Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Experiente - Apa Diamagnetica (AqD)

Botanica










ALTE DOCUMENTE

Evonymus europaea - Salba moale, voniceriu
Sanguisorba officinalis - Sorbestrea
Filipendula ulmaria - Cretusca
Sanguisorba minor - Cebarea
Magnolia este o planta nepretentioasa, se planteaza primavara, pana la sfarsitul lui aprilie sau toamna
Pregatirea cactusilor pentru inflorire
Busuiocul
Coralii
Physalis alkekengi – Papalau
Phalaris arundinacea(ierbaluta), fam. Poaceae

Experiente - Apa Diamagnetica (AqD)

NOTA – pentru prescurtare vom folosi in loc de ” apa diamagnetica”  simbolul AqD

1.     Studiul asupra modului de crestere al graului.

Fig.1

Cele doua mostre cu grau au fost udate la aceeasi ora, cu aceeasi cantitate de apa, stanga cu apa normala iar dreapta cu apa diamagnetica diluata 1 / 500. Rezultatele au aratat ca la incoltire apa diamagnetica (AqD) are tendinta de a frana procesul. Dupa ce a incoltit graul a avut o crestere rapida – vizibil in poza.

Prin refacerea experimentului in perioada 1999 – 2001 s-au evidentiat mai multe aspecte legate de modul in care evolueaza cresterea unei plante. In primul rand s-a evidentiat faptul ca dintr-un numar egal de boabe de grau au incoltit mult mai multe in cazul folosirii apei diamagnetice (AqD). Cu toate ca procesul este mai lent din cauza unei tendinte de franare numarul de boabe de grau care au incoltit era superior fata de martor.

Fig. 2

Tendinta de franare se remarca la fiecare schimbare care are loc in planta - la inmugurire, la producerea de boabe, la coacere 636h73g etc. Din anumite considerente este util ca AqD sa fie administrata imediat dupa procesele de schimbare din plante dupa care procesul inceput este amplificat. Acest fenomen presupunem ca apare datorita capacitatii de amplificare, din aceasta cauza exista o inertie prin care actioneaza asupra componentelor din planta.

2.     Studiul asupra cresterii plantelor in mediul natural .

Fig. 3

Vara anului 2003. Cultura de porumb in curte, in stanga porumb udat cu AqD la dilutie 1 / 1000, dreapta udata cu apa normala ( in afara apei provenite de la ploaie ). Un aspect important trebuie remarcat, porumbul a fost udat in perioada neploioasa de doua ori la o saptamana.

Fig. 4

Imagine din dreapta. Se remarca diferenta intre cele doua zone. Probabil ca daca ar fi plouat intre timp nu s-ar mai fi remarcat diferentele datorita omogenizarii apei in sol. Porumbul udat cu AqD a crescut in masa, boabele erau mari – proportionale cu marimea intregului. Nu a fost administrat azot.

3.     Studiul diferitelor concentratii ale AqD la culturile din gradina.

Experientele au continuat in vara lui 2004 pe diferite culturi. S-a remarcat aceeasi crestere masiva a plantelor in cazul folosirii dilutiei 1 / 500 sau 1 / 1000 a AqD. La o concentratie de 1 / 100 pe o cultura de varza de toamna s-a remarcat o crestere extrem de mica in comparatie cu restul – se verifica astfel faptul ca la o concentratie mai mica de 1 / 500 riscul este sa se franeze cresterea. S-a mai remarcat faptul ca AqD nu schimba ritmul normal de crestere al plantelor – ciclul biologic ramane acelasi. Modificarea apare doar in ceea ce priveste cresterea  mai viguroasa, tendinta de a produce lastari mai multi ( la rosii, ardei, castravete ), tendinta de a se incovriga ( fasole ), schimbarea culorii frunzelor – mai intense ( varza, salate ) si tendinta de valuri in frunze ( precum la trandafiul japonez ). De asemenea unele legume au tendinta de a-si mari senzatia de usturime (ardei, castravete, salata, morcov ). Plantele udate cu AqD nu suporta prea bine folosirea azotului, au tendinta de a se intinde spre alte plante ( de a se unifica culturile ). Exista supozitia ca AqD ar putea fi folosita in amestec cu pesticide si prin urmare poate sa ajute la marirea eficacitatii solutiei – idee neverificata insa.

Concluzii – 14.Februarie, 2005

Experientele de pana acum au demonstrat ca AqD folosita la dilutii de 1 / 500 si 1 / 1000 este un factor de marire al imunitatii fiintei umane sI la plantelor in general. Deasemenea cateva experiente pe animale au demonstrat ca exista un efect benefic asupra lor insa acest aspect este inca in cercetare.

Dispoztivul poate fi astfel construit incat sa rezoneze cu frecventa de rezonanta al planetei Pamant insa acelasI principiu se poate folosi pentru frecventele de rezonanta cu planetele din sistemul solar – Venus, Marte, Jupiter, Saturn etc. S-au facut experiente pana acum doar cu frecventele lui Venus sI Marte fiind asociate energiei masculine sI feminine cu rezultate multumitoare dar sI acest proiect este inca in lucru.

4. Cresterea florilor de apartament – udate cu AqD

In primavara anului 2005 s-au inceput o serie de experiente pe florile de apartament. Scopul a fost de a determina modul de crestere al plantelor pe o durata mai mare si observarea eventualelor efecte negative aparute la udarea plantelor pe o perioada mai mare. Experienta a inceput pe la mijlocul lunii mai.

Fig. 5 – a – b

Imaginea din fig.5 - a este facuta pe data de 10.06.2005. Asa cum era de asteptat ( din experientele anterioare ) AqD provoca planta sa produca noi lastari. In mod normal planta din imagine are o crestere lenta insa prin udarea cu AqD ritmul de crestere a fost semnificativ marit si se remarca in imaginea din fig.5 – b ( poza din data de 02.07.2005 ) faptul ca in aproximativ doua saptamani lastarul s-a marit considerabil. Modul de administrare al AqD a fost de 1/1000 dilutie – o data la saptamana.

Fig. 6 – a – b

Urmatoare poza este din data de 22.07.2005. Se remarca cresterea vertiginoasa a noului mugur si intre planta mama si fiica a crescut inca un lastar ( fig. 6 – a ). Aspectul exterior ne arata un colorit viu, frunzele au tendinta de a se arcui mult mai mult ( fig.6 – b ).

Fig. 7 – a – b

Acest set de poze sunt din data de 02.07.2005  /  respectiv 22.07.2005. Planta a fost primita de a o alta persoana si nu a fost udata pana la acea data cu AqD. Primul lucru care s-a remarcat a fost caderea frunzelor cele mai jos si cresterea mult marita in inaltime. De asemenea s-a remarcat cresterea unui nou lastar din zonele de unde au cazut frunzele initiale. Se remarca de asemenea diferenta de crestere al plantei intre cele doua poze. In fig.7 – b se remarca o largire al distantelor intre frunze si cresterea rapida a unui lastar la baza.

Fig. 8 – a – b

In fig. 8 – a – b se remarca mai de aproape modul in care a crescut lastarul.

Pentru determinarea modului de crestere al unei plante pe o perioada mai mare am considerat necesar sa folosim o planta care are un ritm de crestere mai mic pentru ca rezultatele sa fie semnificative. Ne-am decis sa folosim ca suport un ficus – poza este facuta pe 02.07.2005 – fig.9

Fig. 9

Planta respectiva a mai fost udata cu AqD inca din decembrie 2004. Totusi am considerat ca experienta este utila pentru a vedea daca exista eventualele efecte negative ale AqD asupra mediului biologic.




Fig. 10

Prin comparatia fig. 9 si fig.10 putem observa diferenta evidenta de crestere in timp. In ianuarie 2005 cele doua ramuri erau la acelesi nivel. Se pot observa diferentele dintre frunze. Cu toate ca ambele ramuri au fost initial la fel, pe timp de vara doar o singura ramura a crescut si s-a dezvoltat. Nu putem da o explicatie plauzibila pentru acest fenomen. Cert este ca se vad diferentele. Dupa un an planta si-a mentinut vigoarea, sanatatea si cresterea a fost continua. Nu am observat efecte secundare pe parcursul intregului experiment. Am remarcat de asemenea tendinta evidenta de a se amesteca impreuna cu plantele din jur. La fel ca si in alte experiente modul in care se amesteca si se arcuiesc una in alta prezinta o priveliste deosebita.

5. Analize de laborator ( I )

Studiul asupra AqD a ajuns la o etapa in care analizele de laborator erau absolut necesare. Printr-un concurs de imprejurari AqD a ajuns sa fie studiat in laboratoare care aveau aparatele necesare pentru un studiu preliminar. Folosind un fotospectrometru analizele au evidentiat aspecte importante ale AqD.

Fig. 11

Analiza AqD din Fig. 11 este la o dilutie de 1 / 500 si apa folosita pentru studiu a fost Zizin. Prin comparatia intre apa neancarcata si AqD se remarca mai multe aspecte.

a.            In primul rand in AqD se gasesc cantitati mai mari de polialcoli ( 30 – 40 %  mai mult OH- ) decat in mostra, un aspect la care ne-am asteptat. Modul de aranjare in structura apei nu am putut sa observam – am decis studiul acestui aspect pentru urmatoarea etapa.

b.            Au fost semnalate in compozitia AqD aldehide – un aspect asupra careia trebuie sa revenim.

c.            Am depistat in AqD biotina  - un aspect de neanteles pentru ca in mod normal nu apare in apa. Este posibil ca metoda de studiu – prin fotospectrometrie – sa fie cauza acestor observatii. Oricum, cantitatea mare de biotina gasita ( sau frecventa de vibratie a biotinei ) ne arata ca exista un compus care contine aceasta frecventa specifica.

d.            Un alt compus care ne-a dat de gandit a fost acidul folic. Din nou, cantitatea mare depistata sugereaza ca acolo exista ceva care rezoneaza pe frecventa acidului folic. Am decis refacerea analizelor si verificarea concentartiilor de substante depistate.

e.            Un aspect marcant al analizelor a fost faptul ca in AqD s-au semnalat cantitati diferite ale elementelor si compusilor din mostra de apa. De exemplu magneziu s-a regasit cu 20% mai mult decat in apa normala. Aproximativ la fel s-a depistat si la calciu si fier. Am considerat ca analizele ar fi gresite insa am aprobat si posibilitatea ca aceasta diferenta sa apara datorata unor fenomene pe care nu le explicam satisfacator.

f.             Energia interna a AqD este forte mica in comparatie cu mostra, se observa o tendinta de micsorare al agitatiei interne al AqD, din aceasta cauza atomii de mangan, calciu , fier, etc., au tendinta de a se concentra in zone separate din AqD formand mici sfere de magneziu, calciu, fier, etc.

6. Analize de laborator ( II)

Duminica - 22.ianuarie.2006  

Analizele facute in perioada oct - dec 2005 au vizat mai precis mediul biologic. Studiu asupra cobailor de laborator.

 

I. Studiul asupra absorbtiei AqD in celule , membrana celulara, sange.

   a. difuzarea apei normale in sange este de aproximativ 10 secunde, AqD a avut viteza de difuzie 20 milisecunde.

II. Studiu asupra modului de transformare al tesutului.

a. ranile deschise nu se infecteaza, procesul de refacere al tesutului este mai rapid.

b. se regleaza pH - ul pielii.

 

III. Studiu asupra mucozitatii interioare

a. mucoasa gurii si al stomacului isi reduce din tendinta de aciditate.

b. urina si fecalele sunt mai bazice

c. diferiti compusi din AqD favorizeaza mucoasa pentru crearea unui pansament biologic care duce la o protectie la nivelul traiectului digestiv.

 

IV. Studiu asupra cobailor.

a. in cazul unor cobai experimentali - lichidele tipice ale ulcerului s-au resorbit si dupa aproximativ o saptamana au inceput sa manance – fapt care demonstreaza ca procesul de vindecare a inceput.

b. cobaii iradiati carora le-au cazut parul au inceput sa isi refaca blana si au revenit la culoarea lor normala.

c. femela iradiata si sterila si-a revenit si a fost depistata mai tarziu fertila. Dupa ce a nascut 4 soricei nu s-au depistat malformatii ale lor sau alte probleme majore care sa sugereze problemele tipice radiatiilor.

d. acelasi experiment a fost efectuat si asupra unui mascul – cobai. Prezenta zone in care avea lipsa de blana si nu avea pofta de mincare. Prin folosirea unei dilutii 1 / 1000 s-a administrat injectabil o cantitate de AqD astfel incat procesul de refacere a fost grabit sensibil. Dupa doua saptamani s-a observat  cresterea parului in zonele cazute si o anumita revenire a poftei de mancare. 

7. In curs de derulare ( 01.05.2006 )

a. se refac analizele pentru depistarea compusilor din AqD.

b. incepand cu ianuarie 2006 s-a demarat o analiza complexa asupra modului in care actioneaza AqD in organismul uman, rezultatele sunt analizate comparativ si urmarim sa obtinem o baza solida de informatii pentru studiile ulterioare.


loading...


Document Info


Accesari: 5538
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )