui baset contine 125 de milioane de celule senzoriale, in timp ce ciobanescul german poate avea pana la 220 de milioane. In comparatie cu cainele, omul are doar 5 milioane de celule senzoriale. Pentru a acomoda aceasta zona mare de senzatii olfactive, primii caini aveau botul lung ca cel al lupului, cu toate ca la rasele create artificial botul scurt este foarte evident.

GUSTUL

Este imposibil, desigur, sa-i intrebam pe caini ce simpt atunci cand mananca. Cu toate ca nu se pune problema ca un caine sa nu simpta gustul amar sau dulce, acru sau sarat, poate ca lucrul cel mai important pentru ei este daca le place sau nu. Primele experiente conteaza foarte mult si exista dovezi care sugereaza ca majoritatea cainilor care au venit in contact cu o gama variata de gusturi cand au fost pui sunt mai indrazneti la maturitate. Unii caini adora gusturile puternice, condimentate, de exemplu ceapa si usturoiul crud, in timp ce altii prefera un singur fel de mancare si refuza sa incerce altceva.

CUM FUNCTIONEAZA GUSTUL

Cainii au doar a sasea parte din papilele gustative ale omului. Majoritatea sunt grupate in partea frontala a limbii. Cu toate acestea, simtul gustului este legat de cel al mirosului si se poate spune ca un caine aduna mai multe informatii despre mancare prin miros decst prin gust.

Simptul gustativ al cainelui este relativ sarac deoarece are nevoie de o gama mai redusa de tipuri de mancare decat oamenii. Cainele dumneavoastra va fi mai de graba indiferent la un anumit tip de mancare decat sa obiecteze in privinta gustului acestuia. Cainele care-si obisnuiesc stapanii sa le cumpere o gama variata de produse de la magazin sunt mai degraba capriciosi decat posesorii ai unui simt gustativ dezvoltat.

Totusi, cainii fac asociatii rapide cu gusturile, in acelasi fel ca si oamenii. Aceasta inseamna ca dupa ce s-au imbolnavit mancand un anumit fel de mancare, ei o vor refuza sa mai consume pentru o buna bucata de timp. O astfel de "aversiune a gustului" este o strategie sensibila de supravietuire, impiedicandu-l pe caine sa-si repete greseala.

MISCAREA

      Mersul

      Alergatul

      Muschii si miscarea

Miscare unui caine depinde de anumiti factori. Primul dintre acestia este conformatia: modul in care anatomia cainelui functioneaza. Acest lucru inseamna ca un caine cu umeri bine arcuiti, de exemplu un Golden Retriever, are o libertate de miscare mai mare decat cainele cu umeri verticali. Astfel de caini vor avea mersul unui cal de povara, dar acest lucru poate fi corect pentru rasa lor, ca in cazul unui Pinscher pitic.

Miscarea depinde de varsta si de conditia fizica a cainelui. Un caine tanar, atletic, va avea o gama mult mai mare de miscari decat un caine batran, gras, care nu este in forma. Ca si in cazul oamenilor, tonusul muscular al cainelui trebuie sa fie format treptat si mentinut daca vrem ca el sa ramana in forma. Din pacate exista prea multi caini lenesi, iar obezitatea este la fel de frecventa in lume lcaini ca si la oameni.

Greutatea in exces are repercursiuni asupra organelor interne, precum si asupra mobilitatii cainelui, a dexteritatii si flexibilitatii lui. Multi medici veterinari conduc clinici specializate in dieta, educandu-i pe proprietarii de caini care vor sa reduca greutatea cainelui lor. Si dumneavoastra va puteti adresa unei asemenea clinici daca aveti probleme de acest gen.

TIPURI DE MISCARE

Cainii se misca, de obicei, in patru feluri: mers normal, mers la trap, galop mic si galop normal. Tipul de mers al cainelui depinde adesea de rasa din care face parte. Rasele mari si puternice pot umbla la pas, pe cand rasele mai mici trebuie sa grabeasca pasul.

Trapul pare a fi tipul de mers preferat al cainelui. Aceasta reprezinta un mers sustinut, cu o anumita viteza, dar care nu necesita un consum prea mare de energie in comparatie cu formele mai rapide de mers.

Galopul este folosit pentru a acoperi distante scurte la viteze mari, aceasta necesitand o cantitate mare de energie. Cu toate ca unele rase, precum ogarii si Lurcher-ii (cainii-hoti), au fost antrenate pentru viteze exceptionale, ele nu pot pastra aceasta viteza timp mai indelungat datorita lipsei stminei. Alte rase au fost adaptate pentru a-si mari flexibilitatea. Border Collie si alti caini folositi de fermieri, de exemplu, pot sa se miste cu viteza mare pentru a directiona turma si se pot ghemui foarte repede la comanda stapanului. Aceste elemente de comportament pot fi observate cel mai bine in modul de vanare al lupului.

PUTEREA MUSCHILOR

Cainii au trei tipuri de muschi: Muschi netezi, care controleaza organele interne, Muschi cardiaci, care alcatuiesc tesutul cardiac, si muschi striati sau scheletati care alcatuiesc restul. Cainele isi poate controla toti muschii scheletului, care pot fi contractati sau relaxati dupa vointa.

Muschii sunt alcatuiti din fibre care se contracta cand sunt stimulate de un impuls nervos. Capete muschilor sunt atasate de oase prin tendoane. Contractia si relasarea muschilor determina astfel miscarea articulatiilor, facandu-le sa se indoaie, sa se miste inainte si apoi sa se roteasca. Fiecarui muschi i se opune un altul care exercita o presiune inversa, facand astfel ca miscarea sa fie precisa.

La fel cum controleaza miscarile ample, muschii controleaza si miscarile mai mici precum tremuratul, respiratia, defecatia si procrearea.

CICLUL DE VIATA

      Cateii

      Adolescenta

      Batranetea

Inca din momentul nasterii, puii incep sa se transforme si sa se adapteze intr-un nod extraordinar. De la primele zile, in care puii sunt neajutorati, de-a lungul perioadei de catei, care este caracteristica primelor 12 luni, catelul dumneavoastra va creste si se va maturiza cu o viteza extraordinara. Va descoperi o multime de lucruri noi si va invata sa se joace, sa comunice si sa inteleaga lumea din jurul sau.

PUIUL NOU-NASCUT

Puii nou-nascuti nu vad si nici nu aud. Cu toate ca sunt acoperiti cu par, ei se bazeaza pe mama lor ca sa-i incalzeasca si sa-i protejeze. La aceasta varsta, simptul primar pe care il are un catel este acela al mirosului. Botul unui catel nou-nascut demonstreaza acest lucru prin faptul ca pare a fi disproportionat in comparatie cu restul corpului.

Puii foarte tineri au puterea sa se miste si sa se taraie la caldura, daca se afla intr-un loc izolat, si pot, de asemenea, scheauna pentru a-i indica mamei lor locul in care se afla atunci cand le este foame.

Puii foarte tineri nu pot urina si defeca singuri, nici nu-si pot asigura o caldura constanta a corpului. Ei se bazeaza in intregime pe mama lor, care ii linge, ii ajuta sa elimine fecalele si le da, de asemenea, caldura necesara atunci cand se lipeste de ei.

Cateii sunt nascuti cu cateva abilitati de baza. Nervii craniului sunt bine dezvoltati la nastere, permitandu-le sensibilitate faciala, echilibrand si ajustand reflexele, determinandu-i sa adopte o pozitie dreapta atunci cand sunt intinsi pe burta. Cand sunt prinsi de ceafa,unii adopta o pozitie specifica, retragandu-si labutele sau ramanand nemiscati. La numai cateva zile dupa aceasta, ei isi vor intinde labutele atunci cand sunt luati de ceafa. Puii foarte tineri nu pot auzi sau vedea bine, cu toate ca vor reactiona la zgomote puternice. Ei pot sa si produca sunete, scheunand atunci cand sunt adoptati, ceea ce va alerta cateaua, sau scancind de placere dupa o masa copioasa.

Un pui nou-nascut este orb, surd si depinde in intregime de mama

sa in ceea ce priveste hrana si protectia.

INTRE UNA SI TREI SAPTAMANI

Cateii vor incepe sa raspunda la sunete atunci cand li se deschid urechile si vor incepe sa-si foloseasca ochii pentru a urmari lumina si miscarea, cu toate ca vederea nu va fi clara pana la varsta de cateva saptamani. Majoritatea cateilor incep sa se miste mai bine in jurul varstei de trei saptamani - incepand sa umble, nu sa se tareasca. Perioadele de activitate sunt urmate de lungi perioade de somn.

La varsta de 3 saptamani, catelul va sta

In picioare si va urmari si exploara zona din jurul tarcului sau.

INTRE 3 SI 6 SAPTAMANI

La varsta de 5 saptamani, auzul catelului este complet dezvoltat, vazul si mirosul fiind la fel de bine dezvoltate ca si la un caine adult, cu toate ca intervalul de concentrare este mai mic. Intarcarea incepe pe la 3 saptamani, fiind completa la 5-6 saptamani, atunci cand cantitatea de lapte a mamei scade, iar toleranta ei este limitata.la aceasta varsta, cateii au prima si cea mai importanta experienta legata de modul lor de comportament deoarece trebuie sa-i faca fata faptului ca nu mai sunt hraniti cand vor ei. Jocul cu ceilalti catei si cu mama il determina pe pui sa realizeze ca au ajuns la stadiul de caine. Majoritatea pozitiilor de jos si a expresiilor fetei se invata acum.

Intre 3-4 saptamani, catelul dumneavoastra va da semne

vizibile de independenta, explorand mediul inconjurator.

INTRE 6 SI 12 SAPTAMANI

Influenta omului este cea mai importanta in aceasta perioada. Socializarea - modul de comportare cu oamenii si cu alti caini - trebuie invatata la aceasta varsta. Obisnuirea sau expunerea la diferite evenimente si schimbari in mediul inconjurator este la fel de importanta. Cateii care sunt bine socializati si obisnuiti devin increzatori si fericiti, devin animale pe care ne putem baza in diferite situati.

Cateii absorb o cantitate mare de informatie despre lumea inconjuratoare in acest fel. Coordonarea si miscarea sunt bine dezvoltate, permitandu-le sa alerge, sa sara si sa se rostogoleasca. Jocul cu ceilalti catei si cu oamenii incepe sa ia locul socializarii, dintii lor micuti fiind folositi constant si afland ceea ce este viu sau nu in mediu inconjurator.

Majoritatea cateilor sunt intarcati pana la sapte saptamani, la aceasta varsta ei putandu-se hrani cu mancare solida care le asigura necesarul de hrana. Dupa 8 saptamani, ei sunt capabili sa se desparta de ceilalti catei si de mama, cu toate ca multi raman cu mama lor pana la varsta de 10 saptamani.

La varsta de 6 saptamani, catelul dumneavoastra a memorat toate informatiile

Sociale vitale, iar fixarea lor depinde de dvs.

INTRE 3 SI 6 LUNI

Cateilor le cresc si li se dezvolta multe oase si muschi in aceasta perioada, pregatindu-i pentru adolescenta. La 18-20 de saptamani, ei pierd dintii permanenti. Acest lucru marcheaza sfarsitul copilariei catelului.

Experimentele legate de comportamentul social sunt constante, cainii de aceasta varsta trecand chiar prin experiente "sexuale" , urcandu-se pe perne, pe altele si pe oameni. Se poate manifesta si incercarea de a afla care este cel mai tare caine, acest lucru fiind demonstrat prin jocuri de rezistenta, si apare chiar si sentimentul de posesie. Prin jocuri, cateii invata modul de comunicare a starilor emotive si despre statutul lor social. Este normal, de asemenea, ca puii de caine sa treaca printr-o perioada de frica, fiindu-le frica de obiecte sau oameni in care pana atunci au fost increzatori. De modul cum veti trata aceasta problema va depinde daca, ulterior, cainelui dumneavoastra ii va fi sau nu frica de acel obiect. Fortandu-l, veti da nastere la o confruntare al carei rezultat poate fi evitarea in continuare a obiectului respectiv.

Desi copilaria cateilor se incheie la 6 luni, multi dintre ei

pastreaza caracteristicile de catel multa vreme inca.

INTRE 6 LUNI SI 1 AN

Aceasta etapa reprezinta adolescenta unui caine. Femelele pot sa treaca prin perioada de activitate sexuala, iar masculi vor ajunge la maturitate sexuala. Aceasta poate fi o incercare dificila pentru caini si stapani, comportamentul social putand avea acum un cu tot alt inteles. Unele femele pot suferi tulburari de comportament inainte sau dupa sezonul fertil, devenind intolerante la "avnsurile" masculilor.

Masculii incep sa-si ridice piciorul cand urineaza intre 6 si 12 luni. Acest lucru le permite sa-si marcheze teritoriul si sa lase informatii despre statutul lor sexual si social prin intermediul semnalelor olfactive. Intalnirea cu alti caini poate sa implice o confruntare sociala, de obicei fara confruntare fizica, cu toate ca vor incerca sa se urce pe femele sau pe alti caini pentru a stabili rangul social. Dintii de adult se vor fiza in os intre 6 si 10 luni, ceea ce ii poate determina sa roada diferite obiecte pentru a elibera presiunea. Este bine sa aveti Jucarii si diferite obiecte de cauciuc pentru ca animalul dumneavoastra sa nu roada lucruri din casa.

INTRE 1 SI 4 ANI

Cu toate ca maturizarea sexuala se diferentiaza intre 6 si 14 luni, maturizarea mentala poate dura mai mult. Cainii de agrement par a se maturiza mai repede decat rasele mari de caini, precum Newfounland sau ciobanescul de Pirinei, care ajunge la maturitate psihica la varsta de trei ani. Maturizarea psihica poate dura perioade diferite de timp, iar stapanii unor rase exuberante de caini, precum si boxerul, se vor intreba daca animalele lor se vor maturiza vreodata. In aceasta perioada, cainii acumuleaza in continuare experienta. Se poate ca unii caini sa se imperecheze doar la 3 sau chiar 4 ani. La masculi, odata cu maturizarea sexuala se modifica, de obicei, si statutul social.

La varsta de 1 an, cainii se pot imperechea si avea pui la randul lor,

cu toate ca maturizarea psihica poate dura mai mult.

CASTRAREA


Document Info


Accesari: 44718
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )