Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































VIERMII ROTUNZI

Animale


VIERMII ROTUNZI[1]



            Sīnt numerosi. Traiesc cei mai multi īn mari sau paraziti chiar īn plante. Sīnt dintre ei care-si duc viata si prin locurile umede de pe uscat, īn apele dulci.

            Au forma lungareata, cilindrica, ascutita la capete, unde se gasesc gaura la un capat si anusul la celalalt capat.

            Cunoscut de toata lumea este limbricul (Ascaris lumbricoides)[2]. Aproape nu e om care sa fi scapat īn copilaria lui de limbrici, viermi lungi, rotunzi, ascutiti la ambele capete. Stau īn intestinul subtire si pot fi lesne dati afara prin anumite mijloace medicale. S-au gasit uneori īnsa si peste 1 000 de limbrici la un om. Īn acest caz pot aduce multe īncurcaturi īn functiunea intestinului si chiar moartea. Sīnt de o putere de īnmultire care īntrece si pe a mustelor. O singura femeie de limbric, īn cursul unui an, poate lepada pīna la 50 milioane de oua, iar acestea sīnt atīt de rezistente, īncīt ies pui din ele si dupa ce au stat o bucata de vreme īn spirt curat.

            Tot subtiri si ascutite la capete, dar mai mici, sīnt trichinele, viermi periculosi; marunti de abia se pot vedea cu ochii (femeiusca 3 - 4 mm; barbatul 1,5 mm) nu traiesc liberi decīt scurta vreme chiar īn intestinul subtire al omului. Aici se īnmultesc. Femeiusca da peste 1 500 pui de tot mici (0,1 mm), care se baga īn mucoasa intestinului, trec īn vasele limfatice, apoi īn sīnge, de care sīnt dusi īn muschi. Aici se opresc si se vīra īn fibra musculara, unde se hranesc, cresc, se īncolatacesc si traiesc īnveliti īntr-o capsula fibroasa. Pot sa fie atīt de multi, īncīt aduc īmpiedicare functionarii muschilor, deci moartea bolnavului (trichinoza).

            De unde i-a capatat omul? Cum traiesc trichinele īn muschii omului, traiesc si īn ai sobolanilor ori ai porcului, ai iepurelui (numai īn carnea pasarilor nu s-au gasit). Omul mīncīnd carne de porc nefiarta sau nefripta bine, īnghite si trichinele. Sucul intestinal topeste capsula īn care sīnt īnchise; devin libere, dau pui, care se vīra īn sīngele omului. Cīnd nu se cunosteau trichinele, se īntīmplau adevarate epidemii, fara sa li se poata afla cauza. Astazi pericolul este stavilit prin cercetarea carnii de porc īnainte de a fi data īn consumatie.

            Mai adesea decīt limbricul si trichina, mai ales la copii, se gaseste alt vierme, marunt (cel mult 10 mm lungime), numit Enterobius vermicularis, ce se strīnge ghem īn intestinul subtire.

            Pasarile sufera de pe urma unor viermi identici, adesea pustiind cotetele. Synagamus trachealis se poate īnmulti atīt de mult, īncīt astupa caile respiratorii si aduce moartea prin asfixie.

            Din acelasi neam sīnt viermii care aduc plantelor boii. Asa e Heterodera schachti, a caror larve nici cīt un milimetru se vīra īn radacinile sfeclei de zahar, unde cresc, ajung mature si se īnmultesc. Pustiesc ogoarele cu sfecla, facīnd-o sa nu mai creasca.

            Anguina tritici ataca grīul. Nu rar printre boabele vīnturate se gasesc unele cu coaja mai rezistenta, pline cu viermi strīnsi ghem, care pot astepta īn stare latenta si mai multi ani. Asa au fost descoperiti. Un naturalist englez a trimis īn 1743 asemenea boabe de grīu bolnav unui altuia care avea un microscop, ca sa le studieze. Acesta le-a uitat īntr-un colt si abia dupa vreo 27 de ani a dat peste ele si le-a studiat. Mare i-a fost urnirea cīnd a vazut īn mijlocul bobului niste viermisori marunti. Au stat asa īnchisi, īn bob, peste un sfert de veac, īn stare latenta, cum se īntīmpla cu multe animale mici.




            La fel viermii marunti asemanatori limbricului se gasesc pīna si īn otet (Anguina aceti), hranindu-se cu ciupercile care dau nastere otetului. Musculitele care roiesc chiar īn jurul sticlei cu otet din camara gospodinei pot servi drept mijloc de a transporta ouale cīt un fir de praf ale acestor plodigiosi viermi, dintr-un loc īn altul.

            Unii sīnt lungi si de 30 cm si subtiri ca un fir de ata. Se gasesctsi īn fīntīni, aducīnd uimire. Sīnt viermi ce se strīng ghem, īncolaciti, de unde si numele ce li s-a dat aducīnd aminte de nodul gordian (Gordius aquaticus)[3]. Din ouale depuse īn apa ies larve aproape cīt a 20-a parte dintr-un milimetru, dar la un capat cu cīrlige ce le servesc sa sfredeleasca chitina unei larve de tīntar. Se vīra īn muschii acestei insecte, unde se īnchisteaza. Daca larva e īnghitita de vreun peste ori o insecta de balta, viermele se descatuseaza din īnchisoarea lui si trece īn intestinul insectei, unde se dezvolta. Adesea se prind asemenea insecte de apa din care iese un fir de ata stralucitor, lung, ce nu este altceva decīt un vierme din neamul Gordius.

            Fig. 435. Trichina īntre fibrele de muschi (d. refacut de M.s.).



[1] Viermii rotunzi fac parte din increng. NEMATHELMINTHES, tare cuprinde 6 clase (N.G.).

[2] Face parte din cl. NEMATODA a īncrengaturii Nemathelmintilor (N.G.).

[3] Fac parte din īncreng. Nematomorphelor (N.G.).













Document Info


Accesari: 3769
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )