Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROVERBE DESPRE MUNCĂ

diverse












ALTE DOCUMENTE

16 ani de suferinta si durere
PROVERBE DESPRE MUNCĂ




PROVERBE



       

DESPRE MUNCĂ

1.Munca e bratara de aur.

2.Munca este mama saracilor.

3.Munca ne scapa de trei mari rele: de urât, de fapte rele si de neavere.

4.Munceste astazi ca sa manânci mâine.

5.Munca când ti-o cauti bine

E si Dumnezeu cu tine.

6.Omului cu staruinta toate îi sunt cu putinta.

7.Pomul  se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte

8.Toamna se numara bobocii.

9.Mergi încet ca ajungi departe.

10.Cine nu munceste la tinerete, n-are la batrânete.

11.Lucrul bine început, e pe jumatate facut.

12.Cine se scoala de dimineata departe ajunge.

13.Munca sfinteste locul.

14.Pamantul, cat de bun ar fi, fara lucrator ramâne salbatic.

15.Cine nu învata la tinerete, va plânge la batrânete.

16.Harnic ca o albina, strângator ca o furnica.

17.Porcul nu se îngrasa în ajun.

18.Bogatia câstigata fara truda scade,

Dar ce se strânge încetul cu încetul creste .

19.Ziua buna se cunoaste de dimineata.

20. Laptele pâna nu-l bati, smântâna nu poti sa scoti.

21.Cine vrea sa manânce miezul trebuie mai întâi sa sparga coaja.

22. Nici un câstig fara osteneala.

23. Trebuie sa spargi osul pentru a suge maduva.

24. Naduseala scoate boala.

25. Lucru dobândit cu sudoare e 21421j912v mai de pret ca-o mostenire.

26. Pâinea agonisita cu sudoare are gust bun.

27. Sudoarea muncii pe mâna merita mai multa cinstire decât un inel de aur pe deget.

28. Moara buna si pietre macina.

29. Harnicul gaseste totdeauna de lucru.

30. Munca înseamna o zi scurta si o viata lunga.

31.Omul  muncitor de pâine nu duce dor.

32. Cine lucreaza are;

Cine sade - rabda.

33. Lucrul de azi nu-l lasa pe mâine.

34. Nu sta ca-ti sta norocul.

35. Omul care nu munceste în lipsa traieste.

36. Nimic nu-i fara osteneala.

37. Cel ce începe multe nu ispraveste nimic.

38. Cel ce nu lucreaza ziua flamânzeste noaptea.

39. Pâinea nu vine singura la tine, ci trebuie s-o cauti.

40. Lucrul lungeste viata, iar lenea o scurteaza.

                        DESPRE LENE

1.Lenesul la toate

Spune ca nu poate

2. Lenesul mai mult alearga.

3.Pica para malaiata în gura lui Natafleata.

4. Urzica raului e lenea.

5.Lenea e cocoana mare.

   Care n-are de mâncare!

6. La placinte înainte 

    La razboi înapoi!

7. Pasarile fripte nu se gasesc în parul gardului.

8. Când doarme cu undita-n mana,

Fuge pestele din mana

9.Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice ca-s acri.

10. Pisica cu clopotei nu prinde soricei.

11. Cine se scoala târziu manânca târziu.

12. Vara -ntins la umbra doarme

      si iarna moare de foame.

13. Tinerete lenesa, batrânete paduchioasa.

14.Cine n-alearga la tinerete, nu odihneste la batrânete.

15. Caile celor ce sed fara lucru sunt acoperite cu spini.

16. La  mâncare lup, la treaba vulpe si la somn butuc.

17. Lenesii gasesc totdeauna scuze.

18.În ziua lucrului

Vine boala trupului.

19. Lenea e sinucidere blânda.

20. Norocul e pârghia lenei.

21. Lenea e începutul rautatilor.

22. Lenea la om e ca si rugina la fier.

23. Lenea prinde vremea.

24. Lenesul cauta de lucru, dar nu doreste sa-l gaseasca.

25. Lenesul e frate cu cersetorul.

26. Lenevia e sora cu saracia.

27. Îi place a face treaba, precum câinelui a linge sare.

28. Pasarile fripte nu se gasesc în parul gardului.

29. În ziua lucrului vine boala trupului.

30.Numai cu vorba nu se face ciorba.

31. Rumega vorba ca oaia iarba.

32. De la soba pân' la foc

Pentru lenesi e mult loc.

DESPRE LAUDĂ.

1.Lauda -ma gura ca ti-oi da friptura.

2. Luda de sine nu miroase -a bune.

3. Laudatul si scarpinatul nu costa bani.

4. Nu-ti lauda singur faptele, ca-ti pierzi rodul.

5. Dupa ce apune soarele,lauda ziua.

6. Când lauzi nu dai nimic: recunosti.

7. Mai bine o mustrare frumoasa, decât o lauda proasta.

8. Porcul capata laude pe farfurie.

9. De mii de ani gaina nu baga de seama ca laudarosenia ei te face sa-i gasesti oul.

10. Fala mare. Traista n-are.

11. La pomul laudat sa nu te duci cu sacul.

12. Cine se lauda singur se ocaraste pe sine.

13.Lauda fara masura dauneaza cinste.

14.O fapta buna nu are nevoie de laude.

15.Gaina ce cotcodaceste mult, nu face oua.

16.Laudarosii sunt rareori viteji si vitejii rareori laudarosi.

17.La lauda mare sa nu te duci cu carul si nici cu sacul gol.

18.Se tinea ca sa înghita un bivol si de-abia înghiti o musca.

DESPRE ADEVĂR sI MINCIUNĂ

1. Adevarul pluteste ca untul de lemn deasupra apei.

2.Timpul descopera toate.

3.Ulciorul nu merge de multe ori la apa, ori se sparge, ori crapa.

4.Un împarat care judeca pe saraci dupa adevar

   Îsi va avea scaunul de domnie întarit pe vecie.



5. Mai bine sarac si curat

    Decât avut si rusinat.

6.Nu e greu sa gasesti adevarul e greu sa ai dorinta de a-l gasi.

7.Banu furat îsi spune stapânul.

8.Adevarul e ca apa rece de care dor numai dintii bolnavi.

9.Pâna acum, oamenii n-au gasit alt drum spre adevar decât greseala.

10.Cine a mintit o data nu se mai crede nici când spune adevarul.

11.Adevarul e ca focul: când cauti sa-l acoperi arde.

12.Pentru a îngropa adevarul trebuie multe lopeti.

13.Acela e adevarul care e spus de toata lumea.

14.Adevarul iese la iveala ca nasul în mijlocul obrazului .

15.Limbajul adevarului e simplu.

16.Adevarul are inima linistita.

17.Adevarul e mai stralucitor ca soarele.

18.Sa iubesti întelepciunea, sa iubesti stiintele, dar cu mult mai mult sa iubesti adevarul.

19.Cine a mintit   o data

si-a mâncat credinta toata.

20. Din minciuna se cunoaste adevarul.

21. Nu poti sa ascunzi nici focul, nici adevarul.

22.Minciuna are picioare scurte.

23. Minciuna se afunda cu plumbul si iese cu frunza.

24.Minciunile una pe alta se ajung.

25.Minciuna a umblat cat a umblat

Pâna i s-a înfundat.

26.Cu minciuna prânzesti, dar la cina îti sar ochi.

27. Dintr-o minciuna se fac o suta.

28. Nici somn lung fara visuri, nici vorba lunga fara minciuni.

29. Minciuna nu poate lua nimic din adevar, precum negura nu face ziua mai mica.

30.Minciuna are valoare numai pentru caracterul celui ce-o spune.

31. Niciodata un om cinstit nu se poate apara cu atâta înversunare ca mincinosul prins.

32.Mai greu se poate spune pe scurt minciuna decât adevarul.

33.Unii n-au în adevar alt mijloc de aparare decât minciuna.

34.Cu aceeasi minciuna nu poti pescui de doua ori.

35.Minciuna e o persoana placuta care îmbraca în fiecare zi o haina noua.

36. Nu umbla cu mâta în sac ca i se vad unghiile.

37.Umbla cu cioara vopsita si spune ca e porumbel.

38. Adevarul cu minciuna

Ca si câinele cu mâta.

39. Adevarul umbla cu capul spart.

40. Adevarul e cum te vad si cum ma vezi.

41. Mincinosul când spune adevarul se îmbolnaveste.

42. Dupa ce-ti zice o minciuna, vrea alta, mai mare, sa-ti spuna.

43. Minciuna sparge si casa si piatra.

44. Când spui minciuna sa o crezi pe jumatate.

45. Minte de îngheata apele.

46. Mincinosul, cu de-a sila,

Face musca cât camila.

47. Face din tântar armasar.

48. A sta drept si a vorbi strâmb.

ECOMOMIE sI RISIPĂ


1.Strânge bani albi pentru zile negre.

2Cine cheltuieste peste ce câstiga ,

  N-are -n casa mamaliga.

3.De unde iei si nu pui scade.

4. Daca tot iei si nu mai pui, de unde vrei sa mai ai.

ALTRUISM - EGOISM

1. Albina e onorata nu fiindca munceste pentru ea, ci fiindca munceste pentru toti.

2.Altii au plantat ceea ce eu manânc, eu plantez ceea ce altii vor mânca .

3.Nu e bun de nimic cel care nu e bun decât pentru el.

 

CINSTE sI NECINSTE

1.Mai mult valoreaza o comoara de cinste decât aurul.

2.Omul învatat si necinstit e ca belciugul de aur la râtul porcului.

3. Cinstea nu se cumpara, dar nici nu se vinde.

4. Cinstea e floare rara.

5. Cinste dai, cinste gasesti.

6. Cinstea cu rusinea nu pot sta împreuna.

7. Cinstea omului are cautare.

8. Omul cinsteste haina nu haina pe om.

9. Nu da cinstea pe rusine.

10. Cine cere nu moare,

Dar nici cinste nu are.

11. De la omul cinstit e destul un cuvânt.

12. Cine pe altul omeneste pe sine se cinsteste.

13. Cinsteste pe câine pentru al sau stapân.

14.Cine legea nu cinsteste

Fara lege se numeste.

DESPRE ÎNŢELEPCIUNE sI ÎNVĂŢĂTURĂ

1.Înteleptul tace si face.

2. Înteleptul aduna si prostul risipeste.

3.Asculta, fiule, învatatura tatalui tau

  si nu uita îndrumarile mamei tale

  Caci ele sunt o cununa placuta pe capul tau

  si un lant de aur la gâtul tau.

4.Ferice de omul care gaseste întelepciunea

   si de omul care capata priceperea

   Caci ea este mai de pret ca margaritarele.

5.Pastreaza întelepciunea si chibzuinta

  Caci ele vor fi podoaba gâtului tau.

6.Întelepciunea pretuieste mai mult decât margaritarele.

7.Un om este pretuit dupa masura priceperii lui.

8.Omul întelept îsi ascunde stiinta, dar inima nebunilor vesteste nebunia.

9.Cine umbla cu înteleptii se face întelept.

10.Celui întelept îi ajunge un cuvânt.

11.Întelepciunea face pe om rabdator.

12.Înteleptul cucereste cetatea vitejilor

si doboara puterea în care se încredeau.

13. Cumpara adevarul si nu vinde întelepciunea, învatatura si priceperea.

14.Un om întelept este plin de putere

si cel priceput îsi oteleste vlaga.

15.Omului cu învatatura îi curge miere din gura.

16.Învatatura este cea mai buna avutie.

17.Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde, dar cei prosti merg înainte.

18.Întelepciunea nu se împrumuta cu carul, ci se câstiga cu bobul.

19. Tacerea are glasurile ei de întelepciune:ascult-o!

20. Podoabele nu te fac frumos, ci mai frumos

   Învatatura nu te face întelept, ci mai întelept.

21.Înteleptul face si tace.

22.Ochii înteleptului vad mai departe.

23. Înteleptul învata din patania altuia.

24. Înteleptul învârteste de sapte ori limba în gura, înainte de a vorbi.

25. Omul întelept îsi cumpara vara sanie si iarna car.




26. Vrednicia fara întelepciune, ca o frumusete fara ochi.

27. Înteleptul se teme si se abate de la râu,

Dar nesocotitul este îngâmfat si fara frica.

28. Mai bine un vrajmas întelept decât un prieten nerod.

29. Un întelept fagaduieste si un nebun trage nadejde.

30. Nu da sabia în mâna vrajmasului.

31. Încalzeste-te cât arde focul.

31. Nu întarâta câinii pâna nu iesi din sat.

32. Printre spini trebuie sa umbli încaltat.

33. Învata la tinerete ca sa stii la batrânete.

34. Învatam cât traim si tot neînvatati murim.

35. Învatatura data rau se sparge tot în capul tau.

37. Învatul îl dezbara batul.

38. Cine învata carte are patru ochi.

39. Ai carte, ai parte.

40. A învatat ce au uzitat altii.

41. A legat cartea de gard.

42. Carte nu stie, dar calca popeste.

43.Nu e învatat cel ce citeste carti, ci cel ce stie ce citeste.

44.La mâncare lup si la învatatura butuc.

45.Nimeni nu se naste învatat.

46.Ce n-a învatat Ionita nu mai învata Ion.

47.Omul neînvatat ca un lemn neîndreptat.

48. Nu trece prin carte ca gâsca prin apa.

49.Radacina învataturii e amara, dar rodul ei e dulce.

 50.Nu e orfan cel fara tata si fara mama, ci cel fara învatatura.

51.Lectie cu lectie fac omul învatat.

DESPRE POLITEŢE

1.Buna ziua, caciula, ca stapânul n-are gura!

2.A fi împarat e o întâmplare, a fi om e lucru mare.

3.Vorba dulce mult aduce.

4.Cu o lingura de miere prinzi mai multe muste decât cu o bute de otet.

5.Întâi asculta si pe urma vorbeste.

6.Nu râde de altii, uita-te la tine.

7.Fapta buna e pentru om cununa.

8.Omul cinsteste haina, nu haina pe om.

9.Pe plugar sa-l cinstesti,

   Ca de la el hrana dobândesti.

10.Nu trebuie sa schioapeti în fata schiopilor.

11. Oaspetele e primit dupa vesminte si e condus dupa cum a vorbit.

12.La masa niciodata nu lauzi bucate straine.

13.Vizite când faci,fa-le pentru dragoste,iar nu pentru iscoade.

14.Glumele numai cu cei deopotriva cu tine.

15.Cui îi este permis mult trebuie sa-si îngaduie putin.

16.Nobletea purtarii împodobeste mai mult decât cea a nasterii.

17.Omul trebuie sa traiasca nu dupa cum îi place, ci dupa cum îi este îngaduit.

18.Comporta-te pe munte ca si cum te-ai comporta într-un palat.

19.Când altul graieste nu-i lua vorba din gura,ci asteapta mai pe urma.

20.Omul e dator sa-si masoare lungul nasului.

21.Fa loc celui mai batrân si celui mai mare la orice adunare,ca sa dobândesti cinste mai mare.

22.Ori te porti cum ti-e vorba,ori vorbesti cum ti-e portul.

23.Pretul omului sta în iscusinta duhului sau si în cinstea purtarii sale.

24.Politetea este o moneda care îmbogateste,nu pe cel ce o primeste,ci pe cel ce o cheltuieste.

25.Când se vorbeste rau de altul,pune-ti lacat la gura si vata în urechi.

26.Omul politicos învata politetea de la cel care n-o are.

27.Obraznicul manânca praznicul,dar plateste cu obrazul.

DESPRE CALOMNIE

1.Lasa sa te vorbeasca de rau ; pe luna n-o latra câinii.

2.Câinii latra , ursul merge.

3.Cine sapa groapa altuia cade el în ea .

4.O inima linistita este viata trupului,

   Dar pizma este putrezirea oaselor.

5.Nimeni nu zburatuieste în pomul neroditor; toata lumea da în pomul cu roade.

6.Celui care se ocupa cu defaimarea

   Adesea i se umfla spinarea.

7.Cine defaima pe altul înaintea ta, el si pe tine o sa te defaime înaintea altuia.

8.Când te pizmuieste oarecine, semn de vrednicia ta.

9.Câinii latra, caravana trece.

10.La copacul fara poame, nimeni nu arunca piatra.

11.Cine bârfeste cu tine, bârfeste si despre tine.

12.Fa bine si lasa lumea sa vorbeasca.

13.Nu se poate închide gura lumii.

14.Bârfa si minciuna merg mâna în mâna.

15.De-ai fi limpede ca gheata si curat ca zapada si tot nu vei scapa de calomnii.

16.La calomnii se raspunde, cel mai bine tacând.

17.Nici o calomnie nu poate distruge meritul.

18.Apa trece, pietrele ramân.

19.Clevetirea e ca fumul care-si înnegreste cosul si nu poate pastra albastrul cerului pe care încearca sa-l învaluie.

20.Ce-ti pasa ca în fond cautarea-ti framânta o caricatura din tina din care el e plamadit.

21.Ce-ti pasa, când faci un lucru bun, ca altul, în loc sa faca si el la fel, te vorbeste de rau?

22.Clevetirea nu ucide nici nu face rana; ea pângareste, numai pe acela de la care a pornit.

CHIBZUINŢĂ sI NESĂBUINŢĂ

1.Nu te baga în tarâte ca te manânca porcii.

2. Masoara de mai multe ori si croieste o data.

DESPRE PRIETENIE

1. Prietenul numai la nevoie se cunoaste.

2.Mai bine o mustrare pe fata decât o prietenie ascunsa.

3.Prieten bun este acela ce da sfaturi bune, iar nu acela care îti lauda nebuniile.

4.Un prieten face mai mult decât o punga cu bani.

5.Mai bun e un vecin aproape decât un frate departe.

6.Prietenul adevarat iubeste oricând

si în nenorocire ajunge un frate.

7.Prietenia nu o gasesti gata facuta.

8. Alaturi de un prieten adevarat este cu neputinta sa ajungi la deznadejde.

9.Spune-mi cu cine te -nsotesti, ca sa-ti spun cine esti.

10.Prietenii nu se cumpara cu bani.

11.Capeti experienta pierzând falsi prieteni .

12.Sunt oameni care au nevoie de prieteni pentru a-i urî si a-i vinde.

13.Când un om ti se pare aspru, gândeste-te totdeauna ca o cetate întarita nu e si o cetate dusmana.

14.Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.

15.La durere-ti vine prietenul, la bucurie si cunoscutii, iar la moarte pâna si dusmanii.

16.Cunoaste-ti prietenii pentru a-i iubi si dusmanii pentru a-i stapâni.

17.Prietenul se câstiga prin fidelitate, modestie, generozitate.

18.Prietenul vechi e ca vinul; cu cât e mai vechi cu atât e mai bun.

19.Prietenul omului este punga cu bani.

20. Prieteni noi sa-ti faci, dar d-ai batrâni sa nu uiti.

21. Daca prietenul tau este miere

Tu nu umbla sa-l manânci tot.

22. Dupa prieteni se cunoaste omul.   













Document Info


Accesari: 37183
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )