Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































BOLILE CEPEI

Botanica












ALTE DOCUMENTE

Angelica archangelica -Angelica
Lepidium ruderale - Paduchernita
Ricinus communis- Ricinul
Ailanthus altissima - Cenuser
Rubus caesius - Murul de miriste
ALTHERNANTHER LILACINA
ORDINUL SALICALES
ANTHURIUM
FICUS
BOLILE CUCURBITACEELOR

BOLILE CEPEI

13.2.1. Viroze



Dungarea galbena a cepei - Allium virus 1 syn. -Marmor cepae

Pâna în prezent este cea mai importanta viroza a cepei. Este o boala raspândita în SUA, Canada, si în majoritatea tarilor din Europa.La noi în tara a fost semnalata în 1949 de catre E. Radulescu, în culturile de ceapa din împrejurimile orasului Timisoara.In anii urmatori s-a extins astfel ca acum este întâlnita în toate regiunile unde se cultiva ceapa.

In afara de ceapa sunt atacate si alte specii din genul Allium: A.porrum, A. sativum, A. vineale, precum si diferite specii ale genurilor Narcissus si Lilium.

Simptome. Simtomele se observa pe organele aeriene ale plantei : frunze si tijele florifere. Ele sunt mai frecvente si mai pronuntate la ceapa cultivata pentru samânta însa apar în primul an si la ceapa pentru consum.

Frunzele virozate au o culoare mai deschisa decât frunzele plantelor sanatoase si pe suprafata lor apar dungi longitudinale galbene, paralele de 1-3 mm latime, care alterneaza cu dungi de culoare verde normala. Frunzele puternic atacate îsi pierd turgescenta si se îndoaie la pamânt. Uneori sunt

turtite si rasucite.

Tulpinile florifere, provenite din bulbi infectati prezinta striuri galbene,sunt puternic deformate, mai scurte, cu inflorescente si flori reduse ca numar, de aceea productia pentru samânta va fi redusa cu 75% mai mica decât normal.

In afara de striurile galbene, un simptom caracteristic va fi aparitia pe organele atacate a unor depresiuni rotunde numite urme de degete, care dau frunzelor un aspect ondulat.

Se pot observa simptome si pe bulbi, acestia, la plantele atacate, sunt mai mici, putrezesc în numar mai mare peste iarna si încoltesc mai de timpuriu decât cei sanatosi.

Agentul patogen. Boala este produsa de Allium virus 1 Smith syn Marmor cepae Holmes.

Particulele de virus se prezinta sub forma de filamente flexuoase de 16x772µm. Virusul este inactivat la 70-80 °C, iar dilutia limita de infectie este 1: 10 000. In vitro virusul rezista 4 zile la 29°C.

In natura virusul este transmis de afide : Aphis rumicis, Aphis pomii, Myzus persicae sau prin mijloace mecanice iar primele simptome apar la 5-12 zile de la contaminare.

De la un an la altul, sursa de infectie este asigurata prin folosirea la plantare a bulbilor infectati sau, de speciile spontane atacate de aceasta viroza.

Combatere. Principala masura de prevenire si combatere a bolii consta în asigurarea  unui spatiu de izolare de circa 500 m între culturile semincere si alte culturi de ceapa. In terenurile unde s-au observat atacuri frecvente se va întrerupe cultura cepei, deoarece bulbii ramasi în sol constituie sursa de infectie pentru anul urmator. De asemenea, se recomanda folosirea de material saditor sanatos, amplasarea culturilor de ceapa si usturoi pe terenuri neinfestate, respectarea cu strictete a rotatiei culturilor, combaterea gazdelor spontane precum si evitarea culturii narciselor si crinilor în apropiere. Cultivarea de soiuri de ceapa rezistente la atacul virusului este o masura importantade prevenire a atacului.

In timpul vegetatiei se recomanda controlul periodic al culturilor, strângerea si distrugerea plantelor virozate

In timpul iernii si înainte de plantare se vor depista infectiile latente, prin punerea bulbilor la fortat într-o sera calda.In cazul în care pe frunze apar semne virotice, se va da la consum întreaga recolta.

13.2.2. Micoze

Mana cepei - Perenospora destructor

Mana cepei este una dintre cele  mai pagubitoare boli ale cepei, producând culturilor, în regiunile umede si în anii ploiosi pagube ce se ridica la 20-30% din recolta. Boala este raspândita în America de nord, Europa, Asia si Australia.




La noi în tara ea a fost semnalata din 1935 si se întâlneste apoape în fiecare an, fiind periculoasa atât pentru cultura de ceapa pentru bulbi, cât si în culturile de seminceri si de producere de arpagic.

În afara de ceapa ataca, într-o masura mai redusa, usturoiul (Allium sativum), prazul    (Allium porum) si alte specii de Allium.

Simptome. Boala se manifesta pe frunze, pe tijele florifere, pe pedunculii florali si pe bulbi în toate fazele de dezvoltare.

Pe frunze,mai ales pe cele mature,apar pete, la început la partea superioara apoi pe întreg limbul, oval alungite, de culoare verde deschis pâna la galbuie. Pe vreme umeda petele se acopera cu un puf cenusiu violaceu, constituit din conidioforii cu conidiile ciupercii. Ţesuturile din dreptul petelor se necrozeaza, iar frunzele se înmoaie, cad la pamânt si putrezesc.

În cazul unor atacuri puternice, miceliul ciupercii trece din frunze în bulb, localizându-se în partea lui apicala. Bulbii atacati nu se dezvolta, ramân mici, se înmoaie si putrezesc partial sau total în timpul depozitarii.

Pe tijele florifere, boala se manifesta prin simptome asemanatoare cu cele de pe frunze,dar petele sunt mai mari si mai evidente. In majoritatea cazurilor, tijele florifere se rup în dreptul petelor la cea mai mica adiere de vânt, deoarece tesuturile sunt necrozate.

Într-un stadiu mai înaintat al bolii, tijele si inflorescentele capata o culoare negricioasa, ele fiind invadate de ciuperci saprofite, îndeosebi Stemphylium botryosum Wallr.(sin Macrosporium parasiticum Thüm).

Mana cepei este favorizata în instalarea si evolutia sa de o vreme racoroasa si umeda.

În depozite, în conditii optime de temperatura si umiditate, boala evolueaza rapid, iar bulbii infectati sunt distrusi în 30 de zile, fiind invadati si de alte ciuperci saprofite ce duc procesul de putrefactie mai departe.

Agentul patogen. Boala este produsa de Peronospora destructor (Berk.) Casp. din familia Peronosporaceae, ordinul Oomycetales, clasa Phycomycetes.

Miceliul ciupercii  se dezvolta în spatiile intercelulare din tesuturile atacate, absorbind substantele hranitoare cu ajutorul haustorilor digitiform ramificati, ce patrund în celule. De pe miceliu se formeaza conidiofori incolori, ramificati dichotomic cu dimensiuni de 130-700x10-16µ.Ramificatiile acestora se termina prin doua sterigme scurte, inegale în vârful carora se formeaza conidiile alungit-elipsoidale, cu membrana neteda, de 37-54x24-30µ, care la început sunt hialine iar apoi devin galben violacee. Acestea sunt luate de vânt si raspândesc boala în cursul perioadei de vegetatie producând noi infectii - infectiile secundare. Ele ajung pe alte plante unde germineaza producând filamente de infectie iar dupa o perioada de incubatie de 10-15 zile apar noi pete de mana.

Pentru germinarea conidiilor si producerea infectiilor este necesar ca frunzele de ceapă să fie umectate de apa din ploi sau de rouă timp de 4-6 ore iar temperatura să oscileze între 6-26°C cu optima cuprinsă între 12-18 °C.

Către sfârsitul perioadei de vegetatie,în frunzele atacate, în urma procesului sexual se formează oosporii ciupercii, care sunt organe de rezistentă. Acestia au 30-38 µm în diametru sunt de culoare brun-gălbui si prezintă un  perete gros alcătuit dintr-un endospor subtire,un exospor si un epispor neted.

Peronospora destructor  ierneaza prin miceliu localizat în semintele sau bulbii atacati si prin oospori ce se pot forma în numar mare în tesuturile atacate. Primavara, în conditii prielnice de temperatura si umiditate, oosporii germineaza si produc infectiile primare.

În timpul depozitării mana nu se transmite de la un bulb la altul.

Boala este favorizată de umiditatea excesivă si de durata perioadei de umiditate relativă ridicată a aerului. Apa aflată pe suprafata plantei si temperatura aerului între 16-26°C (cu optim între 12-18°C) sunt factori foarte importanti pentru infectiile secundare.

Combatere. Pentru a preveni aparitia manei la ceapă se recomandă următoarele : folosirea pentru plantat si semănat de bulbi si seminte sănătoase sau dezinfectate în prealabil. Semintele se dezinfectează cu formalină 0,3% timp de 15 minute iar bulbii se tratează pe cale uscată cu produse organo-mercurice în cantitate de 30-50g/l kg. bulbi sau pe cale termică prin încălzire timp de 8 ore la 43°C sau timp de 16 ore la 40°C. Se respectă cu strictete asolamentul în asa fel încât ceapa să revină pe acelasi teren după 3-4 ani.

Bulbii recoltati se usucă 8-10 zile la temperatura de 30-35°C. Strângerea si arderea tuturor resturilor de plante rămase în câmp.

Pentru combaterea bolii în timpul perioadei de vegetatie se recomandă: stropiri cu următoarele substante : zeamă bordeleză, oxiclorură de cupru 0,75%, Zineb 0,4%, Maneb 0,2%, Capatan 0,25%, Difolatan 0,2%, la care se adaugă pastă de Detersin 0,3% sau Aracet în 0,15% sau 6-8 albusuri de ou la 100 l zeamă. Stropirile încep când plantele au 12-15 cm înâltime si se repetă la 7-10 zile timp de 4-9 săptămâni. În regiunile favorabile pentru dezvoltarea manei se recomandă cultivarea de soiuri de ceapă cu bulb rosu care sunt în general mai rezistente decât soiurile cu bulb alb sau gălbui.













Document Info


Accesari: 7640
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )