Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













MATERIALE PLASTICE

diverse



loading...











ALTE DOCUMENTE

Narayana
Municipiul Vaslui va avea "Centru de resurse pentru afaceri"
BATRANETE
ffj-anIII-semI-estetica
Executive Summary
Miscarea Moderna
Ultimul om de pe pamant
Religiile indigene
CERCETAREA STIINTIFICA


MATERIALE PLASTICE

Controlul de calitate al peliculelor

Peliculele formate dupa uscare prezinta caracteristici specifice, functie de natura componentelor pe care le contine si care determina domeniile de aplicare ale tipului respectiv de acoperire cu material peliculogen. Pentru aceste pelicule se efectueaza o serie de determinari si anume:

· determinarea gradului de uscare al peliculei STAS 2875 - 75 (conform caruia sunt sapte grade de uscare);

· determinarea luciului STAS 10157 - 75;

· determinarea aderentei peliculei (onform STAS 3661 - 65), care este cea mai importanta caracteristica a acoperirii;

· determinarea elasticitatii peliculei, STAS 3046 - 68;

· determinarea flexibilitatii, STAS 2312 -68 si altele.

VI.2.6.3. Defecte posibile la aplicarea materialelor peliculogene

In cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile prescrise apar o serie de defecte care pot constitui surse de litigii. In tabelul 3 sunt prezentate o serie de defecte si posibilitatile de remediere. Marea varietate a cauzelor generatoare de defecte impune cunoasterea amanuntita a proceselor si respectarea riguroasa a conditiilor de lucru. 

Tabel - 3 - Cauze ce pot determina aparitia unor defecte la vopsire

Procedeu de aplicare

Defect

Cauze

Vopsirea cu

 Pensula

Vopseaua nu are capacitate de intindere

- temp. mediului prea mica

- utilizarea unui diluant                         nepotrivit

Slaba capacitate de egalizare

(urmele de pensula nu dispar)

- consistenta mare a vopselei

-suprafata suportului prega-tita necorespunzator

- umiditate mare a suprafetei

- temp. scazuta din vopsitorie

Aderenta necorespunzatoare  

- urme apa in pensula

- utilizare de diluanti ne-potriviti                                                                        

-suportul pregatit necores-punzator

Vopsirea cu pistolul prin pulverizare

Decaparea stratului anterior

- folosirea unui produs ce contine solven 626i88g ti cu capacitate mare de dizolvare

Slaba capacitate de acoperire

- omogenizare necorespun-zatoare a vopselei

- fabricantul de vopsea a utilizat pigmenti cu o slaba capacitate de acoperire sau vopseaua este diluata si aplicata in strat subtire

Aspect sub forma de pânza de paianjen

- neconcordanta între vola-tilitatea diluantului si a solventului

- temp. mediului prea mare

Pelicula se exfoliaza               

- suprafata prezinta urme de grasimi, zgura, umezeala.

         Ambalarea produselor peliculogene finite se face în cutii metalice de anumite capacitati, bidoane sau butoaie confectionate din metal sau materiale plastice, în containere sau autocisterne metalice, functie de destinatie. Din anul 2001, conform H.G. nr. 530/7.06.2001 (M. Of. nr.327/18.06.2001), trebuie aplicata preambalarea produselor în functie de masa sau volum în recipienti de capacitate prestabilita. Astfel, dupa cum se poate observa si din standarde, ambalarea se face în recipienti metalici de 750 ml, 4 l, 20 l sau în ambalajul clientului.

         Ambalajele trebuie închise etans pentru a fi asigurata calitatea si integritatea materialelor peliculogene în timpul transportului si depozitarii.

         In general, vopselele, lacurile, gudroanele, colorantii, cernelurile, rasinile, plastifiantii, cleiurile  conduc la deseuri periculoase. Acestea sunt cuprinse în Anexa Nr 1C din Ordonanta de Urgenta nr 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor.

         In România clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a preparatelor chimice periculoase este aprobata prin Legea nr. 45/18.07.2001 [106].

         Ambalajele sunt marcate cu semne pentru produse inflamabile si nocive

         In cazul materialelor plastice STAS 12432-86 Materiale plastice. Evaluarea efectelor îmbatrânirii naturale si artificiale.

STAS 12471-86 Materiale plastice. Poletilena. Metode de determinare a stabilitatii la degradarea termooxidativa. STAS 6642-72 Materiale plastice. Incercarea la tractiune.

         In cazul produselor din materiale plastice standardul roman SR ISO 11469/1998 prezinta urmatoarele reguli privind marcare, dupa cum urmeaza:

¨      produse monocomponente: acrilonitril (AN), stiren (S), poli(clorura de vinil) (PVC) - se utilizeaza abrevierile corespunzatoare;

¨      amestecuri de polimeri sau aliaje: acrilonitril/butadiena/stiren si policarbonat: 

      >ABS + PC <

¨      compozitii sarjate sau armate: polipropilena cu 30 % pulbere minerala;

     > PP - MD30 <

     poliamida 6,6 cu amestec 15 % pulbere minerala si 25 % fibre de sticla;

     > PA 66 - (GF25 + MD15) <

¨      produse multicomponente: strat de poli(clorura de vinil) pe o spuma de poliuretan care contine o insertie de acrilonitril/butadiena/stiren:

> PVC, PUR, ABS <

Un alt standard STAS 2366-69 Coloranti si pigmenti organici. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare, depozitare si transport.dupa cum ne arata si titlul ne da informatii privitoare la toate aceste etape în cazul colorantilor si pigmentilor.

Marfuri din sticla

Defecte posibile

         Defectele aparute în masa de sticla au influenta asupra întregii productii ce se obtine dintr-un cuptor [ ] Luciana Cristea, Angela Repanovici, Studiul materialelor optice Partea I-a, Ed.Univ.Transilvania Brasov, 1999   Defectele constau din incluziuni gazoase, incluziuni de sticla în sticla si incluziuni cristaline. Incluziunile de sticla se pot prezenta sub forma de striuri fine (Fig.   ), vine datorita neomogenitatii (Fig.  ),  valuri sau picaturi.

Fig.   Incluziuni sub forma de ate     Fig. Incluziuni sub forma de vine

         Prezenta incluziunilor de sticla în sticla poate fi datorata neomogenitatii amestecului de materii prime, prezentei granulelor de cuart de dimensiuni mai mari care se dizolva lent sau portiuni care au stationat în coltul bazinului si care reintra în circuit. Fragmentele de refractare de dimensiuni mari care se dizolva greu pot da si incluziunile cristaline cu forme si dimensiuni diferite (Fig.     ):

                                Figura 2.50                              Fig 2.51

            Fig. 2.52                                     Fig 2. 53

         O serie de standarde STAS 2572-76, Articole de menaj din sticla calcosodica, suflate.Conditii tehnice generale de calitate STAS 5993-89 Sticla si produse de sticla.  Terminologia defectelor cuprind numarul de defecte admise, reguli pentru verificarea calitatii, tipurile de defecte (de topire, de fasonare, de recoacere si calire, de prelucrare ulterioara a produselor, defecte care apar în timpul manipularii, depozitarii si transportului.)

Tabel - Defecte  de aspect ale sticlei si a produselor din sticla

Defecte de topire

Termen

Definitie

Ate

Incluziuni filiforme de sticla cu aspectul unor dungi fine, pe suprafata sau în masa sticlei.

Crusta

Spuma alcalina care contine incluziuni microscopice solide provenite din componenti insufficient topiti

Musculita

Incluziune gazoasa cu dimensiunea maxima pâna la 0,35 mm

Defecte de fasonare

Termen

Definitie

Bavura

Proeminenta formata la presare prin patrunderea masei de sticla prin îmbinarile formei metalice (de obicei la marginea inferioara sau la fundul produsului

Canelura

Urma imprimata pe suprafata produsului de catre impuritati mecanice provenite din forme sau de catre zonele arse din interiorul formei

Defecte care apar la prelucrarea ulterioara a produselor

Termen

Definitie

Décor cu basici

Sinonim:Décor fiert

Aparitia de cratere mici si dese de culoare mai inchisa, pe suprafata decorata, datorita nerespectarii diagramei de ardere sau a degajarii de substante organice

Dinte

Tesitura în grosimea sticlei

Matisare

Portiune lipsita de luciu

Defecte care apar în timpul manipularii, depozitarii si transportului

Termen

Definitie

Corodare

Atac chimic al suprafetei sticlei sub actiunea agentilor atmosferici cu aparitia de fisuri sau crapaturi fine

Solarizare

Modificarea culorii produselor sub influenta radiatiilor solare sau a altor radiatii

SR 13443:1999 Deseuri de sticla din articole de menaj-ambalaj. Conditii tehnice de calitate stabileste conditiile tehnice de calitate ale deseurilor de sticla, sub forma de cioburi, provenite de la producatorii de sticla si de la centrele de achizitii, în vederea reutilizarii acestora.

Marfuri din ceramica

         Studiul sortimentului acestor produse se face prin analiza organoleptica si prin utilizarea instrumentelor simple de masurat

VIII.  MARFURI METALICE

   1. Semifabricate metalice, caracteristici de calitate

   2. Expertiza marfurilor metalice

IX.  MARFURI ELECTRICE SI ELECTRONICE

    1. Expertizarea marfurilor electrice.

    2. Expertizarea  marfurilor electronice

 12

          Dezvoltarea fara precedent a chimiei a condus la realizarea pietrelor sintetice. Au fost obtinute strassuri, rubine artificiale, imitatii de chihlimbar etc.atât de  asemanatoare celor originale încât  falsificarea pietrelor pretioase a devenit o practica curenta. .Falsurile de chihlimbar, topaz, ametist, corindon nu mai sunt o noutate. Chiar si diamantele se falsifica, prin înlocuirea lor cu strassuri (cristale pure realizate de chimistul J. Strasser), cu zirconiu sau safir alb. Zirconiul poate fi confundat de cei neavizati cu diamantul, dar acesta  este numai o piatra semipretioasa (prezinta 7.5 pe scara Mohs).

         Metodele de recunoastere a falsurilor (organoleptic sau prin metode de laborator) presupun examinarea tuturor caracteristicilor acestor pietre pretioase.

         Culoarea - determina, de regula, valoarea pietrei pretioase. Intensitatea culorii este, de asemenea, foarte importanta în aprecierea valorii si este  codificata cu simboluri (VP - foarte palida, P - palida, ML - usor deschisa, M - medie, MD - usor întunecata, D - întunecata, VD - foarte închisa).

         Pleocroismul - fenomen prin care are loc o modificare aparenta a culorii pietrelor, observabila când este privita din diferite directii. Fenomenul de dicroism presupune aparitia a doua culori, în functie de unghiul de privire. O alta proprietate a pietrelor pretioase de a-si modifica culoarea când sunt privite la lumina provenita din surse diferite, poarta denumirea de fotocroism.

         Luminiscenta -fenomen prin care lumina înmagazinata de catre unele pietre pretioase prin mentinere la soare este, apoi, emisa la întuneric.

         Marimea - este direct proportionala cu valoarea lor, dar si pietrele mici devin pretioase prin prelucrare (taiere, slefuire, gravare, sculptare) când se elimina o serie de mici defecte. Termenul de carat are, în acest caz, o semnificatie diferita fata de cel utilizat la metale pretioase si reprezinta o corelatie între piatra pretioasa si greutatea acesteia (1 ct = 200 mg).

         Aspectul - este determinat de combinarea unor minerale în momentul cristalizarii (Lapis lazuli, piatra de cuart rutilat).

         Asterismul - este un efect optic (stelute) ce apare, mai ales, în cazul cuartului.

         Luciul - este datorat reflexiei si difuziei luminii. Pot exista diferite tipuri de luciu: adamantin, gras, metalic, matasos, mat.

 

Verificarea calitatii pietrelor pretioase

         Calitatea pietrelor pretioase este determinata de patru factori denumiti cei 4 C (modul de slefuire, culoarea, claritatea si numarul de carate).

         Modul de slefuire este dependent de forma sub care este prelucrata piatra pretioasa si de acuratetea prelucrarii.

         Culoarea pietrelor pretioase si semipretiose este determinata de compozitia chimica. Exista mai multe scari folosite în aprecierea culorii (la diamante sunt 23 clase de culoare). Caracteristic pietrelor pretioase transparente este si claritatea, ce presupune ca nu trebuie sa existe incluziuni majore care sa afecteze stralucirea si scânteierile. In scara G.I.A. (Gemological Institute of America) exista 11 clase si subclase de claritate:

Ř      clasa F (Flawless - fara defecte);

Ř      clasa IF (Internally Flawless - fara defecte interne);

Ř      clasa VVS (Very Very Slight Included - foarte foarte mici incluziuni) divizata în doua subclase;

Ř      clasa VS (Very Slight Included - foarte mici incluziuni) divizata în doua subclase ;

Ř      clasa SI Slightly Included - mici incluziuni) cu doua subclase;

Ř      clasa I (Included - cu incluziuni) ce prezinta  trei subclase.

Fig. 17 - Variante de slefuire a pietrelor pretioase si semipretioase

         Expertizarea obiectelor din metale pretioase presupune identificarea metalului si puritatea acestuia. Depistarea puritatii se realizeaza prin diverse procedee: microscopic, spectrofotometria de absorbtie atomica, difractia cu raze X sau procedeul chimic.

Verificarea calitatii marfurilor metalice

         Verificarea marfurilor metalice se face o data cu receptia acestora. Aceasta presupune verificarea documentelor de însotire si a valorilor caracteristicilor specificate conform STAS-urilor, normelor interne, caiete de sarcini, contracte. Toate verificarile se fac pentru a preveni comercializarea marfurilor necorespunzatoare calitativ care ar putea periclita siguranta consumatorului. Tinând seama ca între marfurile certificate sau omologate si cele contrafacute nu pot fi facute, de cele mai multe ori, deosebiri, se considera ca solutia ideala de diferentiere ar fi etichetarea corespunzatoare. Mai grav este faptul ca multe din marfurile existente pe piata (cazul pieselor de schimb pentru automobile), chiar daca acestea beneficiaza de omologare RAR, nu îndeplinesc conditiile din standardele de calitate ale produselor originale.  In acest sens s-a emis HG 1219/2000 privind masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto, completata cu ordinul 1006/2001 privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor sau pieselor de schimb si materialelor utilizate la vehiculele rutiere.

Marfuri metalice

STAS 10549-76 Protectia utilajelor contra coroziunii

STAS 12390-85 Pulberi metalice. Tipuri si conditii tehnice de calitate

N. Bâlba, A.Vasile, M.Alexandroaiei Lucrari practicesi calcule tehnico-economice la ul de Tehnologie Industriala si Calitatea Produselor.

STAS 9016-81 Acoperiri metalice. Determinarea rezistentei la coroziune.

STAS 10543-86 Acoperiri metalice cu staniu. Conditii de calitate

STAS 8260-82 Acoperiri metalice. Determinarea grosimii stratului de staniu prin metoda dizolvarii chimice.

STAS 6854-90 Acoperiri metalice. Determinarea grosimii stratului prin metoda cu picaturi.

STAS 6973-90 Determinarea porozitatii acoperirilor electrochimice pe otel.

Determinarea titlului obiectelor si bijuteriilor din metale pretioase

STAS 2901-91  Determinarea continutului de aur si argint

STAS   8907-3-81 Determinarea continutului de aur.

STAS  3321-88 Argint fin : calitati si metode de analiza.

         Titlul reprezinta continutul de metal pretios  dintr-un aliaj, exprimat în promile.

         Pentru aur pot fi urmatoarele titluri: 375 o/oo, 500 o/oo,  583 o/oo,   750 o/oo,   850 o/oo,   900 o/oo,   958 o/oo.

         Pentru argint: 750 o/oo, 800 o/oo, 875 o/oo, 916 o/oo.

         Continutul în aur poate fi exprimat si prin intermediul caratului (numarul de carate reprezinta numarul partilor de aur din 24 parti de aliaj).

 Titlul = (numarul de carate x 1000) / 24

Nr carate = (titlu x 24) / 1000

I. Care este cantitatea de aur pur continuta într-un obiect de 14 carate, având masa de 10 g ?

m aur pur = (14 / 24) x10 = 5,83 g

II Care este titlul  unui obiect de aur de 14 carate ?

Titlul = (14 x1000)/24 = 583

III. Un obiect din aur contine  850 o/oo . Câte carate are obiectul?

Nr carate = (850 x 24) / 1000 = 20,4

     Un obiect din aur contine 958 o/oo. Câte carate are obiectul?

Nr carate = (958 x 24) / 1000 = 22,99 = 23


     DEZVOLTAREA INDUSTRIEI - FACTOR DETERMINANT DE POLUARE

    1 Expertize privind poluarea mediului ambiant.

 13

P O L U A R E A

1.Protectia mediului

         Protectia mediului înconjurator reprezinta o prioritate esentiala a întregii omeniri. [127-135]. In conditiile economiei moderne, trebuie sa existe o conditionare reciproca între prosperitatea economica si protectia mediului si aceasta din simplul motiv ca, din nefericire, natura nu poate absorbi si recicla toate produsele reziduale existente, multe dintre ele dovedindu-se rezistente la descompunerea naturala. Nu numai produsele ci si serviciile au un impact major asupra mediului înconjurator. Operatorii din turism si clientii trebuie sa învete împreuna sa promoveze un turism responsabil d.p.d.v. social si al mediului înconjurator.

         Studiile medicale arata ca este afectata grav sanatatea populatiei ca urmare a acumularii continue a poluantilor (amplificare biologica) si ca aplicarea tehnologiilor ecologice si a agriculturii ecologice ar fi solutia ideala pentru rezolvarea problemelor existente. Astfel, studiile existente arata ca o serie de compusi organici proveniti din zacamintele de carbuni inferiori prezenti în apa potabila, afecteaza grav sanatatea populatiei. De  asemenea, alte substante chimice altereaza capacitatea de reproducere si induce raspunsuri imunologice neadecvate, anomalii de metabolism si comportament.

         Toleranta la diferite substante este diferita de la o specie la alta si chiar în cadrul aceleasi specii. Din acest motiv, se poate  stabili pentru fiecare caz în parte, un domeniu de toleranta si un prag de toxicitate. Trebuie subliniat ca, uneori, efectul nociv al unui poluant poate fi marit printr-un fenomen sinergic (actiunea nociva a unei substante  este accentuata de prezenta alteia) sau alteori, pot sa apara fenomene de antagonism între poluanti (când o substanta  devine mai putin toxica în sol, în prezenta alteia) [134].

         Inca din anul 1970 înfiintarea Agentiei pentru protectia mediului (Environmental protection Agency), prima agentie guvernamentala (din SUA) responsabila de protectia pamântului, aerului si apei, a fost un raspuns în vederea combaterii efectelor nefaste asupra oamenilor si a mediului, ale materialelor si substantelor periculoase (corozive, toxice, inflamabile). Ingineria genetica care aduce, de altfel, beneficii deosebite omenirii (teste medicale, vaccinuri, produse îmbunatatite, tratamente) poate conduce însa, si la situatii neprevazute în cazul în care tehnologiile nu sunt controlate corespunzator. Din acest motiv, legislatia europeana si organizatiile nou înfiintate  (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) sau ONU prin programul UNEP, Agentia Europeana de Mediu (EEA)) au în vedere protectia mediului înconjurator si gestionarea datelor privind implementarea legilor mediului, în scopul evitarii  dezastrelor ecologice. In România legea mediului, aprobata în 1995 (legea 137), presupune adoptarea a 17 legi sectoriale referitoare la activitati cu risc ridicat pentru mediu. Sistemul national de monitorizare integrata a factorilor de mediu,  coordonat de Agentia nationala pentru Protectia mediului (ANPM) (conform HG 1626/23.12.2003), fundamenteaza tehnic politicile, stategiile si planurile de actiune în domeniul protectiei mediului, si are la baza conceptul privind "dezvoltarea durabila". Toate acestea sunt rezultatul politicilor de aparare a mediului înconjurator, urmare a primei Conferinte mondiale asupra mediului de la Stockolm din 1972.

         Experienta lumii industrializate occidentale a demonstrat ca nu au ramas fara ecou Programele ONU asupra mediului, Conferinta de la Rio de Janeiro, Apelul de la Hanovra al Liderilor Municipali Europeni, si ca se pot obtine productii sporite concomitent cu reducerea poluarii.

2. Conceptul de poluare

         Toate actiunile care au drept urmare ruperea echilibrului ecologic ce pot aduce daune sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor, pagube economice nationale sau mondiale prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati, prin activitati umane, înseamna poluare (poluo, polluere = a murdari, a profana).

         Poluarea constituie procesul de deteriorare a unor echilibre din ecosfera prin modificarea pâna la valori toxice a concentratiilor unor factori de mediu existenti sau nou creati.

         Poluantul este acel agent, acea substanta chimica si acel organism care se gaseste în mediul înconjurator într-o cantitate ce depaseste limitele oricarei actiuni umane dorite.

         Gravitatea fenomenului de poluare rezida din faptul ca agentii de poluare ai mediului ambiant au o actiune cumulativa. Datorita ciclurilor naturale, prezenta unor substante într-unul din ecosisteme face ca, în final, acestea sa fie regasite în toate celelalte. Mediul înconjurator poate fi afectat ireversibil, în special, din cauza industriilor, a transportului, de functionarea marilor termocentrale.

         Alaturi de binefacerile economice de necontestat (cresterea standardului de viata, productia de masa a unor bunuri, cresterea productivitatii muncii în industrie si agricultura, cresterea duratei medii a vietii) societatile puternic industrializate au creat probleme deosebit de grave ce au condus la adâncirea diferentelor dintre oameni, precum si dintre tarile dezvoltate si cele în  de dezvoltare. Imbunatatirea calitatii vietii este umbrita de deteriorarea ambiantei umane prin epuizarea resurselor naturale, efectul de sera, schimbari climatice, deteriorarea stratului de ozon din stratosfera, desertificarea etc.

        

 3. Tipuri de poluare si principalii

agenti de poluare

XI.3.1. Tipuri de poluare

        

         Poluarea este o consecinta a activitatii umane si este determinata  de factori fizici, chimici si biologici.

         Poluarea fizica - poluare datorata substantelor radioactive. Dar poate fi si poluare termica sau datorata substantelor insolubile plutitoare sau sedimentabile, poluare  sonora;

         Poluarea chimica -  datorata derivatilor carbonului, pesticidelor, metalelor grele, derivati ai azotului, sulfului, cianuri, acizi minerali sau organici, coloranti, pigmenti, grasimi, compusi fenolici;

         Poluarea biologica - contaminarea microbiologica a mediilor inhalate si ingerate (bacterii si virusuri), modificari ale biocenozelor prin invazii de specii animale si vegetale.

        Termenul de poluare se utilizeaza si în alte cazuri:

        Poluarea agro-zootehnica - datorata reziduurilor animale, produsilor de eroziune ai solurilor, îngrasamintelor naturale sau sintetice, ierbicidelor, pesticidelor, precum si ai unor biostimulatori sau antibiotice

         Poluarea menajera - dependenta de numarul populatiei.

         Poluarea estetica - reprezinta degradarea locurilor prin urbanizare necivilizata sau sistematizare impropriu conceputa, amplasarea de industrii în biotipuri virgine sau putin modificate.

3.2. Agenti de poluare

         Agentii de poluare afecteaza grav mediul înconjurator prin actiunea lor cumulativa. Din cauza industriilor, a transportului, datorita functionarii marilor termocentrale poluarea ramâne una din problemele cele mai actuale.

3.2.1. Poluarea aerului

         Aerul este cel mai putin afectat, direct, de agentii de poluare (fata de apa sau sol) datorita miscarilor continue ale maselor de aer de la suprafata solului. Transportul poluantilor în straturile superioare ale atmosferei poate aduce, însa, grave prejudicii stratului de ozon (datorata halogenilor si derivatilor). Materialele pentru constructii sunt puternic poluante datorita industriei cimentului, de exemplu, unde au loc pierderi în atmosfera, de pâna la 25 % din totalul materiei prime utilizate, în cazul prelucrarii prin procedeul uscat, pierderi ce se reduc la jumatate, în cazul procedeului umed.

         Cele mai importante surse de poluare provin din industria de obtinere a fontelor si otelurilor, de la cocserii, fabrici de hârtie, sticla si fibre de sticla.

          Traficul rutier polueaza chimic si sonor. Prin utilizarea benzinei clasice fiecare automobil elimina în aer cantitati însemnate de plumb. De aceea motoarele si echipamentele mijloacelor de transport trebuie sa corespunda emisiilor de noxe Euro 3. Cresterea severitatii legislatiei privind normele de emisii poluante si continutul de particule la motoarele Diesel a necesitat studii aprofundate privind combustibilii alternativi GPL (Gaze Petroliere Lichefiate) si GNC (Gaze Naturale Comprimate) [136] Decizia firmei Audi de a realiza un autoturism usor (din aluminiu) ce presupune economii de combustibili ar putea contribui, implicit, la reducerea emisiilor poluante si  are si  avantajul ca aluminiul poate fi  reciclat [ 137]. Motoarele cu ardere interna Diesel au o pondere mare (45 %) în noxele ce sunt eliminate în atmosfera si sunt responsabile cu toxicitatea datorata continutului de sulf din combustibilii utilizati [138].        

         Emisiile de metale de la termocentrale sunt, uneori, vizibile, deoarece coloreaza fumul rezultat prin arderea carbunilor în cazul în care contin fier (culoare roscata), aluminiu (cenusie), sau mangan (bruna). Centralele hidroelectrice sunt poluante prin faptul ca produc modificari severe ale regimului pluviometric, ale faunei si florei si afecteaza stabilitatea solului [139].

         Procentul de bioxid de carbon a crescut simtitor ca urmare a consumului tot mai mare de combustibili fosili si ca urmare a defrisarii padurilor.

         Arderea combustibililor în scopuri casnice este o alta sursa generatoare de fum si cenusa, si, respectiv, de poluare.

         Industria chimica reprezinta o sursa însemnata de poluare a atmosferei prin evacuarea unui numar mare de compusi rezultati în urma reactiilor secundare din ciclul tehnologic sau în timpul avariilor. O serie de reactii se produc chiar în atmosfera (sensul acestora este de stabilizare a poluantilor) dar uneori se formeaza si produsi intermediari mult mai toxici decât cei emisi initial.   

           

3.2.2. Poluarea solului

         Cu toate ca reprezinta unul din componentele importante ale biosferei, solul a fost supus în mod nerational diferitelor solicitari si din acest motiv, an de an, sunt dezafectate suprafete tot mai intinse. In prezent, agricultura a devenit intensiva, cu o specializare crescuta a fermelor. Rentabilitatea obtinuta pe termen scurt este umbrita de efectele grave asupra sanatatii oamenilor (îngrasaminte chimice, pesticide), poluarea agricola datorata cresterii intensive a animalelor, tasarea si eroziunea solului sau degradarea peisajului si a habitatului speciilor salbatice.

         Poluarea prin irigare sau drenare necorespunzatoare, extinderea nerationala a urbanizarii si  a platformelor industriale, precum si poluarea prin eroziune sunt câteva dintre problemele majore ale poluarii solului.

         Se apreciaza ca prin eroziune se pierd anual suprafete însemnate. Poluarea prin irigare cu ape alcaline, drenarea sau suprapasunarea, depozitarea necontrolata a dejectiilor animaliare conduc la compactarea solului a carui ameliorare este, ulterior, foarte dificila.

         Poluarea directa, fizico-chimica si microbiologica are, de asemenea,  efecte nedorite asupra solului. Deseurile si reziduurile menajere ocupa mari suprafete care sunt, astfel, excluse din circuitul agricol.

         Pesticidele utilizate frecvent în agricultura moderna au  consecinte nebanuite, datorita folosirii lor timp îndelungat. Reziduurile acestor substante chimice apar în alimente si sunt un pericol pentru sanatatea oamenilor ca urmare a acumularii lor continue [140]. Efectul de propagare declansat prin poluarea solului este denumit amplificare biologica.

         Agricultura ecologica ar fi idealul pentru rezolvarea multora dintre problemele existente. In exploatatiile agricole, sistemele de asolamente reprezinta o solutie stiintifica pentru conservarea solului, combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor, pentru folosirea optima a rezervelor nutritive din sol.

Metode de analiza a calitatii unor substante din sol

Determinarea pesticidelor

3.2.3. Poluarea apei

         Apa reprezinta factorul esential al existentei vietii si a dezvoltarii oricarei ramuri industriale. Resursele de apa au caracter limitat cu toate ca aceasta acopera mai mult de 70 % din suprafata globului, ca urmare a faptului ca cca. 97 % este apa sarata.

       "Apa nu este un produs comercial ci este un patrimoniu care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare" Directiva 60/2000 a Consiliului Europei cuprinde stategia si politica europeana în domeniul apelor.

         Apa rezultata din circuitul ocean - nori - precipitatii - uri de apa - ocean dizolva o serie de gaze (O2, H2, CO2, oxizi de azot, H2S, S02 ) si antreneaza pulberi, saruri minerale si substante organice, dizolva carbonatii si sulfatii de calciu si magneziu. Intr-adevar, analiza chimica scoate în evidenta prezenta în exces a unor substante (ioni), specifice fiecarui tip de apa:

v     apa alcalina (dicarbonati de sodiu si magneziu);

v     apa calcaroasa (contine preponderent saruri de calciu);

v     apa sulfuroasa (hidrogen sulfurat si dioxid de sulf);

v     apa feruginoasa (saruri de fier).

        Calitatea apei se apreciaza printr-un indicator numit duritate (proprietate conferita apei de dicarbonatii de calciu si magneziu care la încalzire se descompun, depunând carbonati si degajând CO2 - duritate temporara, sarurile de calciu si magneziu ale celorlalti acizi care nu precipita la fierbere imprima apei o duritate permanenta).

       Faptul ca apa naturala nu poseda calitatile cerute pentru industrie si cu atât mai mult ca apa potabila impune tratarea printr-un ansamblu de operatii pentru corectarea parametrilor, prin procedee fizice si chimice, pentru îndepartarea sarurilor de calciu si magneziu (dedurizarea), eliminarea sarurilor dizolvate (desalinizarea si deionizarea) si a gazelor dizolvate (degazarea).

         O posibilitate de dedurizare folosita frecvent datorita costurilor scazute, este tratarea cu lapte de var si soda calcinata. Laptele de var precipita carbonatii si dicarbonatii înlaturând duritatea temporara, iar soda reactioneaza cu sarurile care imprima duritatea permanenta, prin formarea unor precipitate greu solubile care se înlatura prin filtrare.

         Totusi metoda prezinta si dezavantaje datorate consumului mare de reactivi ce conduc la precipitate neutilizabile si a faptului ca apa astfel tratata prezinta un anumit grad de corozivitate, functie de cantitatile de saruri (Na2SO4 si NaCl) formate.

         Dedurizarea si deionizarea se pot realiza cu ajutorul schimbatorilor de ioni (zeoliti si permutiti) care au rolul de a retine ionii de calciu si magneziu din apa, eliberând în schimb ionii de Na+, K+, H+. Caracteristica esentiala a schimbatorilor de ioni este capacitatea regenerarii lor (prin tratare cu o solutie saturata de NaCl) ceea ce face posibila utilizarea lor în multe cicluri.

         Deionizarea apei se realizeaza prin trecerea apei acide rezultate de la filtrul cationic, prin filtrul anionic unde are loc retinerea în totalitate   a ionilor apei, obtinându-se apa demineralizata.

         In cazul obtinerii apei potabile operatiile de tratare sunt si mai laborioase, urmarind îndepartarea componentilor minerali sau organici, precum si bacteriile. Aceasta se realizeaza prin decantare, degazare, coagulare, filtrare si sterilizarea apei.

         Consumul de apa fiind semnificativ, în prezent, este cu atât mai grav faptul ca,  utilizatorii industriali raspândesc în mediul ambiant o serie de substante vatamatoare, specifice diferitelor tehnologii.

         Cu atât mai mult se urmareste ca datorita industrializarii sa nu se deverseze în lacuri sau râuri reziduuri care pot sa afecteze ecosistemul si, implicit, viata pe pamânt. Cu toate acestea râurile si chiar apele subterane contin o serie de substante periculoase datorita neglijentei celor care lucreaza în industrie sau imposibilitatii captarii tuturor acestor substante,  deoarece necesita utilizarea tehnologiilor de vârf (foarte costisitoare) de protejare a mediului.

Tabel 6 -  Consumuri specifice de apa [146]

Nr.

Crt

Utilizarea apei în diferite tehnologii

Consum apa, (litri)

1

Conditionarea aerului

760-87000 / persoana/sezon

2.

Spalare carbuni

2300-9000 / tona carbune

3.

Cocserie

14000 / tona carbune

4.

Extractia petrolului

(recuperarea secundara)

160000-2000000 / 1000 barili

5.

Hârtie obisnuita

450000 / tona hârtie

6.

Hârtie fina

800000 / tona hârtie

7.

Otelarii

70000-130000 / tona metal

         Prin compusii pe care îi poate extrage din sol sau în urma utilizarii în industrie, apa poate contine o varietate de substante care pot dauna grav sanatatii.

         O solutie avantajoasa pentru protejarea mediului ar fi recuperarea si reutilizarea deseurilor. Ideea nu este noua; înca din 1948 a fost creat BIR (Biroul International al Recuperarii si Reciclarii).  Se urmareste reducerea si diminuarea deseurilor prin reciclare si recuperare, realizarea ecosistemelor care implica aceasta reciclare si utilizare a deseurilor [133].

         Dupa cum se observa, toate actiunile trebuie sa se îndrepte spre o economie "ecologica" în care trebuie sa se aiba  în vedere limita impusa activitatii omenesti de catre factorii de mediu. Din nefericire nu exista standarde, reglementari adoptate în toate tarile si nu exista solutii general valabile pentru rezolvarea problemelor de poluare, oricare ar fi "tehnicile inteligente" utilizate in ecologie [141].

De completat cu

Formarea constiintei ecologice, avantajele industriei ecologice din

[   ] I. Stanciu, Calitatea în merceologia industriala,Ed. Printech, Bucuresti, 1999


RAPORT DE EXPERTIZA

Preambul

        

         Subsemnatul  .....cu domiciliul în Iasi, Str..., Sector ..,  localitatea..., având locul de munca la .... si expert evaluari în expertize judiciare si extrajudiciare cu carnet de expert seria ...nr.../.., eliberat de Ministerul de Justitie, numit expert în litigiul care formeaza obiectul dosarului nr.../.., în baza citatiei nr.../..., emisa de Judecatoria ..., consemnez în prezentul raport rezultatul sarcinii ce mi s-a încredintat de catre Instanta de Judecata

Scurt istoric al litigiului

         Partile aflate în litigiu care formeaza obiectul dosarului nr..../.., în baza citatiei nr../.. sunt:

         Reclamant :....,  cu sediul social în Iasi, Str... Nr.., Sector  .., Judet..., reprezentata prin domnul ....în calitate de administrator al societatii, legitimat cu B.I. seria ..nr. ..., emis de Politia..., la data de  ....        

         Pârât :......., cu sediul social în..., B-dul ...Nr .,  Sector ..,  Judet .., reprezentata prin domnul  ... în calitate de Director executiv economic, legitimat cu B.I. seria   ..nr...., emis de Politia ..la data de ....

         In urma studierii dosarului s-au putut constata urmatoarele :

         Societatea  a finalizat lotul  nr.. la data de   .., zi în care s-a si ambalat individual  întreaga cantitate, în ambalaje metalice de diferite volume,  conform  STAS-urilor în vigoare.               .

        - Intreprinderea a depozitat produsele în spatiul propriu de depozitare, fapt confirmat prin procesul verbal de autoreceptie nr../.., întocmit de gestionarul depozitului, în prezenta reprezentantului contabilitatii si al reprezentantului Laboratorului de inspectie si încercari.

         Lotul a fost pastrat în acest depozit pâna la data de  ...când cantitatile solicitate au fost livrate conform contractului încheiat între parti nr.../.., respectându-se graficul de livrare si anexele la contract. In aceeasi zi au fost livrate cantitati însemnate, din acelasi lot, la alte doua societati

         La data de ....marfa a intrat în depozitul societatii comerciale....., de unde  a fost distribuita spre comercializare catre magazinul societatii.

Marfa a fost verificata cantitativ întocmindu-se nota de receptie si constatare diferente.

         Deoarece dupa 30 zile cantitatea de vopsea nu fusese înca vânduta si urma o perioada de revizie la .....o parte din vopseaua ramasa a fost utilizata pentru vopsirea utilajelor din dotare. S-au revopsit toate  utilajele al caror strat de vopsea fusese deteriorat precum si masinile cu care se face distributia marfurilor.

         Dupa numai trei luni se constata exfolierea, pe anumite portiuni, a straturilor de vopsea de pe utilajele revopsite si, de asemenea, si de pe masinile de transport aflate în dotare.

         La data de...., SC .... solicita în scris SC... trimiterea unui delegat în vederea constatarii deficientelor specificate, solicitând preluarea marfii în retur, returnarea, de asemenea, a  contravalorii marfii utilizate pentru vopsirea utilajelor proprii si plata manoperei pentru realizarea vopsirii în valoare de .. conform devizului de cheltuieli.

         La data .....la sediul  ....se prezinta d-na ...., Sef laborator verificari calitative a societatii ..... care constata deficientele si efectueaza pe loc o analiza organoleptica a produsului incriminat. Cu toate ca ......nu pastrase o contraproba, a fost analizat  produsul existent în magazin care era din acelasi lot. In urma analizei efectuate, calitatea  se considera a fi corespunzatoare si din acest motiv, este refuzata preluarea marfii ramase.

         In urma aparitiei litigiului între cele doua societati , ......cheama în instanta.... prin cererea de actionare în litigiu  din data de.....

Obiectul expertizei

         Instanta de judecata considera necesar  a fi lamurite urmatoarele probleme:

Ţ    cauzele degradarii peliculei de vopsea si

Ţ    imprejurarile care au condus la  aparitia exfolierilor pe zone extinse.

           Dupa luarea la cunostinta, expertul îsi propune o  analiza detaliata luând în considerare si alte posibile situatii:

·        conditiile climatice în momentul ambalarii la firma producatoare;

·        conditiile de depozitare si transport ;

·        cum s-au efectuat receptiile;

·        modul de pregatire al suprafetelor pe care s-a aplicat vopseaua;

·        cum s-a facut uscarea;

·        tinând cont de toate acestea sa se lamureasca cauzele aparitiei deficientelor constatate.

Procedura investigatiilor

         Reprezentantii partilor aflate în litigiu au fost invitate legal prin adresa nr../... Investigatiile au fost prevazute pentru data de ..... si respectiv  ..., la sediul societatii reclamante si pârâte, data de întâlnire comuna .... fiind la sediul ......, ora ....

         Reprezentantul invitat al ....... a fost desemnat în persoana domnului ...... în calitate de administrator, identificat cu .. Seria ... nr. ....., emis de Politia ... la data de .....

          Reprezentantul invitat al societatii pârâte  ...  a fost dl ., Director executiv economic, legitimat cu BI seria ... nr . emis de Politia .... la data de ..

         In urma deplasarii pe teren s-au consemnat rezultatele în procesul Verbal de receptie nr..

Constatarile expertizei

         Documentatia folosita a constat în actele si documentele prezentate de catre parti, precum si standardele române (SR) si cele de firma.

         Marfa achizitionata conform facturii nr. ../... a fost depozitata în depozitul ..  Transportul a fost asigurat de firma beneficiara. La data de ..marfa a intrat în depozit, fapt confirmat de nota de receptie si constatare diferente nr. ../...(receptia s-a realizat a doua zi) Pentru marfa vânduta SC .. a emis Certificatul de calitate nr... din data.... Receptia marfurilor s-a facut cantitativ la SC ....urmarindu-se etanseitatea recipientelor si marcajul existent.

         Utilizarea marfurilor achizitionate pentru vânzare în scopul vopsirii utilajelor firmei a fost o masura de eficientizare a cheltuielilor. Tinând seama de proprietatile produselor de acoperire redate în tabelul de mai jos SC... a ales judicios sa realizeze vopsirea utilajelor si a mijloacelor de transport din dotare cu aceste vopsele. Dupa cum se observa, pelicula este rezistenta pâna la 1000 C, la umiditate, acizi, alcalii sau la intemperii.

Tabel  7 -  Produse de acoperire fabricate în tara, domenii de utilizare, proprietati mai importante ale peliculelor realizate

Clasa de produse de acoperire

Utilizari

Aspectpelicu-la

(Rp)

temp. (max oC)

Rp la umiditate

Rp la acizi

Produse pe baza de rasini alchi-dice cu uscare la aer

Industria constructii-lor de ma-sini si mij-loace transp.

Foarte lucios

100

M la B functie de tipul de rasina

M la FS  acizi diluati

Produse alchidice cu uscare la cuptor

Idem Climat TH mediu marin

Lucios

100

B la S

B

acizi diluati

Rp - rezistenta peliculei, B - bun, M - mediu, S - slab, FS - foarte slab.

         Alegerea corecta a materialelor de vopsire este un factor important în realizarea unei vopsiri de calitate. Nu exista vopsele universal valabile care sa poata fi aplicate pe orice tip de utilaj si în orice conditii de exploatare.

         Trebuie de remarcat, însa, ca alegerea tipului adecvat de vopsea nu este suficienta pentru realizarea unei vopsiri de calitate.

         Având în vedere deficientele aparute este necesara determinarea cauzelor care le-au produs.

1.Conditiile climatice în momentul ambalarii si depozitarii

         In sectiile SC...........este asigurata ventilatia corespunzatoare, iar temperatura si umiditatea aerului sunt mentinute constante fapt constatat prin consultarea Registrului de mentinere a conditiilor de pastrare a marfurilor in depozit. Aceasta presupune ca la ambalare au fost asigurate conditiile optime. Produsele au fost obtinute si depozitate în încaperi racoroase, la temperaturi de cca 200.

2. Conditiile existente pe timpul transportului.

         Pe timpul transportului nu s-au inregistrat variatii mari de temperatura, sau ale  presiunii  aerului. La SC. ..... temperatura în magazin a fost, de asemenea, aproximativ constanta, cca. 220 C.

           3. Cum s-a facut pregatirea suprafetelor pe care s-a aplicat vopseaua,  la firma beneficiara ­?

           4. Cum s-a efectuat  uscarea ?

         Raspunsul la cele doua întrebari poate fi dat simultan daca ne gândim care sunt operatiile  procesului tehnologic de vopsire si anume:

Ţ     pregatirea suprafetelor de vopsire;

Ţ     vopsirea propriu - zisa (cu pensula, prin imersiune, cu tambur, prin pulverizare, etc);

Ţ     uscarea  ( aceasta poate fi  naturala si la cuptor).    

         Pregatirea corecta a suprafetei este factorul cel mai important care determina durabilitatea peliculei. Astfel, daca pregatirea se face prin  decaparea chimica a suprafetei, durata unei vopsiri este de 2 ani, iar daca se face sablarea acesteia, durata este dubla. O suprafata bine curatata (fara oxizi, grasimi sau alte impuritati) si usor asperizata, favorizeaza aderenta care  este influentata, de asemenea, de natura liantului precum si de natura si felul suprafetei vopsite. Realizarea vopsirii martor utilizând vopsea din lotul 79 din care s-a pastrat o contraproba la producator a condus la o pelicula corespunzatoare din punct de vedere calitativ. Determinarile efectuate  în Laboratoarele de Merceologie si Managementul Calitatii din cadrul Academiei de Studii Economice au vizat proprietatile fizico - mecanice ale vopselei, precum si ale peliculei rezultate: 

Tabel  8 -  Caracteristici de calitate ale  produsului lichid (A) si

ale peliculei (B)

A- produsul lichid

Caracteristici de calitate

STAS

Aspect

Lichid omogen fara impuritati mecanice

Vizual

Finete de frecare

35 m

SR EN 21524-94

Timp de scurgere

70 sec

2096 - 68

Continut de substante nevolatile

60 %

SR ISO 3251 - 94

Puterea de acoperire

1-2

2043 - 73

Densitate

1 g/cm2

SR ISO 2811 - 95

B-pelicula

Aspect

Lucios, uniform

Vizual

Culoare

Diverse nuante

Vizual

Timp de uscare la 20oC

12 - 24

2875 - 75

Duritate Persoz

60 sec

2538 - 73

Rezistenta la lovire

79 cm

2851 - 73

Flexibilitatea pe dorn cilindric

5 mm

2312 - 87

Aderenta la suport

2

SR ISO 2409 - 94

         Analizele realizate trebuie prezentate în detaliu conform STAS-urilor specificate mai sus.

Concluzii

1.         Receptia a fost realizata superficial si nu s-a efectuat chiar în momentul intrarii marfii în depozit.

2.      Rezultatele obtinute prin relizarea vopsirii martor utilizând vopsea din lotul ...  din care exista o contraproba la producator precum si din cea ramasa în magazinul societatii reclamante sunt corespunzatoare calitativ.

3.      Produsele nu au suferit nici o modificare calitativa pe timpul depozitarii fapt confirmat prin similitudinea rezultatelor obtinute prin analiza cu cele înscrise în Buletinul de analiza nr../. . emis de laboratorul furnizorului conform standardului de firma.

4.         Din discutiile cu martorii a rezultat faptul ca nu s-au respectat în totalitate conditiile de realizare a vopsirii conform standardului de firma si nu au fost îndeplinite conditiile climatice prescrise.

  

Borderou de anexe

    1.Cerere de actionare în litigiu

     Documente operative

    Documente care reglementeaza relatiile contractuale dintre parteneri

    1.Contractul nr. ../..

    2.Anexa la contract nr. ../..

  3.Grafice de livrari .../...

     4.Nota de comanda nr../.

    Documente de livrare-primire

     1.Factura fiscala nr. ../.......

  2.Aviz de însotire a marfii nr../...

  3.Nota de receptie si constatare diferente nr../.....

      Documente de transport

     1.Foaie de par nr. ../..

     2.Scrisoarea de trasura nr. ../..

      Documente care atesta calitatea lotului de marfa

     1.Buletin de analiza nr../..

     2.Fisa tehnica nr ../..

     3.Standard de firma ../...

Analiza Raportului de expertiza

         Analiza consta, într-o prima etapa, în verificarea respectarii prevederilor legale referitoare la expertiza (verificare formala) urmata de  verificarea continutului stiintific (verificare de fond sau substantiala) [145].

         Analiza raportului de expertiza este realizata de catre specialistul în problemele circulatiei tehnice a marfurilor si un exemplu este prezentat în cele ce urmeaza [85].

         Subsemnatul ....... economist în cadrul .... în urma analizei raportului de expertiza în care reclamanta este firma noastra, refer urmatoarele:

Ř      raportul contine toate sectiunile prevazute în raportul de expertiza;

Ř      situatia existenta care a generat litigiul a fost bine înteleasa de catre expert care a explicat-o cu deosebita precizie;

Ř       au fost retinute principalele aspecte ale litigiului. Au  fost folosite rational mijloacele de documentare existente la firmele în cauza. A fost utilizat un material documentar adecvat, la zi;

Ř      procedura investigatiilor referitoare la invitarea partilor la desfasurarea investigatiilor, întocmirea procesului verbal la care partile nu au formulat obiectii, a fost corecta;

Ř      în sectiunea constatarile expertizei au fost consemnate documentele ce atesta calitatea produsului analizat atât la firma producatoare, cât si la primirea de catre firma noastra;

Ř      au fost întreprinse toate investigatiile necesare atât la firma producatoare cât si în depozitul societatii noastre;

Ř      verificarile calitative efectuate sunt deosebit de cuprinzatoare si sunt sustinute de certificatele de analiza eliberate de laboratoare acreditate;

Ř      concluziile rezultate în urma investigatiilor efectuate sunt corecte;

Ř      raportul este însotit de borderoul de anexe în care sunt enumerate documentele ce au stat la baza investigatiilor, precum si anexele;

Ř      raportul este datat, semnat si parafat pe fiecare pagina.


Document Info


Accesari: 5546
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )