Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































DOMENIUL TINTA STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICA

diverse












ALTE DOCUMENTE

MASAJUL FETEI
O descriere a Zonei 51
Televizionarea
LIMBA ENGLEZA true/false
CABINET DE NUTRITIE
FEDERATIA CRESCATORILOR DE PORUMBEI DIN ROMANIA REGULAMENTUL NATIONAL PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI CU PORUMBEI CALATORI
CARTA DREPTURILOR PACIENTULUI
T.A.G.
Ultimul om de pe pamant
Religiile mesopotamienilor

DOMENIUL TINTA STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICA


Evolutia populatiei si potentialul demografic

Analiza datelor furnizate de recensaminte arata ca populatia Judetului Sibiu a avut o evolutie ascendenta in perioada 1930-1977, volumul acesteia sporind cu peste 170.000 de locuitori in intervalul celor 47 de ani. Cea mai importanta crestere de aproximativ 16% s-a inregistrat in perioada 1966-1977. Dupa 1977 dinamica populatiei Judetului Sibiu a avut un trend negativ constant. Astfel, daca la recensamantul din 1977 populatia totala era de 481.645 de locuitori, aceasta a scazut continuu ajungand in anul 2002 la cifra de 422.224, ceea ce procentual reprezinta, o descrestere cu 12%.





Din 1992 pana in 2002 populatia s-a micsorat cu 30.649 de locuitori (6.8%), cea mai importanta scadere inregistrandu-se intre 2001-2002 cand populatia s-a diminuat cu 21.040 de locuitori (4.7%).




Pana in anul 1977, ritmul de crestere a populatiei Judetului Sibiu a fost relativ similar cu cel al populatiei Romaniei. Pe perioada 1977-1992, contrar tendintei inregistrata la nivel national, populatia Judetului Sibiu a avut o evolutie descendent 131e41b a.







In intervalul de timp 1992-2001 dinamica populatiei nu a avut aceeasi tendinta la nivel de unitate administrativ teritoriala. In Judetul Sibiu, scaderi majore ale numarului populatiei (cu peste 10%) s-au inregistrat in deosebi in comunele din estul si sud-vestul judetului: Ludos: -23.9%; Pauca: -18.4%; Bruiu: -14.4%; Loamnes: -14.2%; Poumbacu de Jos: -11.6%; Micasasa: -10.9%; Poiana Sibiului: -10.7%; Apoldu de Jos: -10.7%; Birghis: -10.2%. Scaderi importante s-au inregistrat si in Racovita: -9.8%; Tilisca: -9.2%; Altina: -8.2%; Seica Mare: -7.6%; Turnu Rosu: -7.0%; Laslea: -6.7%; Slimnic: -6.4%; Rosia: -6.3%; Arpasu de Jos: -6.0%; Rasinari: -5.9%; Saliste: -5.4%; Atel: -4.9%; Marpod: -3.3%; Sadu: -2.7%; precum si in orasele: Dumbraveni: -7.4%; Talmaciu: -4.4%; Medias: -4.3%; Copsa Mica: -4.1%; Cisnadie: -3.7%;.

Localitatile in care populatia s-a mentinut la un nivel relativ constant sunt: Selimbar: -1.7%; Cartisoara: -1.6%; Sibiu: -1.3%; Bazna: -1.0%; Agnita: -0.6%; Nocrich: -0.5%; Bradeni: 0.1%; Darlos: 0.3%; Gura Raului: 0.7%; Axente Sever: 0.9%; Poplaca: 1.1%; Carta: 1.3%; Orlat: 1.3%; Jina: 1.6%.

In celelalte localitati ale judetului populatia a avut o tendinta de crestere. Cele mai importante cresteri (cu peste 10%) s-au inregistrat in Iacobeni: 11.6%; Rau Sadului: 13.0% si Mosna: 13.3%.


Densitatea populatiei

Densitatea populatiei Judetului Sibiu inregistrata in anul 2001 a fost de 81.6 loc/km². Raportata la densitatea populatiei Romaniei aceasta valoare este mai mica. In comparatie insa cu densitatea populatiei la nivel de regiune, ea este mai ridicata. In mediul urban densitatea populatiei din Judetul Sibiu depaseste atat media pe tara cat si media pe regiune.


Densitatea populatiei in 2002


total

urban

rural

Romania




Centru




Sibiu




Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003

La nivel de unitate administrativ teritoriala, valorile cele mai ridicate sunt regasite, asadar, in mediul urban si in special la nivelul oraselor municipiu, Sibiu avand o densitate de 1355.5 loc/km² iar Medias de 992.0 loc/km². Exista insa si orase cu o densitate a populatiei foarte scazuta, exemplu in acest sens fiind Ocna Sibiului cu 49.9 loc/km² si Talmaciu cu 30.9 loc/km².

In ceea ce priveste mediul rural, majoritatea comunelor au o densitate redusa doar doua comune situandu-se peste media pe judet: Poiana Sibiului cu 122 loc/km² si Brateiu cu 84.6 loc/km².

Comunele in care densitatea populatiei este extrem de scazuta (sub 25 loc/km²) acopera in general centrul si vestul judetului (Bruiu: 7.8 loc/km²; Mihaileni: 13.8 loc/km²; Chirpar: 14.6 loc/km²; Carta: 15.6 loc/km²; Porumbacu de Jos: 16.2 loc/km²; Marpod: 17.0 loc/km²; Bradeni: 18.9 loc/km²; Altina: 20.7 loc/km²; Merghindeal: 20.8 loc/km²; Barghis: 21.1 loc/km²; Nocrich: 21.7 loc/km²; Arpasu de Jos: 22.7 loc/km².


Structura pe medii

Cea mai mare parte a populatiei Judetului Sibiu este concentrata in orase, din totalul celor 443.556 de locuitori inregistrati in anul 2000, 303.265 (68.4%) traind in mediul urban. 55.5% din populatia urbana este concentrata in Municipiul Sibiu iar 20.5% in Municipiul Medias. Distributia locuitorilor in celelalte orase se prezinta astfel: Cisnadie 5.7%, Avrig 5,3%, Agnita 4.1%, Dumbraveni 2.9%, Copsa Mica 1.7%, Miercurea Sibiului 1,4%, Ocna Sibiului 1.4%, Saliste 1,5% Talmaciu 3.0%.

Dupa cum indica si graficul de mai jos, comparativ cu distributia populatiei Romaniei pe medii rezidentiale, ponderea populatiei din urban este mai ridicata decat media la nivel national.


Sursa datelor: Monitorul Oficial al Judetului Sibiu, 2000


In absenta datelor la nivel de unitate administrativ teritoriala nu se pot face afirmatii despre distributia teritoriala a persoanelor ce apartin diferitelor etnii sau despre existenta unor comunitati omogene de diferite etnii.


Miscarea naturala si migratorie


Miscarea naturala

Miscarea naturala a populatiei constituie, alaturi de miscarea migratorie, una dintre componentele care determina evolutia in timp a unei populatii. Miscarea naturala surprinde doua fenomene demografice: natalitatea si mortalitatea.


Natalitatea este exprimata cantitativ prin rata bruta a natalitatii care reprezinta numarul nascutilor vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata de timp (in general un an calendarisitc). Natalitatea este un fenomen demografic sensibil la schimbarile de ordin socio-economic.


Miscarea naturala - 2001


Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Romania




Centru




Sibiu




Sursa datelor: INS, Fisa localitatii, 2001; Anuarul Statistic al Romaniei, 2003.


In anul 2001, rata natalitatii in Judetul Sibiu a fost aproape identica cu media inregistrata la nivel national si regional: 10.0% comparativ cu 9.8% si respectiv 9.9%.






Miscarea naturala in 2001 in mediul urban


Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Romania




Centru




Sibiu




Sursa datelor: INS, Fisa localitatii, 2001; Anuarul Statistic al Romaniei, 2003.


Miscarea naturala in 2001 in mediul rural


Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Romania




Centru




Sibiu




Sursa datelor: INS, Fisa localitatii, 2001; Anuarul Statistic al Romaniei, 2003.


Dupa cum se poate observa din tabelele de mai sus, rata natalitatii in Judetul Sibiu reflecta tendinta la nivel national, in sensul ca valorile inregistrate in rural sunt mai mari decat cele din urban (13.4% comparativ cu 8.4%). Totusi exista variatii importante ale ratei natalitatii in mediul rural, de la 4.8 in Rau Sadului, 4.9 in Apolodu de Jos, 5.3 in Marpod sau 5.6 in Ludos la 22.6 in Brateiu, 21.6 in Iacobeni si 21.4 in Vurpar.



Spre deosebire de media la nivel national, in Judetul Sibiu, rata natalitatii in mediul rural este mai mare in timp ce pentru mediu urban valorile sunt identice.


Mortalitatea ca fenomen demografic este influentata de o serie de factori ecologici, sociali si economici cum ar fi de exemplu, nivelul de educatie si accesul la serviciile medicale. Mortalitatea exprima in esenta intensitatea deceselor in ansamblul unei populatii. Ea se masoara prin rata bruta a mortalitatii numarul de decedati la 1000 de locuitori.   

Pentru Judetul Sibiu rata mortalitatii are o valoare mai scazuta decat media inregistrata la nivel national si decat cea de la nivel regional. In mediul urban insa rata mortalitatii este mai mare. Analiza datelor la nivel de unitate administrativ teritoriala arata ca valorile cele mai ridicate ale ratei de mortalitate se regasesc in: Ludos: 34.8; Birghis: 19.5; Micasasa: 18.3; Blajel: 18.2; Apolodu de Jos: 18.0 iar valorile cele mai scazute in: Rau Sadului: 2.4; Sura Mare: 5.9; Sura Mica: 6.3; Cristian: 6.9.

Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul intre cele doua componente ale miscarii naturale: natalitatea si mortalitatea. Sporul natural indica cu cat creste in mod natural o populatie si se calculeaza ca diferenta intre numarul de nasteri si numarul de decese care au avut loc intr-un an, raportata la volumul populatiei.

In Judetul Sibiu sporul natural in anul 2001 a avut o valoare negativa insa mult mai mica decat cea inregistrata la nivel national: -0.2% spre deosebire de -1.8%. Exista diferente intre rural si urban, sporul natural in mediul urban fiind negativ iar in rural pozitiv. La nivel de localitate sporul natural variaza de la valorile cele mai ridicate in Brateiu: 13.2; Jina: 11.5; Vurpar: 10.9, la valori de sub -10 in Ludos: -29.2; Apoldu de Jos: -13.1; Birghis: -11.9; Marpod: -9.4%: Loamnes: -8.6; Micasasa: -7.4; Saliste: -6.5; Arpasu de Jos: -6.2; Blajel: -5.6; Sadu: -5.5. Majoritatea acestor comune se afla in zona de est a judetului.


Miscarea migratorie

Alaturi de natalitate si mortalitate, miscarea migratorie contribuie la cresterea sau descresterea unei populatii. Migratia interna reprezinta totalitatea deplasarilor insotite de schimbarea definitiva a domiciliului intre unitatile teritorial-administrative ale unei tari. Ea este o componenta esentiala a proceselor de dezvoltare fiind corelata cu schimbarile economice, de structura sociala sau calitate a vietii. Daca inainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne a fost cu precadere de la sat la oras si de la zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic spre cele dezvoltate, dupa 1997 acest sens s-a inversat, numarul celor sositi in rural devansandu-l pe al celor stabiliti in urban.

Miscarea migratorie este surprinsa prin intermediul soldului migratoriu, calculat ca diferenta intre stabilirile si plecarile cu domiciliu raportata la 1000 de locuitori. In anul 2001 in Judetul Sibiu acesta a avut valoarea de 0.3. Datele la nivel de unitate teritorial administrativa arata ca cele mai multe localitati au avut un sold migratoriu pozitiv. Comunele in care acesta a avut valorile cele mai ridicate (peste 10) sunt: Altina: 31.8; Merghindeal: 18.5; Cristian: 18.4; Sura Mica: 18.1; Poplaca: 16.5; Sura Mare: 16.0; Chirpar: 11.5; Selimbar: 10.8; Nocrich: 10.5. Exista insa comune care au inregistrat solduri migratorii negative foarte mari: Pauca: -18.9, Raul Sadului: -15.9; Tilisca: -13.3; Poiana Sibiului: -12.7; Valea Viilor: -10.6.

In ceea ce priveste mediul urban, doar orasele Cisnadie, Copsa Mica si Talmaciu au avut un sold migratoriu pozitiv.


Resursele umane


Sanatatea

Starea de sanatate a unei populatii poate fi surprinsa prin indicatori precum speranta de viata la nastere, rata mortalitatii infantile, numarul cazurilor de imbolnaviri.

Speranta de viata la nastere exprima numarul mediu de ani pe care i-ar putea trai un individ in conditiile in care mortalitatea ar avea intensitatea anului de referinta. Speranta de viata la nastere este un indicator atat al starii de sanatate cat si al dezvoltarii unei populatii.


Speranta de viata la nastere 1997-1999


total

femei

barbati

Romania




Centru




Sibiu




Sursa datelor: Raportul National al Dezvoltarii Umane Romania, 2000


Asa cum releva datele prezentate in tabelul de mai sus, speranta de viata la nastere a populatiei Judetul Sibiu este usor mai mare decat media nationala. Totodata, valorile sperantei de viata la nastere sunt mai ridicate decat cele inregistrate la nivel national atat pentru barbati cat si pentru femei, ceea ce inseamna ca starea de sanatate a populatiei Judetului Sibiu este mai buna decat media pe tara.

Rata mortalitatii infantile sau frecventa deceselor sub 1 an raportata la totalul nascutilor vii dintr-o perioada determinata este un alt indicator care reflecta gradul de dezvoltare al unei populatii. Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai jos, rata mortalitatii infantile la nivelul Judetului Sibiu a scazut in 2001 comparativ cu 1999, de la 16.3 la 15.4.


Rata mortalitatii infantile (la 1000 de nasteri)




Romania



Centru



Sibiu



Sursa datelor: Raportul National al Dezvoltarii Umane Romania, 2000


Atat in anul 1999 cat si in 2001 mortalitatea infantila a avut valori mai scazute decat media nationala ea pastrandu-se insa aproape de nivelul inregistrat la nivel de regiune.

Referitor la numarul de cazuri de infectii si boli parazitare, cele existente la nivelul Judetului Sibiu sunt aproape duble fata de cele de la nivel national. Cazurile de TBC sunt insa mult mai putin numeroase. Trebuie mentionat ca regiunea Centru are cea mai mica rata a cazurilor noi de TBC. Se poate afirma ca la nivelul Judetului Sibiu populatia are un nivel mai ridicat al calitatii vietii decat media pe regiune, stiut fiind faptul ca aceste cazuri de imbolnaviri au o frecventa ridicata in mediile sarace.



Romania

Centru

Sibiu

Cazuri noi de infectii si boli parazitare (la 100 000 loc.)




Cazuri de TBC (la 100 000 de loc.)




Populatie per doctor (1998)




Populatie per cadru sanitar mediu (1998)




Consultatii medicale per locuitor in clinici locale




Sursa datelor: Raportul National al Dezvoltarii Umane Romania, 2000

In ceea ce priveste dotarea serviciilor medicale, comparand principalii indicatori de sanatate (paturi in spitale la 1000 de locuitori, medici la 1000 de locuitori si personalul sanitar mediu ce revine la 1000 de locuitori) se observa ca valorile inregistrate la nivel de judet desi usor mai ridicate sunt foarte apropiate de cele de la nivel regional si national.



Romania

Centru

Sibiu

Paturi in spitale




la 1000 de loc




Medici




la 1000 de loc




Personal sanitar mediu




la 1000 de loc




Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001


In anul 2001 in Judetul Sibiu, functionau 10 spitale, 6 dispensare, 12 crese, 9 policlinici, 137 de cabinete medicale, 105 cabinete stomatologice, 95 de farmacii dintre care 85 private. Serviciile medicale erau asigurate de 969 de medici (dintre care 920 in sectorul public), 217 stomatologi (dintre care 122 in sectorul pulic), 192 farmacisti (dintre care 37 in sectorul public), 2345 cadre sanitare medii (dintre care 2235 in sectorul public).


Cadrele medico-sanitare din Judetul Sibiu


sector public

sector privat

total

medici




stomatologi




farmacisti




personal mediu




Sursa datelor: INS, Fisa localitatii, 2001


Distributia teritoriala a spitalelor arata ca acestea sunt concentrate in orase, astfel:


Distributia teritoriala a spitalelor


Spitale

Numar de paturi in spitale




Municipiul Sibiu



Municipiul Medias



Oras Agnita



Oras Avrig



Oras Cisnadie



Sursa datelor: INS, Fisa localitatii, 2001



Educatia

Rata totala a inscrierilor la toate nivelurile de invatamant in anul scolar 1998-1999 a avut valori mai ridicate decat media nationala si regionala. Totusi, pentru populatia scolara din ciclul primar si gimnazial rata inscrierilor desi mai mare decat media pe regiune s-a mentinut sub media pe tara. In schimb insa, la nivelul invatamantului liceal, rata inscrierilor in Judetul Sibiu a fost mai ridicata: 74.2% comparativ cu 67.8%. In ceea ce priveste rata absolvirii liceului, media pe judet este de 100.1%, valoare ce depaseste atat media pe regiune cat si media la nivel national.

Referitor la numarul de elevi ce revine unui profesor, se observa ca la nivelul anului scolar 1998-1999, cu exceptia invatamantului primar, unde media inregistrata in Judetul Sibiu este mai mare decat media nationala, pentru celelalte niveluri de invatamant aceasta se mentine sub valoarea mediei pe tara.


Indicatori ai dezvoltarii invatamantului


Romania

Centru

Sibiu

Rata totala a inscrierilor anul scolar 1998-1999 (%)

toate nivelurile de invatamant




ciclul primar si gimnazial




liceu/scoala profesionala




Rata absolvirii liceului/scolii profesionale




Numarul elevilor per profesor 1998-1999

scoala primara




scoala gimnaziala




liceu/scoala profesionala




Sursa datelor: Raportul National al Dezvoltarii Umane Romania,    2000


Dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos, in anul scolar 2001-2002 functionau in Judetul Sibiu, 220 gradinite, 204 scoli de invatamant primar si gimnazial, 3 scoli profesionale, 3 scoli postliceale si tehnice, 36 licee, 4 centre de invaatamant superior.


Unitati de invatamant    in anul scolar 2001-2002

N

gradinite de copii


scoli din invatamantul primar si gimnazial


- dintre care scoli speciale


scoli profesionale, complementare sau de ucenici


scoli postliceale si tehnice de maistri


licee


institute de invatamant universitar


Sursa datelor: INS, Fisa localitatii


Populatia scolara din invatamantul de toate gradele era de 102.521 elevi distribuiti astfel:




Distributia teritoriala a liceelor si grupurilor scolare este prezentata in tabelul de mai jos. Dupa cum se poate observa majoritatea unitatilor de invatamant secundar se gasesc in urban.


Distributia teritoriala a liceelor in anul scolar 2001- 2002

Municipiul Sibiu


Municipiul Medias


Oras Agnita


Oras Avrig


Oras Cisnadie


Oras Copsa Mica


Oras Dumbraveni


Oras Ocna Sibiului


Oras Talmaciu


Oras Miercurea Sibiului


Oras Saliste


Sursa datelor: INS, Fisa localitatii


Personalul didactic era format din 883 cadre in invatamantul prescolar, 3331 profesori in invatamantul primar si gimnazial (dintre care 2162 in invatamantul gimnazial), 1506 profesori in invatamantul liceal, 87 profesori in invatamantul profesional si de ucenici, 61 profesori in invatamantul postliceal si tehnic si 723 profesori in invatamantul superior.   



Personalul didactic

invatamantul prescolar


invatamantul primar si gimnazial


- dintre care in invatamantul gimnazial


invatamantul liceal


invatamantul profesional si de ucenici


invatamantul postliceal si tehnic de maistri


invatamantul superior


Sursa datelor: INS, Fisa localitatii

Forta de munca

In anul 2001 numarul mediu de salariati din Judetul Sibiu a fost de 113.109 reprezentand aproximativ 25% din totalul populatiei. Dupa cum se poate observa si din graficul de mai jos, numarul de salariati a inregistrat o scadere continua din 1994, cand valoarea acestuia era de 143.709. Astfel, daca fata de 1994, numarul de salariati a scazut in 1995 cu numai 3.3%, in 2001 acesta s-a redus cu 21.3%. In perioada 2000-2001 numarul mediu de salariati a ramas aproape constant.



Sursa datelor: INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2003


Buna dezvoltare a serviciilor de sanatate, analiza principalilor indicatori ai dotarii serviciilor medicale evidentiind ca mediile inregistrate la nivelul Judetului Sibiu sunt mai mari decat mediile de la nivel national si regional atat in ceea ce priveste numarul de paturi la 1000 de locuitori cat si in ceea ce priveste numarul medicilor si al cadrelor sanitare medii la 1000 de locuitori. Acest fapt a facut ca speranta de viata sa aiba valori mai ridicate comparativ cu mediile la nivel de tara si de regiune. De asemenea, numarul cazurilor de mortalitate infantila precum si incidenta cazurilor de imbolnavire cu TBC sunt mult mai scazute in Judetul Sibiu.


Un nivel educational mai mare, rata totala a inscrierilor la toate nivelurile de invatamant depasind ratele inregistrate la nivel national si regional (67.3% comparativ cu 63.9% respective 61.8%). Aceasta este si situatia ratei absolvirii liceului, unde din nou Judetul Sibiu inregistreaza valori mai ridicate (100.1% spre deosebire de 95.9% respective 98.6%).



Rata somajului in Judetul Sibiu este, spre deosebire de situatia inregistrata la nivel national, usor mai scazuta atat in cazul femeilor cat si in cazul barbatilor. In 2001 rata somajului avea valoarea de 8.3% iar pentru femei de 7.4%.



Scaderea numarului populatiei, in ultimii 10 ani volumul populatiei Judetului Sibiu micsorandu-se cu aproximativ 7%. Cele mai importante scaderi ale numarului populatiei s-au inregistrat in comunele din estul judetului (Ludos, Pauca, Loamnes, Micasasa, Poiana Sibiului, Apolodul de Jos). Aceasta zona se confrunta si cu o rata a natalitatii destul de scazuta desi media la nivel de judet este usor mai mare decat media pe tara si pe regiune. Multe dintre aceste localitati sunt afectate si de o rata a mortalitatii ridicata ceea ce face ca sporul natural sa inregistreze valori negative. Este vorba in special de comunele Ludos, Apolodul de Jos, Loamnes, Micasasa, si orasul Saliste. Migratia in aceasta zona este o alta problema sociala, soldurile migratorii inregistrand valori negative extrem de mari, in special in Pauca, Tilisca si Poiana Sibiului. In plus, populatia este mai feminizata in aceasta zona, ponderea populatiei de sex feminine in multe dintre aceste localitati depasind ponderea medie.





Imbatranirea demografica a populatiei, ponderea populatiei varstnice crescand in anul 2000 de la 14.3%, valoarea inregistrata in 1992, la 16.3% in timp ce populatia tanara a scazut de la 24.4% la 19.2%.


Scaderea numarului mediu de salariati, din 1994 si pana in anul 2001 numarul acestora reducandu-se cu aproximativ 20%. Astfel, daca in 1994 numarul mediu de salariati era de 143 709 in 2001 a ajuns la 113 109.





loading...











Document Info


Accesari: 3108
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )