Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































LAVANDULA ANGUSTIFOLIA Mill

Botanica












ALTE DOCUMENTE

INCURSIUNI ÎN CARTEA NATURII
Fotosinteza
Fam. Lycopodiaceae
Delta DUNARII - paradisul vietuitoarelor
De la firul de iarba la arborii uriasi
Variabilitatea inradacinarii molidului pe diferite soluri din Bucovina
CAPSUNILE si ROSIA - cultivare
LAVANDULA ANGUSTIFOLIA Mill

LAVANDULA ANGUSTIFOLIA Mill (= L ofdcinalis Chaix., =L vera D.C.) (lavanda, levantica, fig. 6.39)



Fam. Labiatae

Importanta. Levanfica se cultiva pentru florile sale (Elores Lavandulae angustifoliae) care, proaspete, contin 0,55-1,5% ulei volatil ( Aetheroleum Lavandulae), cu componentul principal linaloolul (circa 60%). Uleiul se întrebuintea 818e46i za în industria farmaceutica si foarte mult în industria cosmetica. Având o durata lunga de înflorire si nec­tar bogat în zahar (21-38%), levantica este si o valoroasa planta melifera . In acelasi timp, lavanda este si o planta decorativa.

Raspândire. Specia este raspândita în îndeosebi în zona muntoasa a tarilor din bazinul mediteraneean, unde îsi are si originea. Arealul preferat al speciei se situeaza în Alpii francezi (din Provence), la altitudine cuprinsa între 700-800 m înjurai localitatii Mont-Vantoux, areal care se extinde în Alpii de jos, pâna în Italia si Spania. Principala tara producatoare de lavanda este Franta, urmata de Spania, Bulgaria, Iugoslavia, fosta Uniune Sovietica, Ungaria.

în România, lavanda s-a introdus recent în cultura (1950) si a luat amploare dupa 1970. Se cultiva pe o suprafata de 420 ha.

Sistematica. Soiuri. Alaturi de Lavandula angustifolia se afla în cultura si L. hybrida (lavandinul), hibrid natural între L. angustifolia si L. spica (L. latifolia), hibrid steril, mai productiv decât L. angustifolia, dar cu continutul uleiului volatil în linalool mult mai scazut. Ocupa suprafete neînsemnate si nu se extinde în cultura, datorita slabei rezistente la înghet.

In tara noastra se cultiva populatia locala De Moara Domneasca si soiul Karlovo, originar din Bulgaria, ambele din specia L. angustifolia. în 1992 s-a omologat soiul Codreanca, precoce, rezistent la înghet si bogat în ulei volatil (1,40-1,48% în inflorescentele proaspete).

Din rezultatele citate, ca si din ale altor autori, trebuie retinuta importanta deosebita a îngrasamintelor cu azot si fosfor pentru culturile de lavanda. Azotul ramâne elementul cu cea mai mare influenta asupra productiei. Fosforul cu cea mai mare influenta asupra continutului în ulei volatil si a calitatii acestuia.

Lucrarile solului. Fiind planta perena cu înradacinare profunda, terenul pe care se înfiinteaza cultura de levantica trebuie desfundat la adâncimea de 40-50 cm. în acest scop, în anul precedent plantarii se executa o aratura normala si se seamana o cultura care se recolteaza timpuriu (orz de toamna, borceag de toamna). Imediat dupa recoltarea acestor plante se executa aratura de desfundare, sub care se încorporeaza pâna la 2/3 din cantitatea de gunoi de grajd luata în considerare. Aratura se niveleaza si se mentine pe tot timpul verii curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colti reglabili. Toamna se administreaza diferenta de gunoi de grajd si se executa o aratura normala (20-25 cm), nebulgaroasa, care se pregateste în scopul plantarii. Aratura se poate înlocui printr-o lucrare cu grapa cu discuri grea, efectuata cât mai adânc.

înmultirea. Levantica se înmulteste prin seminte sau pe cale vegetativa.

înmultirea prin seminte. Semintele de lavanda sunt mici (MMB 0,6-1 g), cu capacitate de germinatie redusa (45^-50%). Din aceasta cauza se produce din samânta rasad si acesta se planteaza în câmp. înfiintarea plantatiei prin rasad obtinut din samânta este practica cea mai raspândita în cultura acestei specii si ce cea mai eficienta.

Rasadul se produce direct îq câmp, pe sol fertil, curat de buruieni, care se poate usor pregati "gradinareste", cu sursa de apa pentru udare. Pe terenul maruntit, nivelat si tavalugii, se formeaza straturi late de 100-120 cm, lungi de 8-10 m (chiar mai lungi), cu poteci între ele late de 40-50 cm. Straturile trebuie sa aiba suprafata cu 10-15 cm mai jos decât nivelul potecilor, pentru a se împiedica scurgerea apei în afara stratului, scurgere care ar atrage dupa sine antrenarea semintelor.

Semanatul în straturi se executa cu mâna, în octombrie-noiembrie (imediat dupa pregatirea straturilor), pe rânduri marcate la distanta de 10-15 (20) cm. Se folosesc 3-5 g seminte, cu germinatie minima 50%, la m2. Semintele se acopera cu un strat subtire de mranita cernuta (1,0-1,5 cm). Rasarirea are loc primavara, când temperatura aerului se ridica la 14-15°C.

Dupa rasarire, când plantele au doua-trei perechi de frunze se executa raritul, la distanta de 3-5 cm. Pe timpul verii rasadul se îngrijeste prin pliviri, udari, prasile cu sapâliga, iar în luna august plantele se "tund" la înaltimea de 6-7 cm. Aceasta lucrare determina o mai buna înradacinare si formarea de ramificatii în partea epigee.



Plantarea rasadului în câmp se face, cu cele mai bune rezultate, toamna în luna octombrie, în sol umed. în caz de seceta, pentru asigurarea prinderii se face udarea, folosind pentru fiecare planta 2-41 apa, în functie de starea de uscaciune a solului. Rasadul se planteaza mai adânc cu 6-7 cm fata de pozitia în strat. înainte de plantare rasadul se fasoneaza prin scurtarea radacinii principale pâna la 15 cm, iar tulpina pâna la 10-15 cm înaltime.

Plantarea rasadului la locul definitiv se poate face si primavara foarte devreme, imediat ce se poate intra pe teren. în acest caz, rasadul ierneaza în straturi pâna la plantare.

Dupa plantare, partea epigee a rasadului se acopera cu pamânt pe oportiune de 60-70% din înaltime. Rasadul trebuie foarte bine fixat în sol (solul bine tasati), altfel, pe timpul iernii, din cauza înghetului si dezghetului, plantele se pot ridica la suprafata, fiind expuse uscarii.

Distanta de plantare. Lavanda se planteaza la distanta de 100 cm între rânduri si 50 cm între plante pe rând (20 mii plante la hectar). Spatiul de 0,5 m2 pentru o planta asigura conditii optime dezvoltarii tufelor si patrunderii luminii în cultura. De asemenea, se asigura conditii corespunzatoare pentru efectuarea lucrarilor de îngrijire.

înmultirea prin butasi înradacinati. Butasii se recolteaza în luna septembrie de pe plante alese, bine dezvoltate, din plantatie de 3-5 ani. Butasii sunt vârfuri de lastari tineri lungi de 5-6 cm. Smocul de frunze al butasului ramâne intact.

Butasii, chiar în ziua recoltarii, se planteaza în cutii cu nisip, în cazul când exista la dispozitie sere, sau în rasadnite semicalde, care au la suprafata un strat de nisip de 8-10 cm, la 5-6 cm între rânduri si 3-4 cm pe rând. Primavara, butasii înradacinati se planteaza în "pepiniera", la distanta de 25 cm între rânduri si 15 cm pe rând. Pentru un hectar sunt necesari 1 000 m2 de "pepiniera".

Plantarea la locul definitiv se face toamna sau primavara urmatoare, având în vedere aceleasi considerente expuse la plantarea rasadului obtinut din seminte*.

Lucrarile de îngrijire. în cultura de lavanda sunt obligatorii: completarea golurilor, combaterea buruienilor, taierea pentru formarea tufei, aplicarea îngrasamintelor si taierea de regenerare.

Completarea golurilor se face în toamna anului urmator, cu rasad viguros, pentru a se asigura prinderea. Amânarea completarii golurilor atrage dupa sine obtinerea unor plante (în golurile completate), care întârzie în crestere, în formarea tufei, întârziere care nu mai poate fi recuperata. Cultura ramâne astfel cu "goluri" pe toata durata exploatarii.

Combaterea buruienilor se face prin prasile mecanice si manuale si prin pliviri. în plantatiile situate pe terenurile în panta, precum si în plantatiile în vârsta prasitul mecanic se înlocuieste prin prasit cu tractiune animala. Se executa 4-5 prasile pe vara la plantatiile tinere si 2-3 la plantatiile care si-au format deplin tufele.

Combaterea buruienilor perene (pir, costrei, palamida, susai, volbura) cere atentie cu totul deosebita, aceste specii putând conduce chiar la compromiterea culturii. Buruienile din interiorultufelor se distrug prin plivire.

Buruienile dintre rândurile de lavanda se pot combate si prin folosirea erbicidului Prometrin (3,5-5 kg/ha s.a.).

Taierile pentru formarea tufei se executa numai în primul an de vegetatie si ele constau în taierea tuturor inflorescentelor, indiferent de stadiul de înflorire sau de efectul economic al acestei lucrari (E. P a u n, 1988). Pe aceasta cale se asigura ramificarea tufelor, fapt cu consecinte pozitive pentru recoltele din anii urmatori. Nu sunt indicate lucrari ulterioare pentru mentinerea sau regenerarea tufelor. Recoltarea cu atentie a inflorescentelor (la taiere pedunculii inflorescentelor sa nu se lase prea lungi sau sa nu se taie inflorescentele cu o parte din vârful ramificatiilor cu frunze), suspenda lucrarile suplimentare de taiere si conduce la productii ridicate în anul urmator. Se pot însa îndeparta din tufe ramurile uscate. Aplicarea îngrasamintelor se face toamna sau primavara foarte timpuriu




Regenerarea plantatiei. Dupa 7-12 ani de exploatare, tufele de lavanda încep sa se usuce si productia de inflorescente scade. în aceasta stare se cere efectuarea asupra tufei a operatiei de regenerare. Aceasta consta în taierea ramurilor la înaltimea de 2-3 cm de la suprafata solului, în perioada de repaus (luna februarie), sau toamna (luna noiembrie), dupa oprirea vegetatiei. O taiere mai înalta sau taierea în alte perioade atrage dupa sine importante reduceri în productie (tabelul 6.10) cazul înîn care taierea se face în luna noiembrie, dupa taiere, plantele se acopera cu pamânt. Daca acesta are umiditate mare si deci plantele nu se pot acoperi (pamântul trebuie sa fie mai reavan pentru a se marunti si "revarsa" peste plante), taierea se face în februarie.

Taierea se executa manual. Imediat dupa taiere se administreaza 20-25 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, împreuna cu 30-40 kg azot si tot atâta fosfor (P2O5). Ingrasamintele se încorporeaza între rânduri la adâncimea de 15-18 cm.

Recoltarea. în conditiile din tara noastra, lavanda începe sa înfloreasca dupa 15 iunie. Perioada de înflorire cuprinde patru faze: butonizarea (inflorescentele "înmugurite"); începutul înfloririi (25% din flori înflorite); înflorire deplina (50% din flori Miorite); sfârsitul înfloririi (85% din flori trecute). Momentul recoltarii se leaga de cel mai mare continut al inflorescentelor în ulei volatil si de cel mai mare continut al uleiului în acetat de linalil. Cum înflorirea decurge esalonat se are în vedere ca recoltarea sa se termine într-o perioada în care se asigura cea mai mare productie de ulei la hectar, cu continut corespunzator în substanta activa.

Pe suprafete mai mici, unde recoltarea se poate executa în timp foarte scurt ("rapid"), momentul optim pentru taierea inflorescentelor îl constituie faza de înflorire 75%. în situatia în care, din anumite considerente, perioada de recoltare se prelungeste (suprafete mai mari, capacitati reduse de prelucrare), recoltatul trebuie sa înceapa în faza de înflorire 50% si sa se termine cel mai târziu în faza de înflorire 100%.

Este stabilit, în prezent, ca timpul optim de recoltare în timpul zilei se cuprinde între orele 10-12. Recoltarea între aceste ore nu se poate realiza însa decât în cazul unor suprafete mici. în cazul unor suprafete mai mari, recoltarea se realizeaza între orele 9-14. între aceste ore inflorescentele cuprind cea mai mare cantitate de ulei volatil, cu variatii neînsemnate în acetat de linalil.

In mod obisnuit, inflorescentele de lavanda se recolteaza prin taiere cu secera, având în vedere ca lungimea tijei florale, sub ultimul verticil cu flori, sa nu depaseasca 12 cm. Taierea mai lunga ar cuprinde si portiuni de frunze (organe tinere de asimilatie) fapt cu consecinte negative asupra productiei din anul urmator*.

Inflorescentele recoltate se asaza în cosuri, fara sa se preseze si se trans­porta imediat la distilerie (în cel mult 5 ore de la recoltare inflorescentele trebuie sa fie distilate).

Productii. O cultura de lavanda se exploateaza înjur de 15 ani. în primii 2-3 ani se recolteaza 20-30 q/ha inflorescente proaspete. în anii urmatori producti­ile pot atinge 50-60 q/ha.













Document Info


Accesari: 17028
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )