Acer campestre
Arbore înalt de 10-15 m cu tulpina adeseori strâmba,
noduroasa; scoarta cu ritidom gros, cen 444s1815e usiu-galbui presarat
cu pete albicioase marunte. Frunze palmat-lobate, cu 3-5 lobi, pe
fata inferioara pubescente, mai ales pe nervuri, scurt petiolate.
Contin un suc laptos. Flori galbene-verzui, andromonoice, grupate
cate 10-20 în inflorescente corimbiforme la subsuoara unor bractei; apar o
data cu frunzele. Fructe disamare cu nucula turtita, paroasa sau
glabra si aripi dezvoltate în prelungire sau usor rasfrânte
spre peduncul. Traiesc pâna la 100 de ani. Fructifica la 2-5
ani.
Medicina populara îi atribuie scoartei proprietati
astringente, antidiareice si antihemoragice. Provoaca strângerea
tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza
cicatrizarea; combate diareea, dizenteria si hemoragia.