Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































loading...

Menta (izma) buna

Botanica

loading...









ALTE DOCUMENTE

ALTHAEA ROSEA (L)CAV., var.NIGRA Hot. (malba de gradina,nalba neagra)
Fragaria vesca - Fragul
Geum rivale Caltunul-doamnei
BOLILE SOIEI
Cala Zantedeschia - simbolul elegantei
Dudul
Thymus vulgaris Cimbru de cultura
Cuscuta trifolii (cuscuta), fam. Cuscutaceae
Festuca rupicola(iarba calului), fam. Poaceae
Artemisia dracunculus -Tarhonul

MENTA (IZMA) BUNA

(Mentha piperita L.)

Date preliminarii:

1. Din punct de vedere agronomic, menta este tratata ca planta anuala (cel mult bienala), din urmatoarele motive: a) in monocultura, creste puternic imburuienarea specifica, ceea ce implica eforturi suplimentare pentru combaterea buruienilor si compromisuri privind utilizarea erbicidelor; b) in anul al II-lea si in urmatorii, plantele sunt susceptibile la imbolnavire in masa, cu efecte (cel putin) asupra calitatii materialului vegetal; c) densitatea plantelor creste foarte mult, dar lastarii (tulpinile) vor fi de talie mult mai mica si se vor desfrunzi rapid incepand de la partea inferioara; d) productia de stoloni si calitatea acesteia scad exponential pe masura cresterii perioadei de mentinere pe teren a culturii; e) dupa 3 ani de monocultura, terenul este foarte saracit in substante hranitoare, care nu pot fi suplinite prin fertilizarea culturii;

2. Menta se inmulteste pe cale vegetativa, prin stoloni (in mod exceptional, mai mult pentru grabirea procesului de obtinere a materialului de inmultire, se pot folosi si butasii obtinuti prin prelevarea lor, prin smulgere, din culturile obtinute din stoloni un fel de rarire! Productiile obtinute in acest caz sunt insa mult mai mici, chiar sub 50%!!!).) In ultimii a aparut tendinta inmultirii mentei prin seminte (importate), dar si in acest caz productia este mai muca si, in plus, complica tehnologia prin interpunerea fazei de obtinere a rasadului in extrasezon, inclusive repicarea acestuia). In cele ce urmeaza, voi prezenta tehnologia clasica, urmand ca, la cerere, sa aduc amanunte si in ceea ce priveste celelalte metode.

3. Din varii motive, in prezent, pe piata romaneasca nu se mai gaseste (decat pentru scopuri experimentale) material de inmultire certificat, cu inalta valoare biologica. Unii dintre cultivatori si-au facut propriile culturi semincere, din care mai vand cate ceva, cu mare greutate si la preturi pe masura raritatii materialului.

Cerintele fata de factorii de mediu

Factorii de mediu

Cerinte

Temperatura

Moderate

- porneste in vegetatie devreme, la temperaturi in jur de 3-50C

- stolonii sunt foarte sensibili la temperaturi sub 100C, dar plantele rezista chiar si la + 25-300C, daca sunt acoperite cu strat de zapada;

- temperatura optima in vegetatie este de cca 250C

- temperaturile mai ridicate determina cresterea continutului in ulei volatil, cu modificarea raporturilor dintre componentele acestuia;

Umiditatea

Mari

- mare consumatoare de apa, raspunde favorabil unui regim pluviometric excedentar sau conditiilor de irigare (optimum in perioada de vegetatie 80-90 % din capacitatea de camp)

- se poate cultiva si pe terenuri cu exces de umiditate, contribuind la asanarea, in timp, a acestora;

- cerinte mai mari in prima jumatate a perioadei de vegetatie, pana la butonizare, cand are cel mai ridicat ritm de crestere vegetativa (observatie valabila si dupa prima recoltare, pentru otavire);

- umiditatea atmosferica in exces (obtinuta chiar si prin irigarea prin aspersiune!) sensibilizeaza plantele la atacul de rugina, cea mai periculoasa dintre bolile speciei;

- rezistenta la seceta, dar efectele asupra productiei sunt foarte vizibile (numar mic de frunze si tulpini, talie redusa)

- rezistenta la exces temporar de umiditate, dar risc major de imbolnavire de rugina (coroborat de temperatura ridicata)

Lumina

Mari

- prefera lumina directa, care contribuie hotarator la acumularea uleiului volatil

- se poate cultiva si in conditii de semiumbra (de exemplu, printre pomi, in livezile tinere), dar nu suporta nici, imburuienarea, nici densitatea excesiva;

- prin orientarea randurilor pe directia N-S se asigura mai multa lumina o perioada mai lunga din timp;

Solul

Mari

- prefera soluri profunde, structurate, afanate, permeabile, bogate in substante hranitoare (aluvionare, turboase, cernoziomuri), chiar si nisipuri (cu spor de ulei volatile de calitate superioara!!);

- reactia solului acida spre neutra (pH=5-7);

Alte cerinte fata de mediu

- pe solele expuse la vant continutul in ulei volatil este scazut, iar terenul ramane fara stratul protector de zapada;

- la altitudini mai mari de 1000 m, scade continutul in ulei volatil scade evident, fara afectarea evidenta a productiei;

Plantele gasesc cele mai bune conditii de crestere si dezvoltare in zonele de campie si de deal din S si S-V tarii, ca si in unele depresiuni intramontane (de exemplu, in Tara Barsei). Zona Dej este foarte favorabila pentru cultura mentei.

Planta premergatoare

Gradul de favorabilitate

Cerinte generale

Tipul de plante

* * *

Sa elibereze terenul devreme, cu rezerve nutritive si de umiditate cat mai mari, fara buruieni perene

Leguminoase timpurii pentru boabe (mazare, fasole), cereale de toamna, borceaguri

* *

Porumb siloz, culturi prasitoare timpurii, plante medicinale (coriandru, mustar, anghinare an I)

O O O

Plante medicinale din Fam. Labiatae (roinita, mataciunea etc.), trifoisti si lucerniere, graminee perene, prasitoare tardive (porumb pentru boabe, sfecla de zahar), monocultura

(perioada de revenire 5-7 ani)

Buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de cultura (cu exceptia plantelor medicinale din Fam. Labiatae sau a altora, cultivate pentru obtinerea de ulei volatile lasa terenul imburuienat cu samulastra o perioada indelungata)

Fertilizarea[1]

Specificare

Formula de fertilizare2

(kg/ha s.a.)

Influenta supra productiei si a calitatii

N

P

K

- N in exces sensibilizeaza plantele la boli (rugina) si influenteaza nefavorabil calitatea uleiului volatil




Cantitatea

50-70

(120-160 pe solurile foarte sarace)

50-80

35-60

Momentul

Primavara devreme, in mustul zapezii, sau fractionat, cu dupa prima recolta, indeosebi sub forma de azotat de amoniu

Toamna sub aratura sau sub ultima discuire inainte de plantat

Lucrarile solului

Tipul de lucrari

Perioada

Caracteristici

Utilaj/agregat

Aratura

Vara, toamna

28-30 cm

Plug (+ grapa stelata)

Pregatirea terenului pentru plantare

Cu 1-2 (5) zile inainte de semanat

v    Adancimea

15-18 cm

v    Nivelat, afanat, maruntit, tavalugit

v    Grapa cu discuri + grapa cu colti reglabili + bara nivelatoare

  • Daca terenul are exces sau deficit major de umiditate, se intarzie efectuarea araturii de baza (in caz contrar, pregatirea terenului pentru plantat se va face necorespunzator, cu eforturi suplimentare)

Plantatul

Soiuri cultivate

Soiul

MMB (g)

P (%)

G (%)

Columna

Cordial

Cristal

Plantatul

Modul

Epoca

Distanta dintre randuri (cm)

Adancimea

(cm)

Norma (kg/ha)

Manual, semimecanizat sau mecanizat

Toamna1 (octombrie)

70

8-122

1200-14003

(15-20 pl./m2)

  • Plantarea in teren uscat (sub 30 % din capacitatea de camp) duce la deshidratarea rapida a stolonilor, cu compromiterea partiala sau totala a culturii. In caz de umiditate insuficienta, irigarea de aprovizionare (eventual, pe rigole) este obligatorie, urmata de alta irigare, daca seceta persista. Tavalugirea culturii dupa plantare este (mai mereu) necesara;
  • Temperatura aerului in momentul plantarii nu trebuie sa depaseasca 200C, in caz contrar existand pericolul ca plantele sa pornesca in vegetatie inca din toamna (mugurii vegetativi sunt sensibili la temperaturi sub 100C);
  • In momentul plantarii, stolonii trebuie sa fie turgescenti. Pentru aceasta, pe perioada dintre recoltare si plantare sau pe timpul transportului se pastreaza acoperiti si se uda din cand in cand cu cantitati moderate de apa;
  • Plantarea manuala presupune deschiderea rigolelor cu sapa sau cu rarita cel mult in ziua plantarii, asezarea stolonilor fasonati (fara resturi de pamant sau de tulpini, fara stoloni brunificati, ofiliti sau bolnavi, nu mai lungi de 25 cm) pe fundul rigolei, cu o zona de suprapunere de cca din lungimea lor, apoi astuparea rapida a rigolelor (pentru a nu expune stolonii la riscul deshidratarii);
  • Pentru plantarea mecanizata se foloseste masina de plantat stoloni, alcatuita din: bara cultivator + rarita + suport pentru muncitori + cutie pentru stoloni + palete de acoperire;

1 Plantarea primavara devreme determina scaderea productiei cu 20-30%

2 In conditii de irigare sau la plantarile de primavara, adancimea se reduce la 6-8 cm;

3 Cand materialul de inmultire este insufficient, norma se poate reduce la 600-800 kg/ha, cu diminuari semnificative ale productiilor de materie prima vegetala si de stoloni si cu risc sporit de imburuienare



[1] Ingrasaminte organice gunoi de grajd bine fermentat si curat de seminte de buruieni 20-40 t/ha, toamna, sub aratura, cu reducerea la a dozelor de ingrasaminte minerale sau urina de grajd diluata.

2 In conditii de irigare, dozele de ingrasaminte se maresc cu 20-25 %.


loading...


Document Info


Accesari: 1905
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )